Cum să crești copii care știu cum să se înfurie

De ce copilul este furios

Înainte de orice, ține seama de următorul aspect: copilul se poate înfuria ușor încă de la o vârstă fragedă și poate avea tantrumuri când nici nu te aștepți. Spre exemplu, un copil între 18 și 36 de luni devine mânios întrucât:

• Vrea să fie în centrul atenției, iar când nu se întâmplă așa îl cuprinde frustrarea;
• Nu vrea să împartă lucrurile;
• Nu are încă un vocabular suficient de dezvoltat pentru a comunica, nu este mereu înțeles de cei din jur și de aceea se supără;
• Are încă dificultăți în a-și controla emoțiile. 

Un preșcolar cu vârsta între 3 și 5 ani are tendința de a fi furios din motive precum:

• Nu își poate controla eficient emoțiile;
• Nu știe să exprime verbal ce simte când este supărat, frustrat etc.;
• Încă nu este obișnuit să împartă;
• Îi este greu să înțeleagă faptul că persoanele din jurul său au idei diferite.

După vârsta de 6 ani, motivele care îl determină pe copil să fie adesea furios pot fi următoarele:

• Se simte neglijat;
• Are dificultăți de învățare;
• Este stresat;
• Îi este teamă de ceva/de cineva;
• Are probleme în relațiile cu prietenii săi;
• Este victimă a bullying-ului; 
• Îi vede pe ceilalți membri ai familiei că se ceartă, că sunt furioși unii pe alții;
• Trece prin schimbări hormonale caracteristice perioadei de pubertate.

Cum să procedezi când ai un copil care știe cum să se înfurie

Străduiește-te să-ți amintești mereu acest lucru: furia face parte din comportamentul uman și de aceea trebuie să-i răspunzi prin compasiune, încercând să nu judeci persoana respectivă. De aceea, să-ți pierzi controlul și să începi să țipi la copilul tău când este furios nu este util, ci dimpotrivă. În schimb, este necesar să găsești mijloacele menite să-l învețe să-și gestioneze furia, astfel încât să aibă cât mai puțin de suferit de pe urma ei și să nu-și distrugă relațiile cu ceilalți. În acest scop, inspiră-te și din sfaturile de mai jos:

Încearcă să ai o atitudine constantă 

Un copil reacționează mai bine când părinții pun bazele unei relații structurate, când sunt calmi, când oferă stabilitate și când nu își schimbă modul în care reacționează într-o anumită situație. 

Pentru a diminua riscul ca micuțul tău să se înfurie rapid, poți lua și aceste măsuri:

• Rezistă tentației de a-i satisface o dorință exact când are un tantrum;
• Păstrează-ți calmul și fii astfel un model de comportament pentru el;
• Stabilește consecințe pentru faptele/acțiunile copilului și ține seama de ele;
• Oferă-i explicații cât mai clare, adecvate vârstei sale;
• Nu discuta cu copilul când este într-o criză de furie;
• Laudă-l de fiecare dată când reușește să se calmeze, când nu se mai înfurie repede, așa cum făcea de obicei.

Ascultă atenție și fii deschisă la ceea ce ți se spune

Creează mereu oportunități de a discuta cu copilul despre ceea ce simte, despre ce părere are pe un anumit subiect etc. Procedând așa, îi dai posibilitatea să se deschidă în fața ta și să simtă că se poate bucura de sprijinul tău necondiționat. 

De fiecare dată când discutați, uită-te la el, stai departe de activitățile care te distrag și lasă-l să-ți spună tot ceea ce gândește. Nu îl critica, nu îl certa, mai bine încercați să găsiți împreună soluții pentru rezolvarea problemei. 

Cu alte cuvinte, lăsându-l să se confeseze, făcându-l să se simtă înțeles, îl poți îndepărta de stările de anxietate, de frustările și temerile care îi pot alimenta furia.  

Ajută-l să-și construiască un vocabular prin care să-și poată exprima emoțiile

Cu cât un copil învață de mic să identifice și să numească emoțiile, cu atât îi este mai ușor să vorbească despre ele și să le controleze, spun psihologii. De aceea, încă din primii ani de viață, îl poți învăța să recunoască principalele emoții. Folosește-te de cărți, de reviste, de cartonașe, de diverse imagini ce le ilustrează clar. Pentru cei mai măricei, te poți folosi de filme online sau de cele de la televizor.

Indiferent de ce strategie alegi, copilul are posibilitatea să se familiarizeze și cu ceea ce înseamnă furia, fiindu-i mai la îndemână să discute despre ea în situațiile în care o resimte. Odată ce dobândește această abilitate, poate comunica mai eficient și va depăși mai bine un moment de criză. 

Învață-l să identifice semnele care anunță furia

Dacă știe la ce să se aștepte când îl copleșește furia, are șansa să ia decizii mai bune și să o gestioneze într-un mod care să nu îl mai afecteze atât de mult nici pe el, nici pe cei care îi sunt în preajmă. Spre exemplu, spune-i că, în clipele în care mânia începe să se instaleze, are stări cum ar fi:

• Inima îi bate mai repede;
• Transpiră;
• Mușchii devin încordați;
• Este tentat să strângă pumnii;
• Are senzația de disconfort în stomac (așa-numitul „nod” în stomac)
• Respiră într-un ritm alert etc.

Demonstrează-i că-și poate controla furia

Când un copilul care știe cum să se înfurie este liniștit, discută cu el și află ce îl calmează cel mai bine. Faceți o listă cu toate acele lucruri și lipește-o într-un loc cât mai vizibil. Iată câteva exemple de activități prin care poate sta departe de furie încă din primele clipe în care aceasta dă semne că se instaurează:

• Învață-l să respire: de pildă, poate respira de 4 ori pe nas și după aceea expiră de 8 ori; 
• Dă-i o mingiuță pe care să o strângă în mână;
• Un copil mic se poate liniști mai rapid dacă tropăie sau dacă bate din palme;
• Spune-i să numere până la 10;
• Învață-l să se retragă într-un loc în care să se liniștească;
• Lasă-l să lovească într-o pernă;
• Poate să rupă hârtie;
• Poate să construiască un turn din cuburi și apoi să-l dărâme;
• Lasă-l să-ți spună cum vede el furia și să o reprezinte printr-un desen;
• Încurajează-l să facă multă mișcare: când este activ, este mai puțin expus furiei;
• Este bine să stea de vorbă cu o persoană în preajma căreia se simte în largul său etc. 

Stabilește limite clare în legătură cu comportamentele periculoase

Un copil trebuie să învețe că este în regulă să fii furios, dar că nu toate comportamentele sunt permise, în special cele care sunt periculoase pentru el însuși și pentru ceilalți. Prin urmare, stabilește limite cât mai stricte în legătură cu acestea din urmă și păstrează-ți o atitudine constantă din acest punct de vedere. 

Dacă ai un copil mic, monitorizează-i tantrumurile și vezi cum trece peste ele, când survin etc. Pentru copiii mai mari, este recomandat să analizezi cât de intense sunt episoadele de furie, cât durează și dacă sunt însoțite de fluctuații semnificative ale dispoziției.

De altfel, ia în calcul faptul că anumite tulburări de comportament, precum deficitul de atenție de exemplu, dar și depresia, sunt însoțite frecvent de stări de iritabilitate. Ca să știi exact ce se întâmplă cu copilul tău, adresează-te medicului pediatru și/sau unui psiholog/unui terapeut pentru a beneficia de îndrumarea adecvată. 

Recunoaște că și tu ai momente în care ești furioasă

Deși poți fi tentată să nu-i spui copilului că ești supărată sau furioasă, nu renunța să fii un model pentru el și să-i amintești că nu este rău să spui ce simți. Nu strică nici dacă îi dai detalii referitoare la stările tale din acele clipe și dacă îi arăți cum îți regăsești liniștea. 

Copilul are parte de o experiență valoroasă de învățare când îi vorbești despre cum trăiești tu furia și o să vadă că îl înțelegi și că îi ești mereu alături, chiar și în momentele în care își pierde cumpătul. 

Nu în ultimul rând, copiii care știu cum să se înfurie au nevoie de o atitudine pozitivă din partea părinților. Astfel, le prinde bine să primească laude și încurajări ori de câte ori fac eforturi de a se calma, de a se controla. Optându-se pentru o asemenea abordare, au șansa de a câștiga încredere în abilitățile lor de a-și gestiona furia și vor fi mai dornici să le utilizeze pe viitor.