Bătaia între frați: cum îi afectează pe copii și cum trebuie să rezolvi conflictele

De la ce pornesc rivalitățile dintre frați

Pentru ca părinții să poată preveni și gestiona cât mai eficient problema rivalității dintre frați, astfel încât să nu se ajungă la acte de bullying și la bătăi, este necesar să-și analizeze copiii cu atenție și să încerce să-și dea seama care ar putea fi cauza conflictului ce poate surveni între ei. Spre exemplu, poate fi vorba despre:

Nevoia de atenție
Fiecare copil caută atenție din partea părinților săi, indiferent de vârsta pe care o are. Cu atât mai mult cu cât părinții sunt mai ocupați, iar numărul de frați este mai mare, este oricând posibil ca aceștia să nu se poată ocupa în mod egal de toți. De asemenea, dacă în familie este vorba despre un copil bolnav sau cu nevoi speciale, atenția se concentrează mai mult asupra acestuia, iar celălalt ajunge ușor să nu se mai simtă important pentru părinți și va căuta diferite metode prin care le arate câtă nevoie are și el să fie băgat în seamă.

Personalitățile diferite
Indiferent de sexul copiilor, diferențele dintre personalitățile lor pot fi foarte mari. Alături de acestea, intervin și diferențele de vârstă și atunci relațiile dintre ei pot deveni tensionate, ajungându-se inclusiv la acte de violență, ce nu exclud bătăile.

Sentimentul de nedreptate
Pe măsură ce înaintează în vârstă, copiii vor începe să simtă când nu li se ține partea, când nu sunt tratați la egalitate cu frații/surorile lor. Tocmai sentimentul de nedreptate, alături de nevoia de atenție, sunt cele care vor conduce la senzația de tratament inegal, antrenând gelozii, resentimente, care în final pot culmina cu apariția bătăilor dintre frați.

Dificultățile de a împărți
Copiii au perioade în care nu sunt deloc dispuși în a împărți cu ceilalți, iar dacă este vorba despre frați lucrurile pot fi mai complexe. Nu va fi deloc simplu, pentru un părinte, să găsească soluții menite să-i determine pe copiii săi să înțeleagă faptul că nu pot avea totul când ar dori și că va fi necesar să împartă ceva și cu frații/surorile lor.

Bullying-ul dintre frați

Acest fenomen poate fi recunoscut după faptul că există o repetabilitate a incidentelor dintre frați care înseamnă mai mult decât simple certuri, decât simple tachinări. Un studiu publicat în revista „The Lancet” se referă la bullying-ul și abuzul dintre frați ca fiind agresiune fizică repetată, atacuri în scopul de a-i face rău, de a-l răni pe celălalt frate pornindu-se de la intenția de a se stabili controlul, dominația. Practic, unul dintre copii va fi victimă și va avea de pierdut.

Părinții trebuie să ia în calcul repetabilitatea și severitatea actelor ce pot fi definite drept bullying. Întotdeauna va putea fi identificat copilul „dominant”, care va merge cu actele de agresiune până când va sesiza că celălalt ajunge să cedeze și că va fi cel ce va pierde. Formele de bullying pot fi diverse. Întotdeauna cuprind umilire, jigniri, rușine, amenințări, certuri, chiar bătăi și, dacă este vorba despre o familie în care sunt mai mult de doi frați, cel ce este victimă va avea tendința să ceară sprijinul celorlalți în încercarea de a scăpa de umilințe.

Motive care pot duce la comportament abuziv la copii

În legătură cu acest aspect, psihologii atrag atenția asupra următorului aspect:
• Bullying-ul dintre frați este mai des întâlnit în familiile în care există un „istoric”al bullying-ului, unde chiar părinții adoptă astfel de comportamente, unde violența definește climatul din familia respectivă

• Victima bullying-ului este copilul mai sensibil, iar „agresorul” este de regulă un copil care el însuși a fost victimă a acestui fenomen la școală de exemplu sau care se simte neglijat și neiubit

• Bullying-ul este mai frecvent în familiile în care părinții nu identifică din timp problemele dintre frați, nu știu să ia o atitudine potrivită și nu iau în serios ceea ce se întâmplă între copiii lor

• În anumite cazuri, cel ce este „agresor” poate să sufere de diferite afecțiuni psihice sau de tulburări de personalitate

Ceea ce ar trebui să identifice părinții, sunt de părere specialiștii, sunt 3 elemente:
• Comportamentele repetate
• Acțiunile intenționate
• Dezechilibrul de putere dintre frați

În momentul în care se observă că unul dintre frați își exercită dominația asupra celuilalt, în mod regulat, angajându-se în comportamente/acțiuni de intimidare, de umilire, de poreclire, de alte forme de abuz, în acest caz se poate vorbi cu adevărat despre bullying.

Pornind de aici, printre cele mai semnificative manifestări de bullying, ce nu trebuie sub nicio formă ignorate, se numără:
• Unul dintre frați este cel ce este mereu abuzat
• Unul dintre copii este agresiv chiar și în timpul activităților ludice
• Violența, agresiunile par că se intensifică
• Există întotdeauna victima și agresorul
• Copilul care este victimă îl evită pe cel ce îl agresează
• Copilul victimizat se confruntă cu modificări de comportament, de rutină, cum ar fi: nu mai are același apetit ca înainte, nu mai poate dormi, are coșmaruri, spune adesea că nu se simte bine

Cum îi afectează bullying-ul dintre frați pe copii

Unul dintre cele mai importante lucruri care i se întâmplă copilului ce este victima bullying-ului între frați este următorul: acesta nu va avea puterea de a ieși din această situație, va continua să aibă aceeași atitudine și nu va schimba situația. De asemenea, pe măsură ce va înainta în vârstă, va simți că nu merită altceva, nu își va consolida în niciun fel stima de sine.

Un studiu a ajuns la concluzia că înstrăinarea este un fenomen ce poate fi sesizat la copiii/adulții ce au fost victime ale bullying-ului dintre frați. Această înstrăinare nu este doar față de membrii familiei (mai ales față de fratele agresor), ci și față de ei înșiși, ca o formă de protecție față de agresiuni, ca un răgaz de reconstruire a stimei de sine, a sentimentului că încă valorează ceva.

Alte studii au arătat că acei copii care s-au confruntat cu bullying-ul dintre frați se confruntă cu diferite tulburări ce țin de sănătatea mentală. De cele mai multe ori însă, este vorba de apariția unui stres puternic, de crize de furie, de apariție a stărilor de anxietate sau a celor depresive.

De exemplu, un studiu al Universității Oxford a adus în prim-plan următorul aspect: copiii care până la vârsta de 12 ani sunt agresați în mod repetat sunt mai predispuși de două ori decât cei ce nu trec prin așa ceva ca, până când ajung la vârsta de 18 ani, să aibă de suferit din cauza depresiei și să fie tentați să-și facă singuri rău.

Alte studii au demonstrat că bullying-ul dintre frați le va afecta pe victime chiar și pentru următorii 40-50 de ani. De pildă, un studiu realizat în Marea Britanie a subliniat faptul că un copil ce a trecut prin așa ceva se va transforma într-un adult ce se va confrunta cu depresie, anxietate, lipsă de încredere în sine și în ceilalți, cu probleme de identitate și nu vor ști ce înseamnă o relație sănătoasă.

Practic, o persoană implicată adesea în acte de bullying între frați în perioada copilăriei, va avea rol de „victimă” inclusiv într-o relație romantică sau de prietenie, se va simți neajutorat/ă, va fi vulnerabilă și dependentă, atrag atenția oamenii de știință.
Nu în ultimul rând, o astfel de persoană va avea și probleme de sănătate frecvente (cum ar fi dureri de cap, crize de dureri de stomac etc.) și are o predispoziție mai mare spre a dezvolta dependențe sau tulburări alimentare.

Metode pentru a se preveni bullying-ul dintre frați

Psihologii insistă ca părinții să fie vigilenți și să poată detecta din timp toate formele de abuz dintre copiii lor, astfel încât să poată lua cât mai prompt măsuri menite să ducă la evitarea escaladării violențelor dintre ei și la apariția consecințelor negative menționate mai sus. Desigur, nu este la îndemână să se realizeze acest demers, dar pentru a putea fi mai ușor de pus în practică ar trebui să se ia în calcul și sfaturile de mai jos:
Copiii vor fi învățați de la o vârstă fragedă cum să abordeze un conflict
Părinții le vor arăta copiilor ce înseamnă să asculți și cealaltă parte, să negociezi, să cauți soluții pentru rezolvarea unei probleme. De asemenea, un copil trebuie să învețe că, în anumite situații, se impun și compromisuri și că a te pune și în pielea celuilalt este esențial pentru a evita ca un conflict să se extindă prea mult. O astfel de abordare va fi cea care va mai reduce din riscul de a vedea cum copiii tăi ajung să se bată și să existe mereu o victimă și un agresor.

Să se intervină când se observă că frații nu își pot rezolva singuri conflictele
În ciuda faptului că aceștia se străduiesc să iasă la liman, dacă se observă că, dimpotrivă, lucrurile dintre ei se înrăutățesc, părinții au datoria să intervină între frați. Pentru o rezolvare cât mai amiabilă a situației, părintele își va asculta copiii, îi va lăsa să-și exprime punctele de vedere și va insista asupra faptului că agresiunea fizică, violențele nu sunt permise și nu sunt soluții benefice pentru rezolvarea problemelor.

Părintele va asculta fiecare parte
Fiecare copil ar trebui ascultat separat, fără întreruperi, critici sau comentarii și mai ales fără a se emite puncte de vedere din care să reiasă că un părinte ar fi mai mult de partea unuia dintre copii și mai puțin de partea celuilalt.

Copiii vor învăța de mici obligativitatea respectului în familie
Psihologii consideră că în familiile în care copiilor li s-au impus de mici valori bazate pe respect și pe înțelegere, aceștia vor fi mai puțin dornici să-și rezolve conflictele prin acte de agresiune. Cu alte cuvinte, respectul nu va fi o regulă negociabilă, ci una care trebuie întocmai respectată de toți, de la mic la mare.

Pe cât posibil, fiecărui copil în parte i se va acoda atenție
Una dintre cele mai eficiente modalități de combatere a bullying-ului, a bătăilor dintre frați, este ca fiecare să simtă că primește aceeași atenție din partea părinților. Chiar și câteva minute petrecute zilnic cu fiecare, spun psihologii, pot face minuni și te pot asigura că micuții tăi nu vor fi tentați să intre în conflict unul cu altul pentru a-ți câștiga atenția.

Copiii vor fi învățați să se concentreze mai degrabă pe ceea ce simt la un moment dat, decât pe celălat frate
Părinții ar trebui să încerce să îi demonstreze fiecăruia dintre copiii săi că nu fratele/sora sunt responsabili pentru ceea ce simt la un moment dat, ci ei înșiși. Ajutându-i să identifice de fapt ceea ce îi deranjează, să își înțeleagă emoțiile, îi va ajuta pe copii să nu mai dea cu la fel de multă ușurință vina unul pe celălalt și să se ajungă în acest mod la acte de bullying.

Părinții vor fi ei înșiși modele pentru copiii lor în privința comportamentelor pozitive
Dacă părinții vor găsi oportunități pentru a le demonstra copiilor cum se rezolvă de fapt conflictele, cum se depășesc nemulțumirile, stările de tensiune, aceștia vor vedea că violența nu aduce nimic bun. Ceea ce au ei nevoie este să vadă cum respectul, dragostea, atitudinea calmă, obiectivă, sunt cele ce vor conduce la ameliorarea și la evitarea conflictelor. Treptat, cei mici vor ajunge să insereze și ei, în comportamentele lor (inclusiv în cele față de frați/surori) aceste repere.

Nu în ultimul rând, rivalitățile dintre frați vor fi mai bine ținute în frâu, ca să nu se ajungă la veritabile acțiuni de bullying, implicându-ne și în acțiuni precum:

• Copiii vor trebui să știe că există consecințe pentru faptele lor- Spre exemplu, îi vei obișnui, de fiecare dată când ajung să se certe între ei, să se calmeze implicându-i pe amândoi, în mod egal, în diferite treburi din gospodărie

• Spune-le că este în regulă să fii furios, supărat, dar că nervii nu trebuie revărsați asupra celor din jur

• Fiecare copil va ști că există reguli stricte de conduită în familie: fără bătaie, fără porecle, fără glume proaste etc..

• Copiilor trebuie să li se aducă în față soluții, din care să poată alege, astfel încât fiecare să se simtă împăcat în urma unui conflict dintre frați

• Reuniunile în familie trebuie să se facă în mod regulat pentru ca și copiii să aibă ocazia să-și exprime punctul de vedere cu privire la evenimente mai puțin plăcute ce au avut loc între ei

• Fiecare copil va trebui să aibă spațiul necesar pentru a se calma după o dispută cu fratele/sora sa

• Copilul cel mai mare nu va fi împovărat cu grija față de cel mai mic/cei mai mici 

• În fiecare zi părinții vor trebui să stea de vorbă cu fiecare copil în parte pentru a-l ajuta să se simtă important

• Părinții trebuie să fie atenți ei înșiși la cum își rezolvă conflictele dintre ei

• Copiii vor fi supravegheați cu atenție pentru a se vedea cum se joacă între ei, cum se joacă pe computer sau la ce se uită la televizor- Va fi o metodă eficientă pentru a ne da seama din timp dacă violența nu a fost copiată ca urmare a ceea ce au văzut

În situația în care nici după aplicarea unor asemenea măsuri relațiile dintre frați nu se detensionează, părinții vor cere ajutorul unui specialist.

Surse: themindsjournal.com, verrywell.com, webmd.com

Poza principală: