Părintele Vasile Ioana: 7 greșeli pe care părinții le fac în educația copilului

Înainte de a enumera principalele greșeli pe care părinții le pot face în educația copiilor, părintele Vasile Ioana a ținut să precizeze, într-o intervenție pentru o cunoscută emisiune de televiziune, că „Educația adevărată este o știință. Fiecare părinte ar trebui să fie conștient de uriașa responsabilitate pe care o are.” De asemenea, a menționat care sunt și etapele evoluției copilului și modul în care ar trebui să acționeze părinții pentru a-i oferi educația adecvată:

• „Etapa 1-8”- Despre această etapă părintele spune că este cea în care copilul primește reguli de la părinți, grija acestora fiind să îi explice regulile, astfel încât micuțul să știe ce are de făcut
• „Etapa 8-12”- Este denumită și „etapa imitației”, în care copilul va fi receptiv la modelele oferite de părinți și îi va imita pe aceștia, fiind vizibilă și trecerea „de la modelul mamei la cel al tatălui”
• Etapa de după vârsta de 12 ani- În „etapa inspirației” copilul va prelua de la părinți ceea ce dorește el, ceea ce crede că este mai bine. Rolul părinților este să-și stimuleze copilul să se inspire de la ei, de la ceea ce este în jur

Hiperprotecția

Părintele Vasile Ioana insistă asupra ideii că hiperprotecția este una dintre cele mai mari greșeli pe care părinții o pot face în educația copiilor. Acesta explică faptul că, de cele mai multe ori, o asemenea greșeală este făcută de mame care, din dorința de a-și proteja copiii, aleg să facă ele totul în locul acestora și îi copleșesc mereu cu atenție. Odată ce se va întâmpla așa, copilul se va obișnui cu ideea că i se cuvine totul și nu se va mai lupta pentru nimic.

În intervenția sa, părintele aduce în prim-plan opinia unui psiholog, potrivit căreia „Un copil hiperprotejat este un copil cu handicap”. În locul hiperprotecției, se recomandă protejarea copilului, ghidarea acestuia, dar să fie lăsat să învețe să și lupte. 

Lipsa modelului de iubire dintre părinți

Când este menționată această greșeală pe care părinții o pot face în educația copilului, se vorbește despre faptul că un copil se hrănește și cu dragostea dintre părinții săi, pe care o vede și în „gesturile de tandrețe, în gesturile frumoase” pe care aceștia le vor face unul pentru celălalt.

Pentru a nu-i face rău copilului, aceștia vor evita conflictele în fața copilului, se vor strădui să nu rostească replici dăunătoare acestuia: „Dragi părinți, nu vă certați niciodată în fața copiilor...Conflictul dintre părinți naște traume...Să lăsam copilul într-o zonă independentă, neutră de conflictele noastre.”

Alt îndemn către părinți este să se ocolească și o greșeală precum aceasta: când unul dintre părinți se va alia cu copilul împotriva celuilalt. Dacă se va întâmpla așa, un copil va ajunge să se atașeze foarte mult de unul dintre părinți, în timp ce pe celălalt îl va judeca și nu îl va asculta. 

Lipsa credinței

Este subliniată ideea potrivit căreia un părinte care își manifestă credința este un model pentru copilul său, care va ajunge să îl imite. De aceea, părintele Vasile Ioana recomandă ca părinții să meargă la biserică și să-și ia copiii cu ei, să-i ducă să se împărtășească, să le arate cum pot face o faptă bună: „Lasă-l pe copil aproape de Dumnezeu, nu-l opri...”. Procedându-se așa, copilul va deprinde valorile creștine și va începe să înțeleagă că Dumnezeu este cu el. Pe măsură ce va începe să devină credincios, va dobândi mai multă încredere în sine.

Părinții care vor proceda așa vor vedea, la copilul lor, când acesta va ajunge adult, că „...îți va mulțumi pentru că a primit tot ce este mai bun, încredere în Dumnezeu și în el însuși.”

Utilizarea cuvintelor cu energie negativă

Vasile Ioana, vorbind despre marile greșeli pe care le pot face părinții în educația copiilor, a adus în atenție faptul că folosirea cuvintelor de tipul înjurăturilor, blestemelor, cuvinte ce au frecvență joasă, „Aduc forța negativă în copilul tău...Jurămintele, blestemele, nu trebuie folosite în preajma copiilor...Nu mai dați copiii celui rău. Când folosești cuvinte negative, din zona de frecvență joasă, el trăiește în zona asta.”

În schimb, binevenite pentru copil sunt „cuvintele de blândețe, de dragoste, de asumare.” Când le aude pe acestea, „copilul se hrănește cu ele. Fiecare cuvânt pe care îl rostești, copilul îl primește în inimă.”

Neimplicarea în viața copilului

Din acest punct de vedere, se vorbește despre una dintre tendințele vizibile în prezent și anume aceea că o bună parte dintre părinți sunt prea ocupați pentru a mai petrece suficient timp cu copilul. În acest context, părintele nu se ferește să precizeze că un copil poate fi lăsat „în mâna eroilor din jocurile de pe calculator, a chat-urilor, a snapchat-urilor” și se poate ajunge în situația în care „...copilul nu mai e al tău.”

Sfatul este ca părinții să se străduiască, pe cât posibil, să petreacă zilnic timpul alături de copil, să se implice în nevoile emoționale ale acestuia. Una dintre cele mai la îndemână soluții pentru ca părinții și copiii să stea mai mult împreună este prin intermediul jocului: „Să te joci cu copilul, acesta te vede că ești cu el.”

Să nu îți ierți copilul

Amintind despre greșelile pe care părinții le pot face în educația copilului, părintele Vasile Ioana a evidențiat faptul că un copil are nevoie mereu de iertarea venită din partea părinților săi: „Nevoia de iertate e uriașă. Toți avem nevoie de asta.” Pentru a putea să ierte, părinții ar trebui să-și primească mereu copilul cu dragoste, cu brațele deschise: „Brațele părintești trebuie să fie mereu deschise...Dragul meu, eu te iubesc, vino în brațe la mine, spune-mi ce s-a întâmplat.”

Pentru ca un copil să se simtă iubit, pentru a nu se confrunta cu anxietate și pentru a nu ajunge să se îndepărteze de părinți, are nevoie și de libertatea de a alege, dar și de iertare: „Să-i iubim infinit pe copii, să le dăm libertatea să acționeze, să-i iertăm când greșesc.”

Părinții iau decizii în locul copilului

Preotul susține că această greșeală apare „Când părintele proiectează în copil toate neîmplinirile lui.” În scopul de a o evita, este recomandat ca un părinte să „nu-și trăiască propria lui copilărie în copilăria copilului său. Ar trebui să se desprindă de traumele copilăriei sale și îi dea copilului libertatea ca el să se descopere...”.

Se insistă asupra ideii de a-i acorda copilului libertatea de a alege: „Copiii trebuie crescuți cu spiritul libertății de a alege, al asumării responsabilității asupra deciziilor proprii.” Dacă părinții vor reuși să realizeze acest demers, copilul va avea șansa să aibă o viață fericită și să îi facă fericiți și pe cei din jurul său.

Surse: antena3.ro, baby.unica.ro, youtube.com

Sursă poză principală: facebook.com (facebook.com/parintelevasileioana/)