Cinci conversații pe care orice părinte trebuie să le aibă cu copilul adolescent

Despre sănătatea mintală

Perioada adolescenței nu este deloc simplă, ținând cont de faptul că este marcată de numeroase transformări, de la cele fizice, până la cele în plan psihologic și care țin de identificarea modurilor în care un adolescent își poate câștiga independența. Pentru a gestiona toate aceste probleme, copilul  are nevoie de sprijinul constant venit din partea ta, astfel încât să învețe cum să gestioneze și momentele mai dificile, care îi afectează starea mintală. De aceea, pentru a-l antrena în discuții cât mai productive, pune în aplicare și următoarele sfaturi:

Fii cât mai sinceră

Un adolescent își poate da seama când un adult se preface. De exemplu, dacă nu te simți în largul tău abordând un anumit subiect legat de sănătatea mintală, cum ar fi despre consumul de substanțe interzise de exemplu, este cel mai bine să recunoști asta. Pentru a-ți arăta empatia, începe prin a-i spune: „nu este ușor pentru mine să vorbesc despre așa ceva, înțeleg dacă și ție îți este greu să mă asculți când îți povestesc despre...”.

Acceptă momentele de tăcere

Când discuți cu copilul pe un subiect mai delicat, este firesc să intervină și momente în care acestuia să-i fie greu să exprime ceea ce simte sau să-și exprime opinia. Acceptă ceea ce se întâmplă și nu face presiuni asupra sa ca să vorbească. 

Arată-i că îl asculți cu atenție

Provocările ce țin de sănătatea mintală pot interveni oricând pe parcursul adolescenței, iar copilul tău are nevoie să știe că este acceptat și că se poate baza pe tine. În aceste condiții, lasă-l să-ți spună ceea ce simte, nu îl întrerupe și confirmă-i permanent că pentru tine este important tot ceea ce ține de el. Procedând așa, îl încurajezi să se deschidă în fața ta. 

Schimbă cadrul discuției

Ca să vă simțiți cât mai în largul vostru când aveți o discuție ce ține de sănătatea mintală, de consumul de alcool sau de droguri, puteți schimba cadrul în care stați de vorbă. Spre exemplu, în loc să rămâneți acasă, puteți lua masa în oraș, puteți face o plimbare pe jos sau cu mașina. Uneori, discuția se poate derula mai bine dacă nu vă priviți mereu în ochi și sunteți într-un mediu relaxant.

Nu folosi prea mulți termeni ce țin de limbajul adolescenților

Chiar dacă ești tentată să fii o mamă „cool” și să-i arăți copilului tău că poți să discuți cu el folosind termeni utilizați de obicei de adolescenți, dacă nu te simți deloc în largul tău procedând așa, mai bine renunță. Astfel, te poți face mai bine înțeleasă prin cuvinte cu care ești familiarizată.  

În același timp, pentru a-ți ajuta copilul să depășească mai ușor momentele de frustrare, asigură-l că oricare dintre noi are și zile mai dificile, în care nu este tocmai la îndemână să ne facem înțeleși. Totodată, fii foarte atentă la comportamentele sale, astfel încât să poți observa la timp semne care indică o tulburare mintală și să te adresezi unui specialist. Printre manifestările care trebuie să te pună pe gânduri se numără:

• Este mereu îngrijorat, trist sau mânios;
• Are adesea fluctuații ale dispoziției;
• Sunt vizibile modificări în comportamentul alimentar sau în obiceiurile care țin de somn: de exemplu, mănâncă prea mult, prea puțin, se confruntă cu insomnii sau, dimpotrivă, se trezește mereu târziu;
• Performanțele sale școlare slăbesc;
• Nu îi mai pasă cum arată, nu se îngrijește;
• Se izolează;
• Nu mai este interesat de activități care odinioară îl bucurau;
• Se plânge de anumite stări neplăcute, generate, de exemplu, de dureri de cap, de stomac, de dureri musculare etc: acestea pot fi legate de prezența depresiei;
• Îi este greu să rămână conectat la realitate: de pildă, boli mintale precum schizofrenia pot fi detectate în adolescență. În același timp, excesul de substanțe interzise, consumul de alcool sau de anumite medicamente îl pot face pe adolescent să nu mai fie conectat la realitate;
• Vorbește des despre moarte.

Despre sex

Ca să te asiguri că adolescentul tău nu o să fie copleșit de prea multe informații pe această temă, contează să discuți cu el încă din perioada preadolescenței. Adaptează discuțiile în funcție de vârsta sa până când o să ajungi să abordezi teme mai complexe precum sextingul sau pornografia. În plus, ai grijă să-ți orientezi discursul pentru a fi cât mai general, astfel încât copilul să nu se simtă stânjenit întrucât este vorba doar despre corpul său.

Întrucât anii adolescenței îl determină adesea pe copil să se întrebe dacă tot ceea ce i se întâmplă este normal, de tine depinde să-i oferi o gamă cât mai variată de informații, explicate cât mai clar. De pildă, nu te concentra doar pe consecințele comportamentelor sexuale riscante. În schimb, încurajează discuții care să vizeze:

• Ce înseamnă o relație sănătoasă, bazată pe respect;
• Așteptările sale cu privire la relații;
• Informații despre prevenirea infectării cu virusul HIV, despre alte boli cu transmitere sexuală, dar și despre modurile în care poate fi evitată o sarcină nedorită;
• Beneficiile prevenirii bolilor cu transmitere sexuală;
• Informații legate de testele de sarcină etc.

Indiferent de subiectul abordat, străduiește-te să nu începi nici un enunț cu „Nu/ Să nu cumva să...”. Chiar dacă mesajul tău se leagă de o interdicție, mai bine este să-i furnizezi cât mai multe argumente care să-i demonstreze de ce nu este indicat să adopte un anumit comportament. Procedând așa, îi atragi atenția asupra unor riscuri și îi dovedești că ești bine informată, că poate sta de vorbă cu tine.

Nu în ultimul rând, nu insista asupra unor discuții care să fie orientate numai spre ideea de heterosexualitate. Ține cont de faptul că nu este exclus ca adolescentul tău să nu fie încă pe deplin sigur asupra orientării sale sexuale și din acest motiv nu trebuie să-l faci să se simtă stânjenit. În schimb, asigură-l că indiferent de alegerile sale din acest punct de vedere, îl accepți, îl iubești și îl susții. 

Despre Social Media

Pentru a începe cu copilul adolescent o conversație legată de Social Media, trebuie neapărat să fii cât mai bine informată. De pildă, află ce rețele de socializare folosește acesta, care sunt aplicațiile sale preferate etc. Cu cât ai mai multe informații, cu atât îți este mai la îndemână să-i atragi atenția asupra unor dezavantaje sau a unor riscuri la care se supune.  

Alt subiect pe care nu este cazul să-l neglijezi este: să știe cum să-și protejeze identitatea în modul online, să identifice semnele care îi arată că este supus cyberbullying-ului etc. Din discuțiile voastre nu trebuie să lipsească nici acelea care țin de impactul pe care îl are mediul online asupra stării sale psihice, asupra modului în care își organizează timpul și asupra relațiilor cu cei din jur.

Când începi cu copilul tău o conversație despre Social Media, ghidează-te și după aceste sfaturi:

• Vorbește pe un ton calm, neutru, evitând să te răstești sau să recurgi la un limbaj prea complicat când discuți despre utilizarea Social Media;
• Înainte să începi o discuție, întreabă-ți copilul despre rețeaua de socializare pe care petrece mai mult timp;
• Vino cu exemple din experiența personală: menționează situații în care ți-ai dat seama că Social Media te-au ajutat sau, dimpotrivă, că ți-au creat diverse dificultăți;
• Insistă asupra siguranței din mediul online;
• Descrie comportamente pozitive și negative din mediul online: oferă-i indicii legate de cum le poate identifica și cum ar trebui să procedeze în anumite situații. 

Despre disponibilitatea ta de a-ți cere iertare când greșești

Printre conversațiile pe care nu trebuie să le ratezi când ai un copil adolescent se regăsește și aceasta: că îți dai seama când ai greșit față de el, că l-ai rănit la un moment dat și că intenționezi să îndrepți lucrurile. Pentru a-ți fi mai la îndemână, pune în practică și aceste sfaturi:

• Fii concisă, directă, când spui cu ce ai greșit: de pildă, poți spune: „îmi pare rău că/pentru...”, „îmi cer scuze pentru că...”, „regret că” etc. În anumite situații, este nevoie să te justifici și să-i explici adolescentului de ce ai procedat într-un anumit mod: „atunci eram...”;
• Lasă-i un răgaz copilului tău pentru a reflecta la ceea ce i-ai explicat: acordă-i timp, spunându-i, de exemplu „aștept părerea ta în legătură cu...”, „vreau să aud ce crezi despre...”;
• Ascultă-ți copilul cu atenție: chiar dacă îți răspunde imediat, chiar dacă durează mai mult, arată-i că îți pasă de ceea ce îți transmite, că ai răbdare să-l asculți: „ceea ce mi-ai zis este...”;
• Vorbește-i despre intențiile tale din viitor: ca să-i dovedești că vrei să-ți repari greșelile, dezvăluie-i strategiile pe care le vei aborda față de el pe viitor și, mai mult decât atât, spune-i că ești pregătită să cooperați pentru a rezolva o anumită problemă: „cum am putea împreună să...?”;
• Întreabă-l dacă este pregătit să te ierte: după ce termini conversația, poți să te exprimi astfel: „îmi pare rău că...ești gata să mă ierți?”. În situația în care îți răspunde că nu este încă pregătit să te ierte, lasă-i un răgaz, nu pune presiuni asupra lui și dovedește-i că îl iubești necondiționat;
• Nu te judeca prea aspru: deși nu este deloc simplu să recunoști că ai greșit față de copilul tău, că, fără să vrei, l-ai făcut să sufere, străduiește-te să te ierți. Când te simți copleșită, respiră adânc și spune: „sunt și eu om, este normal să am și momente în care să...”.  

Despre facultate

Una dintre cele mai inspirate moduri pentru a te scuti pe tine, dar și pe copilul tău, de stresul legat de alegerea unei facultăți, este să porți o discuție pe acest subiect încă din anii de liceu. Amintește-i mereu că nu se poate vorbi despre o facultate perfectă, că oriunde există avantaje și dezavantaje și că esențial este ca, în final, să-i placă mult ceea ce studiază.

Pentru a-ți sprijini copilul și din acest punct de vedere, înainte să începi o conversație despre facultate, ține cont și de îndemnurile de mai jos:

• Faceți o listă cu facultățile la care ar vrea să meargă: ca să reușiți, ascultă cu atenție ceea ce își dorește copilul și ia-ți un răgaz ca să-i înțelegi preferințele;
• Nu ignora modalitatea în care vrea să studieze copilul: chiar dacă îți dorești mult ca acesta să urmez cursurile unei facultăți la zi, să meargă mereu la cursuri și seminarii, nu exclude și alte posibilități. Spre exemplu, poate opta pentru cursuri la distanță sau cu frecvență redusă pentru a-i mai ușor să-și găsească și un job pe parcursul anilor de studiu;
• Discutați despre locația facultății: în acest sens, contează să vezi dacă adolescentul tău și-ar dori să studieze cât mai aproape de casă, în altă localitate sau peste hotare. Împreună, întocmiți o listă cu argumente pro și contra pentru fiecare opțiune;
• Discutați despre costurile studiilor: în cazul în care copilul nu dorește sau nu ar reuși să intre la o facultate la care nu se plătesc taxe, este necesar să vorbiți despre costurile care vor interveni. Analizați diverse variante, „cântăriți” cu atenție avantajele și dezavantajele și după aceea luați o decizie;
• Vizitați facultatea pe care ar vrea să o urmeze copilul: este un demers esențial pentru a strânge mai multe informații și pentru a lua decizia potrivită;
• Asigură-l că îl vei susține emoțional și în perioada în care așteaptă rezultatele de la examenul de admitere, de la un interviu etc.