O călătorie fascinantă în creierul copilului tău

Informații despre creier

Conform medicului Julie Green, în primii 5 ani din viață creierul se dezvoltă mai mult și mai rapid decât oricând altcândva în viață: "experiențele timpurii pe care le are copilul - ce vede, aude, atinge și miroase îi vor stimula dezvoltarea și vor crea milioane de conexiuni". Astfel, în acest interval de timp creierul își triplează greutatea și stabilește mii de miliarde de conexiuni neuronale (aproape dublu față de adulți). Iată în detaliu și ce funcții deține fiecare zonă din creier: trunchiul cerebral - ritm cardiac, somn REM, respirație, plâns, emoții (anxietate, autocontrol), lob temporal - auz, limbaj, miros, memorie, emoție (teamă), lob frontal - gândire, mers, vorbire, rezolvarea problemelor, personalitate, emoție (fericire), lob parietal - gust, atingere, coordonare mână-ochi, lob occipital - vedere, recunoaștere vizuală, cerebel - echilibru, coordonare musculară.

În timp ce ereditatea oferă un tipar pentru formarea acestor regiuni din creier, circuitele interconectate din el devin mai puternice sau mai slabe în baza experiențelor de viață. Astfel, numeroase studii au descoperit faptul că experiențele timpurii dețin un impact semnificativ asupra dezvoltării creierului, prin urmare toate interacțiunile cu cel mic contribuie la acest proces (chiar și bebelușii au beneficii în urma interacțiunilor chiar dacă nu se pot exprima); pe de altă parte, stresul și neglijența din viața copilului prezintă dimpotrivă un impact negativ.

Citește și: Lucruri uimitoare despre creierul copiilor pe care parintii trebuie sa le stie 

Creierul copilului - ghid pe vârste

Drept urmare, cel mai important lucru pe care îl pot face părinții este să se asigure că acești primi ani din viață sunt cei mai buni pentru copil, cu experiențe de calitate, fie acasă, fie la creșă/grădiniță/școală. Iată în continuare explicate în detaliu reperele pe care trebuie să le urmăriți în dezvoltarea creierului la cel mic:

1 an - creierul unui nou-născut cântărește aproximativ 300-350 g, iar conexiunile din zona creierului care controlează controlul și reflexele de bază sunt deja bine dezvoltate. După primul an de viață, cerebelul își triplează mărimea, iar zonele vizuale din cortex cresc, permițând vederea inițială difuză și limitată care se dezvoltă în vedere complet binoculară. La vârsta de 3 luni, apare o creștere masivă în hipocamp, structură limbică legată de memoria de recunoaștere. Circuitele limbajului din lobii frontali și temporali devin puternice, fiind influențate semnificativ de limbajul auzit.
Ce veți observa - cel mai probabil copilul va gânguri și va râde, se va juca cu sunete și va începe să comunice prin gesturi. Gângureala constituie un stadiu important în dezvoltare în primul an și cuvintele încep să se formeze la vârsta de aproximativ 12 luni. După gângureală urmează faza de limbaj neinteligibil, când copilul creează șiruri de sunete, de obicei pe un ton similar conversației.

1-2 ani - zonele de limbaj din creier constituie cheia dezvoltării creierului, apărând în mod activ mai multe sinapse care devin din ce în ce mai interconectate
Ce veți observa - încep să apară primele cuvinte ale copilului (până la vârsta de 18 luni bebelușii folosesc aproximativ 50 cuvinte, însă pot înțelege mai multe decât spune și vor putea urma instrucțiuni simple - precum interdicțiile, chiar dacă nu le ascultă). În apropierea celui de-al doilea an din viață vocabularul copilului se va apropia de 300 cuvinte și va începe să formeze propoziții scurte de câte 2 cuvinte. În ceea ce privește activitățile, cei mici se vor juca experimentând prin scuturare, lovire, aruncare și lăsarea lucrurilor să cadă. Ei vor apela la încercări și la greșeli pentru a descoperi cum funcționează diverse lucruri și ce pot face cu ele.

2-3 ani - în această perioadă creierul copilului se dezvoltă într-un ritm alert și abilități cognitive complexe sunt îmbunătățite și consolidate. Cel mic va fi capabil să se raporteze la trecut pentru a interpreta evenimente prezente și va dezvolta o înțelegere mai bună a legăturii cauză-efect.
Ce veți observa - aceasta constituie una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare emoțională pentru copii. La vârsta aceasta experimentează o multitudine de sentimente și începe să învețe că cei din jur împărtășesc aceleași sentimente. Va nvăța modul în care vă afectează comportamentul lor și viceversa. În acest an, începe să deprindă concepte precum timpul și opusurile (mare-mic și zi-noapte), dar începe să indice părți ale corpului în funcție de ceea ce face, sortează obiecte și potrivește forme și culori. În ceea ce privește limbajul, la 2 ani jumătate va fi probabil capabili să rostească aproximativ 500 cuvinte și să înțeleagă câteva sute (până la 3 ani vocabularul ajunge la aproape 1000 cuvinte). Ca parte din dezvoltarea limbajului, copilul vor începe să folosească propoziții și să înțeleagă instrucțiuni.

3-4 ani - zonele din creier legate de autoreglare, rezolvarea problemelor, limbaj/comunicare și relații sociale continuă să avanseze în cea mai puternică perioadă de creștere până la vârsta de 3-4 ani.
Ce veți observa - conversații tot mai lungi și mai complexe. Cel mic/cea mică va începe să discute despre o gamă tot mai largă de subiecte și va dezvolta un vocabular tot mai vast. Va manifesta o înțelegere a gramaticii de bază și va puteți aștepta să auziți povestiri interesante. Va deprinde și folosi cuvinte de legătură, inclusiv deoarece, și, dacă și va învăța numere, denumiri și emoții. Începe de asemenea să raționeze, să anticipeze și să exprime empatie, fiind inițiată perioada întrebărilor ce, de ce, unde, cine și cum prin urmare este necesară multă răbdare. Instrucțiunile complexe, compuse din mai mult de doi pași sunt înțelese, dacă implică lucruri familiare (închide televizorul, îmbracă-te sau ține-mă de mână și mergem după colț). Este și o importantă perioadă în dezvoltarea emoțională a preșcolarului care începe să înțeleagă faptul că corpul, mintea și sentimentele îi aparțin și devine mai bun la recunoașterea propriilor sentimente (bucurie, tristețe, teamă sau furie). Se dezvoltă și respectul de sine și copilul începe să învețe să se încurajeze singur și să își gestioneze emoțiile (se atenuează crizele de tantrum).

4-5 ani - perioda dezvoltării rapide a creierului se apropie de final, însă acesta va continua procesul; îngrijirea continuă și excluderea factorilor precum stres, neglijență și malnutriție vor contribui în mod semnificativ.
Ce veți observa - limbajul copilului explodează anul acesta și trebuie să îl încurajați prin discuții despre sentimente, idei și întrebări despre întreaga lume. La vârsta de 4 ani, preșcolarul vor folosi sute de cuvinte în propoziții de 5-6 cuvinte sau mai mult și veți putea înțelege mereu ce spune. Până la 5 ani va vorbi mai clar și vor dispune de o gamă și mai vastă de cuvinte. Cel mic/cea mică va înțelege mai bine opusurile (înalt/jos), literele alfabetului și numerele, numărând până la 10.

Sfatul specialistului

Domnul doctor Moisa George Cristian, Medic specialist neurologie pediatrică în cadrul Medlife, cu activitate și în clinica de neurologie pediatrică a Spitalului Al. Obregia (angajat al Fundației Române de Neurologie și Epileptologie) și în spitalullde Psihiatrie Titan "Dr. Constantin Gorgos" compartimentul psihiatrie pediatrică, Membru al Societății Române de Neurologie Pediatrică, iar în Centrul Mindcare se ocupă de consultații de neurologie pediatrică a avut amabilitatea de a ne răspunde la următoarele întrebări: 

În ce mod se dezvoltă creierul unui copil în primii ani de viață?
Grija pentru copil și sănătatea mentală a acestuia este la fel de importantă din primele luni de sarcină înainte de primele zile de după naștere și chiar și dinainte de concepție ... Oamenii, și implicit creierul acestora, tind să se dezvolte conform programării genetice a fiecăruia. Folosesc cuvântul " tind " pentru că importanța genetică este mare dar experiențele din primii ani de viață au o influență uriașă. Prin urmare, interacțiunea dintre factorii biologici și cei de mediu reprezintă baza sănătății mintale a copilului.
Caracteristica esențială a creierului în perioada intrauterină și în primii ani de viață este plasticitatea (care este prezentă toată viața dar scade cu înaintarea în vârstă) - prin urmare este foarte vulnerabil la agresiune dar în același timp și foarte pliabil la stimulările adecvate.
Creierul are o anumită să-i spunem arhitectură și în interiorul lui au loc continuu (se știe că creierul nu doarme niciodată) diferite procese. Experiențele timpurii (încă o dată precizez că mă refer de la primele luni de sarcină!) au capacitatea de a modela tranzitoriu sau permanent atât arhitectura, cât și procesele creierului.

Sfaturi pentru parinti - ce influențează pozitiv și negativ buna dezvoltare a creierului

In timpul sarcinii
- un stil de viață sănătos al viitoarei mame care presupune :
- alimentația - suplimente de acid folic (recomandate de la 4 săptămâni înainte de concepție până la 8 săptămâni de sarcină) acizi grași omega 3, suplimente de fier
- exerciții fizice moderate pe perioada sarcinii
- monitorizarea și corectarea nivelului scăzut sau crescut de hormon tiroidian la mamele cu risc
- evitarea fumatului și a consumului de alcool, droguri pe perioada sarcinii
- managementul adecvat al eventualului diabet al mamei,
- !evitarea factorilor stresanți pentru gravidă - psihici și fizici
- sănătatea fizică și psihică atât a viitoarei mame cât și a tatălui
- monitorizarea medicală a sarcinii din primele luni

După naștere
În primul an de viață 
Alimentație corespunzătoare vârstei pentru sugar, dar și a mamei în perioada în care alăptează - se recomandă alimenția la sân până la 6 luni și după această vârstă în paralel cu diversificarea.
- relația de afecțiune psihică și protecție fizică din partea părinților, a celor ce au grijă de sugar

- asigurarea unui mediu înconjurător stimulant atât pentru dezvoltarea motorie cât și cea psihică (care sunt de altfel greu de separat) (de exemplu - sugarul trebuie lăsat să întindă el mâna după jucării, nu să i le dea părinții, să facă primii pași sprijinindu-se el de perete, de mobilă sub supraveghere, fără ajutor dacă se poate, să nu se folosească premergător - așteptat să facă primii pași singur)
- calitatea fizică, mentală, sănătatea membrilor familiei ("trebuie să ne menținem sănătoși pentru copiii noștri")

După vârsta de 1 an
Să se mențină mediul stimulant atât acasă cât și în mediul educațional corespunzător vârstei respective - mai exact jocul nestructurat, nedirecționat de către adult. În primele luni, ani - trebuie lăsat să se joace, să exploreze singur mediul înconjurător, și doar când are anomalii de dezvoltare trebuie ajutat.
Investiția timpurie în învățarea deprinderilor sociale cum ar fi atenția, persistența, motivația  și controlul de sine. Nu ne naștem cu aceste deprinderi, ci doar cu potențialul de a le învăța!

Ce este de evitat de către părinți
Principalul factor negativ este stresul prelungit (greu de evitat la vârsta adultă, obligatoriu de evitat în primii ani de viață - care poate fi determinat în acești primi ani de sărăcia extremă, expunerea la violență, abuz, afecțiuni psihice ale părinților și mai ales de presiunea exercitată de familie și de mediul educațional (atenție la extracuriculare).
Un alt factor este neglijarea copilului atât la nivel fizic cât și la nivel de atenție acordată. În cazul părinților care lucrează amândoi - atenție la mediile educaționale corespunzătoare vârstei în care este introdus copilul - acestea să fie înca o dată menționez - stimulante, nicidecum un factor de stres, suprasolicitare. În general trebuie investit mai mult în dezvoltarea abilităților socio - emoționale decât a celor cognitive.

Părinții trebuie să încerce să-și educe (crească) copiii mai bine decât au făcut-o părinții lor pentru ei (fiecare părinte cunoaște deja un mod de a crește copii - cel în care a fost crescut el).- "Viitorul oricărei societăți depinde de abilitatea de a adopta strategii pentru dezvoltarea mai bună a generației viitoare."
Eventualele anomalii de dezvoltare ale copilului trebuie detectate de timpuriu - părintele trebuie să aibă o minimă educație în ceea ce privește etapele de dezvoltare normale ale copilului și a se prezenta la medic când a observat aceste anomalii (nu este obiectul expunerii de față).

Lucruri interesante despre creierul copilului

Creierul unui copil dispune de priorități complet diferite de un adult, prin urmare învățarea și predarea pot reprezenta reale provocări pentru cel mic.

Nou-nascuți - se dezvoltă funcțiile automate, creierul reprezintă 25% din viitoarea greutate pe care o va avea la maturitate, cele 5 simțuri și mișcarea, memoria implicită (inconștientă) permit recunoașterea mamei și a familiei

Bebeluși - are nevoie de instrucțiuni pentru o varietate de experiențe, se consolidează arhitectura creierului pentru viitoarea funcționare, dezvoltă până la 2 milioane de sinapse/secundă

Copii până la 3 ani - creierul cântărește 90% din viitoarea greutate de la maturitate, se dezvoltă memoria explicită (conștientă), capacitățile viitoare pentru învățare, interacțiune socială și abilități emoționale sunt deja stabilite în mare parte

Copii 4-10 ani - creierul este de până la 2 ori mai activ decât al unui adult și consumă până la 50% oxigen (comparativ cu al unui adult care consumă 20%), la vârsta de 8 ani încep să se formeze abilitățile logice.

În final este important să rețineți că indiferent de vârstă, principiul de bază în ceea ce privește funcțiile creierului este următorul: dacă nu este folosit se pierde.

Mulțumim domnului doctor Moisa George Cristian pentru ajutorul acordat în realizarea articolului. 

Surse:
www.kidspot.com.au; www.babycenter.com; www.babycentre.co.uk; www.early-childhood-education-degrees.com