Nu mă cunoști și nu te cunosc, dar fiul meu, Timothy, uneori stă lângă fiul tău la școală. Timothy este un copil grozav. Este curios și inteligent și cel mai blând copil pe care îl cunosc. Din nefericire, ceilalți copii nu văd asta. Timothy are tulburare severă de spectru autist. Dar este de asemenea un băiețel de 7 ani care iubește și se joacă cu toată inima sa. Are nevoie de mult ajutor în plus la școală și uneori pare să fie complet paralel cu ceea ce se întâmplă în jurul lui. Dar dacă își pune ceva în minte reușește întotdeauna. Își dorește prieteni dar nu știe cum să și-i facă. Vrea să se joace dar uneori nu știe cum să ceară asta. Vrea să fie inclus, dar uneori nu știe cum să facă asta.
Noi, părinții de copii cu nevoi speciale, știm mult prea bine, din păcate, cât de mult suferă copiii noștri atunci când sunt eliminați din activitățile sociale ale celorlalți copii. Activități sportive, întâlniri de joacă, petreceri în pijamale și, da, mult detestatele, petreceri aniversare. Pot spune că fiul meu nu a fost niciodată la o petrecere aniversară. Am primit numeroase invitații de la colegi care, din milă, invită întreaga clasă. Nu mă înțelege greșit, sunt recunoscătoare. Dar mă întreb dacă părinții știu ce s-ar întâmpla dacă îl aduc pe Timothy? Întreruperile, crizele. Tristețea mea când toată atenția ar ajunge asupra lui Timothy și nu asupra sărbătoritului. Așa că refuzăm politicos fiecare invitație.
Până la momentul când am primit invitația ta cu o notă specială pe care scria: ”Carter a stat lângă Timothy la școală și vorbește mereu despre el. Chiar sper că poate veni. Închiriem un castel gonflabil căruia îii vom atașa și un tobogan gonflabil. Vom avea și baloane cu apă și pistoale cu apă. Poate Timothy ar putea să vină mai devreme decât ceilalți copii, dacă ar fi mult prea mult pentru el când vine este întreaga clasă. Te rog să îmi spui cum poate face ca să fie și el prezent.”
Mi-ai scris exact ce aveam nevoie să văd în acea zi, neștiind că asta vreau. Datorită fiului tău, Timothy este inclus. Datorită fiului tău, se simte dorit. Datorită fiului tău, Timothy are o voce. Și vreau să știi că datorită ție, pot să supraviețuiesc încă o zi. Datorită ție, pot să trec peste încă o ședință de terapie. Datorită ție pot să trec peste priviri și întrebări nepotrivite și dureroase. Datorită ție, am speranțe pentru viitorul lui Timothy. Și îmi doresc să îți spun ce treabă fantastică faci cu fiul tău. Și mama asta va răspunde pentru prima oară cu un DA uriaș la o invitație!
Și abia aștept.
Citește și:
- Povestea fascinantă a Yasminei, psihologul cu sindrom Down din Constanța care ajută copiii cu autism
- ”Când aveam zece ani, mama mi-a spus că am autism” - Viața mea cu autism și ”Tot ceea ce strălucește”
- O bloggeriță de parenting a adoptat un copil, a descoperit că are autism și a renunțat la custodie
Surse foto: istockphotos.com
Surse articol: Articol tradus și adaptat după textul scris de Trish Klein pentru YourTango