De ce se tem proaspetele mămici
Că nu se va crea o adevărată conexiune cu copilul
Cu precădere în perioada așa-numitelor „baby blues” vei simți, în unele momente, că nu-ți îndrăgești suficient copilul, așa cum fac alte mame.
Psihologii recomandă să ai răbdare cu tine însăți, cu copilul tău, să-ți lași organismul să se reechilibreze și să intre în noul ritm al vieții de mamă. Treptat, te vei lăsa cucerită complet de mica minune din viața ta și vei ajunge la concluzia că este imposibil să nu o iubești mai presus de orice.
Că nu îți vei putea iubi îndeajuns copilul
În unele cazuri, se poate întâmpla ca dragostea pentru copilul tău să nu-ți inunde sufletul atât de repede pe cât ți-ai dori. Fie că este vorba despre anumite îndoieli, fie că ești pur și simplu epuizată sau confuză, toate acestea vor dispărea pe măsură ce vor interveni ocaziile care te vor face să simți legătura puternică dintre mamă și copil.
De la primele contacte piele pe piele, până la alăptat, ținutul în brațe, micile plimbări pe afară sau chiar prin casă, băițele, joaca etc. toate acestea îți vor sădi negreșit în suflet sentimente puternice, de neegalat.
Teama că nu vei fi nicicând un părinte bun
O asemenea teamă poate fi pur și simplu paralizantă, mai ales în primele zile după ce îți aduci bebelușul acasă. Poți începe să-ți faci griji din orice și să te gândești neîncetat că nu vei putea fi o mamă la fel de bună precum propria ta mamă, precum altele pe care cunoști, că nu vei putea să-i oferi copilului tău tot ceea ce ți-ai dori.
Pentru a putea învinge această frică, ai la îndemână o „armă” de neegalat: dragostea pentru copilul tău. Aceasta te va ajuta „să muți și munții din loc”, să realizezi ceea ce nici nu ți-ai fi închipuit vreodată. În plus, încetează să te mai compari cu alții, acceptă și ajutorul celor din jur și vei vedea că, treptat, vei dobândi tot mai multă încredere și tine și vei încerca să te autodepășești mereu.
Gândul că ai făcut o greșeală că ai devenit mamă
Oricine poate să-și facă asemenea probleme, chiar și după mai mulți ani de la nașterea copilului.
Anxietatea, confuzia sau o depresie postpartum pot accentua gândul că ai greșit devenind mamă, dar răbdarea, motivația și sprijinul celor dragi te vor ajuta să-ți dai seama că nimeni nu s-a născut învățat și că dragostea pentru copil va fi cea care îți va ghida pașii pe drumul fascinant al maternității.
Posibilitatea ca, la un moment dat, bebelușul tău să se rănească, deși ești lângă el
În special în primele zile de viață ale bebelușului tău, poți ajunge să te gândești că inclusiv în preajma ta nu este în deplină siguranță. De exemplu, chiar și statul lângă o fereastră deschisă sau lângă o ușă te poate face să îți închipui că acestea ar putea fi trântite oricând și că ar putea să-ți lovească sau să-ți sperie copilul.
Gândurile acestea sunt foarte prezente mai ales în primele zile de când îți vei aduce micuțul acasă, dar se vor atenua pe măsură ce te vei obișnui cu prezența acestuia în casă și îți vei da seama că, în realitate, pericolele nu sunt prezente chiar peste tot.
Teama că te vei rupe de restul lumii
Într-adevăr, perioada postpartum te va face să-ți dai seama că viața ta nu va mai fi precum înainte, că nu vei mai avea aceeași posibilitate de a-ți organiza timpul așa cum vrei. Acest lucru are drept consecință inclusiv reducerea relațiilor sociale.
Ca să faci față mai ușor tranziției spre viața de mamă, încearcă, pe cât posibil, să nu te ascunzi de cei dragi izolându-te ci, oricând este posibil, să comunici cu ei. Chiar și scurte conversații te vor binedispune și îți vor aminti că nu ești singură.
Îndoiala că i-ai ales cel mai potrivit nume
Și acest gând poate să domine gândurile unei mame la început de drum, mai ales dacă oamenii din jur încep să discute pe această temă. Spre exemplu, vei avea senzația că numele pentru care ai optat nu îți va defini copilul sau că nu transmite exact semnificația pe care ai avut-o în minte când l-ai ales.
Cu atât mai mult cu cât ai impresia că ai ales numele copilului tău pe „ultima sută de metri”, te poate obseda ideea că un nume care nu i se potrivește perfect îi va influența cumva imaginea în fața celorlalți. Mai important este însă ce înseamnă pentru tine și, mai presus de toate, dragostea pe care ai pus-o în joc în momentele în care te-ai hotărât că numele respectiv este special pentru el/ea.
Confesiuni de mamă
O mamă mărturisește câte gânduri negre i-au trecut prin minte când și-a adus pentru prima dată fetița acasă. Primul aspect care a înspăimântat-o a fost că avea deplină responsabilitate pentru aceasta: „Această creatură neajutorată era pe deplin responsabilitatea MEA”. Realizând acest lucru, alături de faptul că nu avea niciun ajutor în preajmă, a simțit că intră în panică, că zilele petrecute în maternitate au fost un fel de „vacanță” pe lângă ceea ce avea să o aștepte. În plus, faptul că era o persoană în general anxioasă i-au îngreunat mai mult situația, făcând-o să se simtă pe deplin copleșită, lipsită de control și neîncrezătoare în viitor. Și-a dat seama că inclusiv provocările prin care a trecut ca să rămână însărcinată, sarcina propriu-zisă și așteptarea până să-și aducă fetița pe lume sunt „de domeniul trecutului”, că în fața ei se deschidea ceva cu totul nou.
Pentru a putea să facă față mai bine noului statut, proaspăta mămică și-a împărțit cu soțul ei programul, astfel încât și acesta să se ocupe de fetița lor, iar ea să reușească și să adoarmă între sesiunile de alăptat.
Mama a dezvăluit că a avut și momente în care și-a regretat vechea viață, dar s-a simțit ulterior rușinată de așa ceva, întrucât își dorise timp de mai mulți ani un copil. Totul era, de fapt: „un cocktail între baby blues și anxietatea naturală”. Deși s-a temut inițial că toate gândurile negative nu îi vor da pace, timpul și-a făcut treaba și lucrurile au început să se schimbe încet-încet. După aproximativ 7 săptămâni de la nașterea copilului, mama se simțea în sfârșit „puțin mai încrezătoare, cu puțin mai multă perspectivă”.
Mai mult decât atât, dacă în primele săptămâni de când devenise mamă abia aștepta să vină acele momente în care soțul ei avea să-i mai ia fetița pentru a-i oferi un răgaz de a se și odihni, a ajuns să aștepte cu nerăbdare plânsetele micuței, din toiul nopții, pentru a avea parte de clipe alături de ea: „În loc să intru în panică, inima mea tresălta de bucurie la gândul că voi avea parte de momente speciale alături de ea”.
Proaspăta mamă a început să-și dea seama că atât ea, cât și copilul ei, vor fi bine, că, în ciuda multor alte provocări, viața de mamă presupune și momente neprețuite, între ea și copil, care îi vor dărui multă fericire: „Schema maternității este de fapt o alcătuire de mici momente în cadrul cărora vei fi chiar tu șefa”.
Surse: romper.com, mother.ly, scarrrymommy.com
Surse foto: istockphoto.com, pixabay.com