Intoleranța la histamină: ce este, cum o identifici și tratament

Ce este intoleranța la histamină

Se poate vorbi despre intoleranță la histamină în cazul unei acumulări excesive a histaminei în corp, în condițiile în care nu este descompusă și eliminată în mod corespunzător. În general, o asemenea situație intervine când nivelul enzimei diaminoxidază (DAO) este scăzut. Aceasta acționează mai ales la nivel intestinal și are rol esențial în descompunerea histaminei din alimente.

Principalele rezerve de histamină din organism se acumulează la nivelul celulelor mastocite din țesuturi și al celulelor bazofile din sânge. În ceea ce privește mastocitele, acestea sunt prezente cu precădere sub piele, în nervi, în preajma vaselor de sânge, în țesuturile din plămâni și intestine. 

Histamina reglează numeroase funcții ale organismului și joacă un rol-cheie în răspunsul inflamator. Efectele ei depind de patru tipuri de receptori, astfel:

• Receptorii H1: sunt localizați la nivelul neuronilor, al celulelor netede ale tractului respirator și în vasele de sânge. Pe de o parte, activarea receptorilor H1 provoacă declanșarea simptomelor specifice unei reacții alergice, precum mâncărimi, înroșirea pielii, strănut, congestie nazală și rinoree. Pe de altă parte, activarea acestor receptori reglează ciclul somn-veghe, temperatura corpului, procesele cognitive etc;
• Receptorii H2: se găsesc mai ales în celulele stomacului care secretă acizii gastrici, dar și în celulele musculare netede și în cele de la nivelul inimii. Cele mai cunoscute roluri ale receptorilor H2 sunt eliberarea acizilor necesari procesului de digestie, stimularea glandelor ce produc mucus la nivelul căilor respiratorii și asigurarea permeabilității vaselor de sânge. Aceasta din urmă se referă la capacitatea de a permite fluxul de celule și de molecule;
• Receptorii H3: sunt situați în neuronii din sistemul nervos central. Receptorii H3 reglează eliberarea histaminei și a unor neurotransmițători, adică a substanțelor care transportă, accelerează și echilibrează semnalele transmise între neuroni;
• Receptorii H4: sunt prezenți la nivelul măduvei osoase și al celulelor hematopoietice (celule imature sau în curs de dezvoltare). Receptorii H4 contribuie la formarea anumitor celule ale sângelui și la reglarea activității sistemului imunitar.

De ce apare intoleranța la histamină

Scăderea nivelului enzimei diaminoxidază și apariția intoleranței la histamină pot fi provocate de:

Prezența unei mutații genetice

În anumite cazuri, enzima diaminoxidază este afectată de o mutație genetică responsabilă de nivelul ei scăzut. În aceste condiții, histamina nu este metabolizată eficient. 

Anumite afecțiuni

Persoanele cu risc ridicat de a dezvolta intoleranță la histamină se confruntă cu probleme de sănătate cum ar fi:

• Alergii alimentare;
• Boala celiacă;
• Boli inflamatorii intestinale: de exemplu, boala Crohn sau colita ulcerativă;
• Sindrom de intestin iritabil;
• Polipi la nivelul colonului;
• Dispepsie funcțională: durerea persistă pentru o perioadă îndelungată la nivelul tractului digestiv superior chiar dacă, din punct de vedere structural, nu este semnalată nicio neregulă;
• Malabsorbție: se ajunge în această situație dacă organismul nu este capabil să absoarbă nutrienții din alimente.

Administrarea anumitor medicamente

Printre medicamentele care pot conduce, temporar, la o scădere a nivelului enzimei DAO și la intoleranță la histamină se numără:

• Medicamentele antiemetice: acestea se utilizează pentru tratarea grețurilor și vărsăturilor;
• Antidepresivele;
• Medicamentele antiaritmice: pentru prevenirea sau combaterea aritmiilor, adică a tulburărilor de ritm cardiac;
• Medicamentele din clasa mucoliticelor: dintre acestea face parte, de exemplu, acetilcisteina. Mucoliticele sunt folosite în tratarea afecțiunilor respiratorii pentru stimularea eliminării mucusului;
• Medicamentele pentru tratarea hipertensiunii arteriale;
• Antiinflamatoarele nesteroidiene: printre acestea se găsesc, de exemplu, ibuprofenul, aspirina, indometacinul etc.

Dieta adoptată

De exemplu, alimentele cu conținut ridicat de histamină au impact negativ asupra funcționării normale a enzimei diaminoxidază. În același timp, anumite alimente blochează această enzimă sau stimulează eliberarea histaminei. 

Proliferarea excesivă a bacteriilor

Dacă organismul nu este capabil să digere hrana corespunzător, se ajunge la proliferarea bacteriilor, ceea ce favorizează producerea excesului de histamină. În acest caz, enzima diaminoxidază nu mai poate să descompună histamina la nivelul mucoasei intestinale. 

Semne că ai intoleranță la histamină

În primul rând, intoleranța la histamină generează manifestări gastrointestinale, care includ:

• Dureri abdominale;
• Diaree sau constipație;
• Balonări;
• Flatulență;
• Greață și vărsături.

În al doilea rând, când intervine intoleranța la histamină pot fi vizibile și manifestări precum:

• Dureri de cap;
• Congestie nazală și/sau sinusală;
• Mâncărimi ale pielii;
• Erupții cutanate sub formă de urticarie;
• Menstruații neregulate;
• Stări persistente de oboseală.

Nu în ultimul rând, în cazuri severe, intoleranța la histamină provoacă:

• Inflamarea țesuturilor;
• Aritmii;
• Hipertensiune arterială;
• Amețeli;
• Stări de anxietate.  

Cum diagnostichezi intoleranța la histamină

Ca să fii diagnosticată cu intoleranță la histamină, primul pas pe care îl face medicul este să excludă prezența altor probleme de sănătate care pot genera simptome similare acestei intoleranțe. De exemplu, în cazul în care te confrunți cu simptome gastrointestinale persistente, nu este exclus să fii îndrumată către un medic gastroenterolog pentru a afla dacă nu cumva te confrunți cu boli inflamatorii intestinale sau cu sindromul de intestin iritabil. În acest scop, este indicat să faci oricare dintre investigațiile de mai jos:

• Analize de sânge;
• Analize pentru materii fecale;
• Teste imagistice: de exemplu, ecografii sau tomografii;
• Endoscopie;
• Colonoscopie.

Alt demers pe care medicul îl poate realiza pentru a identifica intoleranța la histamină este și acesta: să îți spună să elimini din alimentație, pentru 14-30 de zile, alimentele bogate în histamină și/sau care stimulează eliberarea histaminei. În acest interval trebuie să ții un jurnal al alimentației, în care să menționezi cum te simți după ce renunți la alimentele respective. Ulterior, ți se spune să le reintroduci treptat în dietă ca să sesizezi dacă intervin iar diverse manifestări nedorite. 

În plus, în vederea diagnosticării intoleranței la histamină, se recomandă un test cutanat prin înțepare (prick). Dacă pentru identificarea unei alergii testul durează aprox. 20 de minute, pentru detectarea intoleranței la histamină durează în jur de 50 de minute. 

Mai mult, intoleranța la histamină poate fi descoperită datorită următoarelor investigații:

• O analiză a sângelui pentru activitatea enzimei diaminoxidază;
• Testul provocării histaminei: se bazează pe consumul de alimente care conțin histamină și se realizează doar în anumite instituții sanitare, sub supraveghere medicală. Obiectivul testului este să se determine ce cantitate de histamină generează simptome specifice intoleranței.

Tratamentul recomandat în caz de intoleranță la histamină

Cel mai bun tratament de lungă durată pentru intoleranța la histamină constă în adoptarea unei diete care să excludă alimentele cu conținut ridicat de histamină sau care stimulează eliberarea acestei substanțe în corp. În același timp, dacă te confrunți adesea cu manifestările neplăcute generate de intoleranța la histamină, medicul îți poate prescrie:

• Medicamente antihistaminice;
• Suplimente care conțin enzima DAO;
• Corticosteroizi;
• Suplimente alimentare care se bazează pe co-factorii ce activează enzima DAO: de exemplu, suplimente alimentare pe bază de vitamina C, de vitamina B6, de cupru.  

Totodată, pentru reducerea riscului de a avea de suferit din pricina simptomelor provocate de intoleranța la histamină, medicii recomandă să se renunțe la medicamentele asociate cu această intoleranță. 

Ce ai voie să mănânci când ai intoleranță la histamină

Pentru a nu se ajunge la agravarea manifestărilor generate de intoleranța la histamină, străduiește-te să iei măsuri precum:

• Evită sau diminuează consumul de alimente fermentate și afumate;
• Nu consuma alimente conservate și hrană semipreparată;
• Consumă în special alimente proaspete;
• Păstrează alimentele la rece, în frigider;
• Încearcă să consumi alimentele imediat după ce le gătești;
• Ca să reduci nivelul de histamină din carne și pește, evită să le gătești la aburi sau să le fierbi: cel mai bine este să prepari carnea și peștele la grătar.   

Dintre alimentele pe care este indicat să le consumi dacă ai intoleranță la histamină se regăsesc:

• Carnea proaspătă;
• Anumite tipuri de pește, proaspăt sau proaspăt congelat: spre exemplu, păstrăvul, merluciu etc;
• Fructele și legumele proaspete;
• Orezul;
• Laptele proaspăt;
• Laptele de cocos;
• Diverse uleiuri de gătit: acestea devin periculoase din pricina nivelului ridicat de histamină dacă nu sunt păstrate în condiții adecvate, ajungând să se altereze în urma expunerii la aer, la lumină sau la căldură;
• Produsele pe bază de cereale integrale: de pildă, pâinea și pastele;
• Majoritatea plantelor aromatice, exceptând, de exemplu, rozmarinul și oregano, care conțin histamină.

Tratament naturist pentru intoleranță la histamină

În afară de grija de a consuma doar anumite alimente, pentru a ține sub control nivelul de histamină din organism poți recurge și la următoarele soluții naturale:

Quercetina

Este un antioxidant și face parte dintre pigmenții prezenți în numeroase fructe și legume, dar și în vinul roșu și în ceaiul verde. Potrivit unui studiu apărut în „Molecules”, quercetina stimulează sistemul imunitar și inhibă eliberarea histaminei. De aceea, dacă suferi de intoleranță la histamină, cere sfatul unui medic pentru a putea să iei suplimente alimentare pe bază de quercetină și, totodată, nu exclude din dietă aceste alimente:

• Ceapa roșie;
• Caperele;
• Varza kale;
• Merele;
• Broccoli;
• Afinele;
• Murele;
• Uleiul de măsline;
• Pătrunjelul. 

Ghimbirul și turmericul 

Ghimbirul stimulează buna funcționare a sistemului imunitar și contribuie la blocarea eliberării histaminei. În funcție de preferințe, prepară-ți un ceai de ghimbir sau folosește acest condiment la gătit. 

În ceea ce privește turmericul, acesta împiedică eliberarea histaminei din celulele mastocite și scade riscul de producere a reacțiilor anafilactice. Precum ghimbirul, turmericul poate fi valorificat sub formă de ceai sau la gătit.

Cimbrișorul

În afară de faptul că este sursă de vitamina C și are proprietăți antiinflamatorii, cimbrișorul ajută și la blocarea eliberării histaminei în organism. Folosește-l pentru a-ți prepara cu el în ceai și pentru a conferi savoare legumelor gătite, salatelor, supelor etc.

Urzica

Reprezintă o soluție binevenită dacă ai intoleranță la histamină întrucât favorizează blocarea receptorilor acesteia. În funcție de recomandările unui medic cu competențe în medicina naturistă, poți opta pentru extractul de urzică. 

Alimente fără histamină

Chiar dacă nu se poate vorbi despre alimente total lipsite de histamină, poți să le incluzi în dietă pe cele cu conținut scăzut al acestei substanțe, ca de exemplu:

• Anumite legume: ardei gras, cartof, cartof dulce, sparanghel, sfeclă, broccoli, morcov, țelină, dovlecel, castravete, andive, varză kale, salată verde, zucchini etc;
• Fructe: caise, mere, mure, piersici, rodie, coacăze, gutui, kaki, merișoare, vișine;
• Lapte de capră;
• Lapte pasteurizat;
• Diverse cereale: amarant, ovăz, quinoa, mei, fulgi de porumb fără aditivi;
• Carne proaspătă, preferabil organică;
• Ouă organice;
• Orez și produse pe bază de orez: spre exemplu, tăiței, biscuiți, rondele etc;
• Plante aromatice: spre exemplu, mentă, pătrunjel, coriandru, fenicul, salvie;
• Diverse condimente: ghimbir, turmeric, cardamom, cuișoare;
• Diferite semințe: de exemplu, de chia, de cânepă, de dovleac, psyllium;
• Oțet alb;
• Sirop de arțar, sirop de agave;
• Pește proaspăt prins: dacă îl consumi în interval de 1 oră de când este prins;
• Uleiuri: de cocos, de chimen negru, de măsline, de semințe de dovleac;
• Anumite ceaiuri: de pildă, de rooibos, de mentă, de salvie, de verbină, de mușețel.

Lista cu alimente fără gluten: ce trebuie să mâncăm zi de zi dacă avem intoleranță sau alergie

Probiotice recomandate în intoleranța la histamină

Probioticele reprezintă alimente sau suplimente care conțin microoganisme vii, ce au rolul de a menține sau de a îmbunătăți nivelul bacteriilor „bune” din corp. În anumite cazuri, un dezechilibru al acestor bacterii la nivel intestinal poate fi cauza creșterii constante a cantității de histamină. O soluție pentru a înlătura un asemenea dezechilibru, responsabil de generarea inflamației și de reducerea nivelului enzimei diaminoxidază, este și administrarea de suplimente alimentare cu probiotice. De altfel, anumite probiotice favorizează scăderea nivelului de histamină din tractul digestiv. Printre ele se numără:

• Bifidobacterium bifidum;
• Bifidobacterium breve;
• Bifidobacterium infantis;
• Bifidobacterium lactis;
• Bifidobacterium longum;
• Lactobacillus gasseri;
• Lactobacillus rhamnosus;
• Lactobacillus salivarius.

Înainte de a lua în calcul ideea de a utiliza probioticele pentru intoleranță la histamină, stai neapărat de vorbă cu un medic, în special dacă suferi de anumite afecțiuni și te afli sub un tratament.

Alimente interzise în intoleranța la histamină

Ca să îți dai seama ce alimente trebuie să excluzi din dietă dacă ai intoleranță la histamină, ai în vedere și acest aspect: cele care sunt fermentate, afumate, conservate sau foarte procesate conțin mai multă histamină decât cele proaspete. De aceea, dintre alimentele care sunt interzise în caz de intoleranță la histamină fac parte:

Alimentele cu conținut ridicat de histamină

Printre astfel de alimente se numără:

• Carnea procesată și/sau afumată;
• Peștele conservat sau afumat;
• Brânza maturată;
• Brânzeturile cu mucegai;
• Varza murată;
• Iaurtul și kefirul; 
• Anumite legume: de exemplu, roșiile, vinetele, spanacul;
• Avocado;
• Fructele uscate.

Alimentele care pot stimula eliberarea histaminei în corp

Între aceste alimente poți regăsi:

• Diferite nuci: mai ales nucile caju, arahidele și alunele;
• Carnea de porc;
• Peștele (dacă nu e proaspăt);
• Ciocolata;
• Citricele;
• Papaya;
• Germenii de grâu;
• Leguminoasele conservate sau fermentate.

Alimentele care cresc nivelul de zahăr din sânge

Acest tip de alimente favorizează și creșterea nivelului de histamină. În aceste condiții, este recomandat să ocolești:

• Îndulcitorii artificiali;
• Glazura;
• Siropul de porumb;
• Mierea;
• Bomboanele;
• Cremele pentru prăjituri;
• Jeleurile;
• Gemurile și marmeladele care conțin conservanți etc.

Alimentele foarte procesate, cu mulți conservanți

Când ai intoleranță la histamină, evită consumul de:

• Diverse mixuri pentru prepararea produselor de patiserie;
• Mixuri pentru prepararea cremelor;
• Aluaturile congelate din comerț;
• Tarte și plăcinte din comerț;
• Alimente cu coloranți artificiali;
• Hrană semipreparată;
• Pastă de tomate;
• Ketchup.

Pe lângă alimentele menționate, în situația în care te confrunți cu intoleranță la histamină contează să te ferești și de anumite băuturi, care fie au conținut ridicat de histamină, fie stimulează eliberarea acesteia, fie blochează producerea enzimei diaminoxidază. Iată câteva exemple de astfel de băuturi:

• Diverse băuturi alcoolice: vinul, berea, șampania, ginul etc;
• Cidrul;
• Băuturile energizante;
• Sucurile acidulate din comerț;
• Ciocolata caldă;
• Anumite ceaiuri: de pildă, ceaiul mate sau ceaiul negru.