Ce trebuie sa stii despre sindromul de burnout

Este un stadiu de epuizare emotionala, mentala si fizica cauzat de un stres excesiv si prelungit si apare cand va simtiti coplesiti si incapabili sa faceti fata solicitarilor constante. Pe masura ce persista, incepeti sa va pierdeti interesul/motivatia initiala; se reduc productivitatea, energia, aparand sentimente de lipsa de ajutor, de speranta, cinism si resemnare si simtiti ca nu mai aveti nimic de oferit. Medicul David Ballard, membru al Asociatiei Americane Psihologice descrie sindromul de burnout drept o perioada extinsa de timp in care o persoana experimenteaza epuizare si lipsa de interes in diverse lucruri, conducand la o scadere a performantelor profesionale. Specialistul considera ca stresul cronic joaca un rol important; solicitarile la care sunteti supusi depasesc resursele pe care le aveti disponibile pentru a gestiona situatiile diverse.

Multi dintre noi avem zile in care ne simtim plictisiti, suprasolicitati sau neapreciati, insa cand observati o multime de eforturi neapreciate, cand nu va mai puteti ridica din pat fara o determinare maxima, sunt sanse sa fie prezent sindromul de burnout. Printre posibile cauze sunt incluse senzatia permanenta de suprasolicitare sau subsolicitare, actiunile mereu in contratimp sau conflictele cu colegii de munca, dar si implicarea extrema care conduce la neglijarea propriilor nevoi.

Termenul de burnout a fost introdus in anii 70 de psihologul american Herbert Freudenberg care l-a folosit pentru a descrie consecintele unui stres sever si idealurile inalte experimentate de persoanele care lucrau in profesii de ajutorare a altora/sacrificiu, cum sunt medicii si asistentele medicale- ajungeau adeseori epuizati si incapabili sa faca fata. In prezent termenul nu mai este asociat doar acestor profesii, ci poate afecta pe oricine de la persoane concentrate pe cariera, la celebritati si casnice. Nu exista insa o definitie clara a sa si din acest motiv nici statistici exacte (in Germania se vehiculeaza un numar de 9 milioane de persoane afectate); insa unii experti considera ca simptome de depresie si anxietate pot sa se ascunda in spatele sau, precum si imbolnaviri de natura fizica.

In lipsa unui tratament, sindromul de burnout poate influenta sanatatea, fericirea, relatiile si performanta la locul de munca.

Doamna Miruna Stanculescu, psiholog formare cognitiv comportamentala http://mirunastanculescu.ro/:

"Nu este vorba despre predispozitie ci, mai degraba despre anumite insusiri care pot facilita conditiile de viata de care are nevoie sindromul de burnout pentru a se putea manifesta. Tendinta de perfectionism, inclinatia catre control (si implicit ezitarea de a delega din sarcini) sau o personalitate de tip A pot facilita drumul catre burnout.

Este ironic poate, dar e nevoie de o persoana puternica, ambitioasa si hotarata pentru a putea parcurge drumul pana la burnout. La capatul drumului toate aceste calitati se transforma in epuizare, frustrare si dezamagire. La inceput poate fi doar entuziasmul de a dovedi ca poti da tot ce ai mai bun pentru un job important pentru tine. Puternic luminat de lanterna entuziasmului (sau a dorintei de avansare in cariera) job-ul preia controlul asupra restului vietii tale. Pe nesimtite entuziasmul cere tot mai mult efort si ofera tot mai putina relaxare. Nivelul de stres creste, si odata cu el, si reactiile de raspuns. Burnout-ul este pana la urma o reactie extrema la stres. O stare de epuizare mentala, emotionala si psihica cauzata de expunere prelungita la stres. Ce are diferit de reactia obisnuita la stres este ca daca stresul are legatura cu "prea mult", mesajul burnout-ului este "nu este suficient"."

Cauze

In multe situatii, simptomele apar ca urmare a activitatii pe plan profesional, insa nu este un aspect unic ce contribuie. Si o mama casnica ce are grija de 3 copii, gospodarie si parinti poate fi la fel de expusa riscului. Alti factori cum sunt stilul de viata si anumite trasaturi de personalitate joaca un rol important.

Cauze legate de munca: senzatia ca aveti putin/niciun control asupra activitatii profesionale, lipsa recunoasterii/premii pentru activitate, asteptari neclare sau prea solicitante la locul de munca, o activitate monotona/care nu stimuleaza, un mediu de lucru haotic sau sub presiune.
Cauze legate de stilul de viata: munca excesiva fara timp pentru relaxare si socializare, asteptari prea multe din partea multor persoane, prea multe responsabilitati fara ajutor din jur, odihna insuficienta, lipsa unor relatii apropiate/de sprijin.
Trasaturi de personalitate care contribuie: tendinte perfectioniste, viziune pesimista asupra propriei persoane si a lumii, nevoia de control, reticenta de a apela la ceilalti, tip A de personalitate care are obiective marete

Simptome

Este vorba, desigur, de o gama variata de simptome, existand (din cauza lipsei unei definitii a sindromului de burnout) o clasificare in trei domenii specifice:

Simptome fizice: oboseala si senzatie de epuizare in majoritatea timpului, imunitate scazuta, imbolnaviri dese, dureri frecvente de cap, durere de spate, musculare, schimbare in apetit sau obiceiuri de somn
Simptome emotionale - senzatie de esec si lipsa increderii in sine, de neajutorare, lipsa de scapare, invingere, senzatie de detasare, singuratate in lume, lipsa motivatiei, viziune din ce in ce mai cinica si negativa, satisfactie scazuta si simt de realizare, lipsa unui scop, inabilitatea de concentrare
Simptome comportamentale - retragere de la responsabilitati, izolare de cei din jur, lipsa interesului fata de aspectul propriu, tergiversare a lucrurilor, apelarea la alimente, medicamente/substante toxice/alcool pentru a face fata (dependenta), revarsarea frustrarilor pe ceilalti, evitarea activitatilor profesionale, inceperea tarzie a activitatii si plecarea devreme de la munca.

Cu privire la simptomele prezente pe plan fizic, in functie de gravitatea sindromului, pot aparea: dezgust fata de proteinele din carne (digestie alterata), pofta de dulciuri (o nevoie pentru o sursa rapida de energie), rezistenta scazuta la boli/infectii cronice (raspuns imunitar afectat; in special la viroze de tip raceli), modificari in apetit, alternand adesea (uneori apetit vorace si alteori complet lipsa), simptome de hipoglicemie si/sau diabet (activitate scazuta/crescuta glucocorticoida), tensiune scazuta (o persoana cu oxidari rapide va experimenta hipertensiune), fluctuatii in greutate (din cauza desciompunerii excesive a proteinelor si a depunerii crescute de grasime), dezinteres in sex (raspuns de stres acut).

Specialistii urmaresc in principal urmatoarele:
- epuizare emotionala-senzatie de vlaguire si epuizare, supraincarcare, oboseala, fara energie, cu moralul la pamant; pot fi prezente si dureri de stomac sau probleme digestive
- alienare de la activitati legate de munca: oamenii gasesc locul de munca tot mai negativ si frustrant si dezvolta o atitudine cinica fata de acesta si colegi; distanta dintre ei creste si se detaseaza de profesie
- performanta redusa: sunt afectate sarcinile de la munca, de acasa sau de ingrijire a membrilor familiei. Gandurile fata de activitati sunt negative, celor care sufera de burnout fiindu-le greu sa se concentreze, fara creativitate si apatici; initiativa nu mai este prezenta.

Simptomele apar treptat intr-o perioada lunga de timp si se acumuleaza/agraveaza daca nu le acordati atentie celor initiale (subtile). In acest mod se previne si o cadere psihica majora, fobii, agorafobie si/sau anxietate, chiar o depresie ce poate conduce la disperare si ganduri suicidare. Retineti ca la copii simptomele pot imbraca forme de tip: hiperactivitate, tulburari comportamentale, deficit de atentie, sindromul cresterii intarziate (in cazuri severe), iar la adolescenti: delincventa, dependenta de droguri/alcool si ganduri suicidare. Specialistii considera ca din cauza dezechilibreleor metabolice care apar in organism in cazul sindromului de burnout, aceste particularitati fiziologice se pot transmite in timpul sarcinii de la mama la copil.

Doamna Miruna Stanculescu, psiholog formare cognitiv comportamentala http://mirunastanculescu.ro/:

"Burnout-ul nu apare peste noapte. E important sa stim sa recunoastem care sunt semnele, sa le acceptam ca atare si sa decidem care sunt schimbarile necesare.
Simptomele fizice pot include senzatia de oboseala si epuizare fizica, dureri de cap, de spate sau musculare, imunitate scazuta, probleme de somn sau de alimentatie. Simptomele emotionale pot include sentimentele de esec si indoieli cu privire la capacitatile de a face fata responsabilitatilor zilnice, sentimente de neputinta, de neajutorare, pierderea motivatiei, detasare emotionala si insingurare, pesimism si iritare, sentimente de neimplinire acute. Simptomele comportamentale pot include evitarea responsabilitatilor, izolarea de ceilalti, folosirea alcoolului, a alimentelor sau drogurilor ca modalitate de cooperare cu stresul, procrastinarea, cresterea agresivitatii manifestate fata de ceilalti."

Riscuri

Se poate sa fiti expusi riscului de burnout daca fiecare zi vi se pare proasta, interesul in munca si camin va pare o lipsire totala de energie, sunteti mereu epuizati, majoritatea zilei o petreceti cu sarcini care fie va induc o senzatie de minte prea plictisita, fie de coplesire, simtiti ca nimic din ce faceti nu are importanta sau nu este apreciat.

Mod de diagnostic

Dupa cum am mentionat, nu sunt cunoscute metode de diagnostic precise si specialistii pot apela la diverse

chestionare de tip autoevaluare, cel mai des folosit fiind chestionarul Inventarul de Burnout Maslach (nu este destinat practicii clinice, ci mai degraba cercetarii); nu sunt indicate chestionare de pe internet pentru un diagnostic. O distingere de alte imbolnaviri poate fi dificil de realizat, insa in general simptomele sunt considerate a reprezenta rezultatul unor afectiuni mentale sau tulburari psihosomatice cum sunt depresia, tulburarile de anxietate sau sindromul oboselii cronice. Exista si cauze fizice care pot determina epuizare si oboseala, de aceea consultul medical de specialitate este necesar.

In depresie pot aparea de asemenea epuizarea extrema, moralul scazut, performanta redusa, de aceea unele persoane pot fi diagnosticate cu burnout; pe acestia nu-i poate ajuta o vacanta prelungita, ci necesita psihoterapie sau tratament medicamentos. Sindromul de burnout difera de depresie prin faptul ca apare alienarea, in special de la munca (la depresie gandurile/sentimentele negative se intind in toate domeniile vietii), iar respectul de sine redus, lipsa de speranta si gandurile suicidare sunt sunt tipice pentru burnout.
Stresul, pe de alta parte, presupune prea mult (presiune care va solicita fizic sau psihologic), iar burnout-ul presupune insuficient (senzatie de gol, lipsa motivatiei). Atat stresul cat si depresia au o legatura puternica cu sindromul de burnout (pot aparea concomitent sau consecutiv).

Citeste si:

Depresia postpartum - cauze, simptome si tratament 

Depresia in timpul sarcinii - ce este, factori de risc, simptome si tratament  

Sfaturi

Daca recunoasteti simptomele de burnout este bine sa tineti cont de urmatoarele:
- incepeti ziua cu un ritual relaxant si nu sariti imediat din pat (petreceti 15 minute meditand, scriind in jurmal, citind, facand miscare etc.)
- adoptati un stil de alimentatie, de exercitii fizice si de odihna sanatos. Veti avea energie pentru solicitarile vietii
- stabiliti limite. Invatati sa refuzati si amintiti-va ca astfel veti putea spune da la lucrurile pe care le doriti cu adevarat
- luati o pauza de la tehnologie-stabiliti un moment din zi in care sa va deconectati de la laptop, telefon si e-mail
- hraniti-va latura creativa. E un antidot la burnout. Incepeti ceva nou, un proiect distractiv sau un hobby, ceva care nu are legatura cu munca
- invatati cum sa gestionati stresul

Doamna Miruna Stanculescu, psiholog formare cognitiv comportamentala http://mirunastanculescu.ro/:

"Stresul poate fi definit ca opusul relaxarii. Asa ca a stapani arta de a te relaxa este poate cea mai eficienta metoda de prevenire a burnout-ului. A-ti incepe ziua cu un ritual de relaxare si nu sarind din pat cu lista de "to do" in mana este primul pas in managementul eficient al stresului de peste zi. Apoi, urmatorul pas este o dieta de viata sanatoasa, adica alimentatie corecta si sport. La fel de important este si sa stii sa spui "nu" atunci cand trebuie, adica sa setezi corect granitele din performanta si fanatism organizational. A spune "nu" pentru ca nu vreau lasa loc pentru lucrurile pe care imi doresc sa le fac. Ultimul pas este exersarea in practica a adevarului din expresia "exista viata si dupa munca".

Cateodata e insa prea tarziu pentru preventie. Daca simptomele sunt deja instalate, atunci e momentul potrivit sa constientizam ca: (1) avem nevoie sa incetinim ritmul, (2) avem nevoie de ajutor specilizat, (3) avem nevoie sa ne reevaluam prioritatile si obiectivele in asa fel incat sa ne putem trai viata plenar."

Multumim doamnei Miruna Stanculescu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

www.helpguide.org; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.forbes.com; www.arltma.com