Ce trebuie sa stii despre stresul pozitiv

Despre stresul pozitiv

Stresul pozitiv este experimentat cand un factor stresor conduce la o imbunatatire in performanta si productivitatea privite in ansamblu, constituind un rezultat al unei atitudini pozitive fata de acest factor (proactiva), practic de gestionarea mai buna a timpului si prioritizarea eficienta a activitatilor.

Stresul pozitiv este cunoscut si drept eustres, termen promovat de endocrinologul Hans Selye, avand etimologic doua componente - eu (bine, bun in lb. greaca) si stres. A fost explorat intr-un model de stres de Richard Lazarus, constituind raspunsul pozitiv la un stres sanatos sau un sentiment de realizare/alte sentimente pozitive (prin comparatie cu stresul negativ). Definitia sa nu este corelata de tipul de factor stresor (deoarece stresul nu este intotdeauna ceva rau), ci mai degraba de modul in care este acesta perceput (este pur si simplu raspunsul corpului la modificari); poate depinde de sentimentele unei persoane de control, dezirabilitate, localizare si durata a factorului stresor. Posibili indicatori pot include raspunsul la un stresor cu un inteles, speranta sau vigoare/ angajare activa si a fost corelat cu o satisfactie in viata si stare de bine, desi poate parea descurajanta.

O parte semnificativa din gestionarea stresului consta in distingerea intre cele doua tipuri de stres: cel negativ si cel pozitiv; in acest fel putem intelege daca experientele de viata ne ajuta sau ne dauneaza, raspunzand in mod adecvat factorului declansator (prin exercitii fizice, comunicand cu cei din jur sau alt fel de eliberare). Iata ce caracteristici are: motiveaza, concentreaza energia, este de durata scurta, este perceput ca parte din abilitatile de adaptare, se simte entuziasmant, imbunatateste performanta.

Exemple de factori stresori personali includ: primirea unei promovari/mariri de salariu la serviciu, inceperea unui serviciu nou, casatoria, gasirea iubirii adevarate, regasirea unui vechi prieten/rude pierdute, absolvirea facultatii/a unui examen, cumpararea unei case, nasterea unui copil, mutarea, un concediu, vacantele de sarbatori, pensionarea, urmarea unor cursuri educationale/invatarea unei noi ocupatii. Exemple mai frecvent intalnite: intalnirea sau antrenarea intr-o provocare, exercitiul fizic intentionat, sportul, un film de suspans/de groaza, plimbarea cu un montagne russe, participarea la un campionat, jocurile de noroc.

Fiecare din aceste surse aduce cu sine un nou tip de tensiune si anxietate, putand determina o senzatie de coplesire pe plan psihologic, chiar daca va bucurati din plin de toate aceste lucruri. Pe termen lung, cronicizarea stresului pozitiv nu mai are o conotatie benefica.

Doamna Miruna Stanculescu, psiholog formare cognitiv comportamentala http://mirunastanculescu.ro/:

"As incepe mai degraba cu asemanarea. Ambele tipuri de stres sunt o forma de raspuns la stimuli din mediu. E important sa tinem cont de asemanare pentru ca stresul se cumuleaza. Ceea ce inseamna ca nu atat tipul de stres e important, cat nivelul cumulat al acestuia. Altfel spus, poti ajunge sa fii afectat de stres chiar daca acesta e generat de lucruri pozitive. Pana la urma, stresul se genereaza din nevoia noastra de adaptare la cerintele lumii in care traim.
Diferenta dintre cele doua tipuri tine mai degraba de context si de semnificatia asociata contextului. Stresul pozitiv este cel asociat evenimentelor percepute ca pozitive. Este cel care ne ajuta sa mobilizam targetat si eficient resursele interne de care avem nevoie in indeplinirea obiectivelor. Ruda cu probleme, stresul negativ este modelul aosciat cu evenimentele traumatice." 

Beneficii

- Creativitate crescuta: nu sunteti capabili doar sa creati/dezvoltati lucruri, ci sa va ganditi la metode noi sau mai eficiente pentru rezolvarea sarcinilor
- Productivitate crescuta: sunteti capabili sa finalizati mai multe sarcini la munca (obiective si deadline-uri), aveti vigilenta, motivatie, eficacitate sporita si participati in mai multe activitati in viata personala datorita unui puseu de adrenalina
- Respect de sine imbunatatit: in general, va simtiti bine cu voi insiva si fericiti cu viata pe care o aveti
- Sanatate imbunatatita: sistemul imunitar este stimulat sa functioneze optim (mai putine sanse de imbolnavire).

Prin comparatie, stresul negativ presupune modificari in tiparele de mancare/odihna, slabiciune, ameteala, dureri de cap frecvente, durere de gat si spate, raceli si infectii dese. Din punct de vedere emotional: sentimente ostile si furioase, frustrare crescuta la tulburari minore, nervozitate, lipsa concentrarii, anxietate si depresie.

Cu toate aceste beneficii, rezervele corpului sunt la fel de epuizate ca si in cazul stresului negativ; supraexpunerea la stresorii mentionati si lipsa unei gestionari adecvate poate transforma stresul pozitiv in stres negativ (corpul nu poate reveni la un status relaxat), inducand prin urmare epuizarea. Perspectiva voastra asupra contextului conteaza mult in acest sens; daca puteti percepe situatiile stresante drept sanse de dezvoltare, stresul devine benefic.

Doamna Miruna Stanculescu, psiholog formare cognitiv comportamentala http://mirunastanculescu.ro/ ne ofera urmatoarele completari legate de stres:

"Spuneam mai sus ca diferenta dintre cele doua tipuri de stres este contextul si semnificatia asociata contextului. Manifestarile unui nivel inalt de stres sunt aceleasi (indiferent de contextul care le genereaza). 

Simptomele nu sunt intotdeauna usor de recunoscut, dar schimbarile comportamentale pot fi un semnal de stres. Schimbarile de dispozitie, crizele de furie sau schimbarea semnificativa a programului de somn pot fi semnale demne de luat in seama."

Factori

Exista mai multi factori ce pot spori sau reduce sansele de a experimenta stres pozitiv:
- Predispozitie ereditara si asteptari ale societatii
- Daca apreciati experientele noi si considerati ca aveti o importanta in lume
- Fluxul este corelat negativ de autodirijare sau o senzatie extrema de autonomie
- Persistenta este corelata pozitiv de flux si de motivatia intrinseca
- Persoanele cu un bun control sau nivele crescute de autocontrol au sanse crescute de flux deoarece considera ca pot creste nivelul de aptitudini pentru a se potrivi provocarii
- Perfectionismul este negativ legat de flux (se minimalizeaza nivelul de aptitudini si se percep provocarile prea mari pentru a experimenta fluxul)

- Procrastinarea activa este legata de flux. Prin intarzierea activiatii, se creste provocarea (trebuie sa fie intentionata)
- Starea de spirit- persoanele optimiste si cele cu respect de sine ridicat contribuie la experiente de stres pozitiv. Se poate insa schimba in functie de situatie.

Estimarea nivelului de stres

Cel mai adesea stresul pozitiv este analizat in contextul locului de munca deoarece se creeaza un mediu mai bun pentru angajati si productivitate sporita, dar si performante mai buna si costuri mai mici. Din punct de vedere al costurilor, stresul la locul de munca costa in SUA intre 200-300 miliarde dolari pe an, prin urmare are un impact major asupra economiei. De asemenea, poate conduce la 6 cauze de deces: boala, accidente, cancer, boli hepatice, boli pulmonare, sinucidere. Tehnici cum sunt Interventiile de Managementul Stresului pot creste stresul pozitiv (se cresc perceptiile pozitive), incorporand exercitii, meditatie si tehnici de relaxare, respectiv reducand stresul negativ.

Stresul ocupational pozitiv poate fi comensurat in nivele subiective cum sunt calitate a vietii sau a locului de munca, presiunea de la locul de munca, resurse psihologice de adaptare, plangeri/reclamatii, nivel de stres de ansamblu si sanatate mentala. Alte practici metodologice subiective includ: interviuri cu focus grupuri cu privire la stresori si nivel de stres (rememorarea unui eveniment stresant si chestionare cu privire la aptitudinile de adaptare, bunastare la locul de munca si evaluarea situatiei). Astfel a fost incorporat un model holistic de stres creat in 2007 pentru a cunoaste importanta stresului pozitiv, in special la locul de munca; se foloseste speranta, afectiunea pozitiva, simtul de rost, flexibilitatea ca masura, iar pentru cel negativ, afectiunea negativa, anxietatea si furia. S-a apelat si la indicatori obiectivi cum sunt tensiunea sanguina, cea musculara si ratele de absenteism, si chiar modificari neuroendocrine (diferite in functie de controlul personal asupra stresorului). Se pare ca catecolaminele se modifica rapid la stimuli placuti.

Autoevaluare

Ce tip de stres experimentati in prezent? Iata cum puteti afla:

- Cum va simtiti in momentul de fata?a) Energic sau b)epuizat? Daca ati raspuns a, a intervenit vreo situatie/sarcina/activitate provocatoare sau stresanta in ultimele 6 luni care a condus la o imbunatatire in performanta si productivitate. Daca da, cat de des/? Daca ati raspuns b, ati performat mai slab ca urmare a unei experiente stresante? Daca da, cat de des. Daca ati raspuns la intrebari, sansele sunt sa fiti expusi la factori stresori pozitivi; va veti simti mai sanatosi, mai bine si veti fi mai productivi. Pentru celelalte raspunsuri se poate sa fiti expusi la factori stresori negativi si trebuie sa deprindeti tehnici de gestionare a stresului pentru a impiedica imbolnaviri fizice si psihologice.

Deoarece stresul pozitiv se bazeaza in principal pe perceptii, este legat de autoeficacitate- opinia in care o persoana poate realiza o sarcina/actiune sau rol; conteaza credintele personale legate de eficacitatea optiunilor pentru cursul actiunii si abilitatea de a realiza acea actiune. Cand autoeficacitatea e crescuta, pot fi stabilite obiective marete si exista motivatia atingerii lor. De asemenea, psihologul Mihaly Csikszentmihalyi a creat conceptul de flux (mentionat mai sus), adica momentele cand o persoana este complet absorbita intr-o activitate placuta fara constientizare a imprejurimilor (o stare extrem de productiva-absorbtie, placere si motivatie intrinseca). Acest concept este considerat simbolul stresului pozitiv.

Citeste si: Stresul in timpul sarcinii 

Doamna Miruna Stanculescu, psiholog formare cognitiv comportamentala http://mirunastanculescu.ro/ ofera urmatoarele sfaturi pentru parinti:

"De cele mai multe ori, ne uitam la o combinatie dintre o alimentatie si igiena de viata corecte si corespunzatoare cu varsta copilului si parenting de buna calitate. Traim intr-o lume cu multe responsabilitati, dar poate ca rolul cel mai important al unui parinte este asigurarea unui minim de timp dedicat exclusiv copilului. Asta presupune o comunicare adaptata nivelul acestuia de varsta. Parintele are nevoie sa se raporteze la felul in care copilul percepe lumea si la felul in care isi explica realitatea. Odata ce intelege viziunea celui mic, poate normaliza cu usurinta aspectele ce sunt interpretate ca fiind amenintatoare sau coplesitoare de catre copil sau poate lua decizii care sa ajute copilul sa se adapteze (scaderea numarului de activitati si cresterea timpului de joaca etc.)"

Multumim doamnei Miruna Stanculescu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

 

Surse: 

https://aderoeducation.wordpress.com; www.bpscounseling.com; www.justaskhope.com; www.mentalhelp.net
www.sevencounties.org; http://en.wikipedia.org