Boala inflamatorie pelvina

Boala inflamatorie pelvina reprezinta o infectie a organelor reproducatoare feminine, constituind deseori o complicatie a unor boli cu transmitere sexuala cum sunt Chlamydia si gonoreea (dar si alte infectii cum sunt cele virale, fungice, parazitare; cel mai adesea este vorba de infectii bacteriene). In cazul acestei afectiuni, apare o inflamatie a uterului, a trompelor uterine si a ovarelor care progreseaza spre formatiuni cicatrizante cu adeziuni in apropierea tesuturilor si organelor (ceea ce poate conduce la infertilitate).

Problemele esentiale in cazul acestei boli sunt faptul ca doua treimi din pacientii cu interventii laparoscopice nu cunosteau prezenta sa (din acest motiv, este cunoscuta drept "epidemie tacuta") si faptul ca uterul, ovarele si trompele uterine (dar si alte parti anatomice) pot fi afectate ireversibil. Trebuie sa retineti faptul ca boala inflamatorie pelvina reprezinta principala cauza prevenibila a infertilitatii la nivel mondial. Varsta de incidenta se incadreaza intre 20-29 ani, dar poate afecta orice femeie activa sexual (poate aparea chiar de la varsta de 15 ani).

Cauze

Cea mai frecventa cauza a BIP este reprezentata, dupa cum am mentionat anterior, de infectiile transmisibile sexual: Chlamydia (50% din cazuri) si gonoreea (25% din cazuri) si recent a fost identificata si Mycoplasma genitalium drept cauza. In cazul inflamatiei cauzate de gonoreea, riscul de ocluzie a trompelor uterine (blocaj) este mai ridicat.

Ce se intampla exact? In mod normal, cervixul previne bacteriile ce se afla in vagin sa se raspandeasca la organele reproducatoare interne, insa, daca cervixul este expus acestor infectii, devine la randul sau infectat si nu mai este capabil sa isi indeplineasca functia.

Alte cauze care pot conduce la BIP: avort, nastere si interventii in zona pelvina (cum este introducerea steriletului). Retineti ca poate dura de la cateva zile la cateva luni pentru ca infectia sa ajunga din vagin pana la organele pelvine.

Doamna doctor Corina-Alina Ispasoiu, Medic specialist Obstetrica-Ginecologie, Doctorand Stiinte Medicale www.policlinica-astra.ro mentioneaza:  

"Boala inflamatorie pelvina (BIP) reprezinta extinderea unei infectii vaginale prin intermediul colului uterin la uter, trompe sau ovare. Este frecvent determinata de bacterii cu transmitere sexuala, dar nu numai, care au traiect ascendent de la nivelul vaginului in tractul genital superior.
Absenta simptomelor in unele cazuri sau lipsa tratamentului adecvat pot duce la complicatii cum ar fi sterilitatea si durerea cronica pelvina.
Semnele si simptomele BIP pot include: durere pelvi-abdominala, secretie vaginala abundenta, urat mirositoare, durere abdominala in timpul contactului sexual, dureri lombare, febra, frison, diaree, voma, durere si dificultate la urinat. In majoritatea cazurilor, BIP cauzeaza simptome minore sau evolueaza asimptomatic, ca in cazul infectiilor cu Chlamydia.
Bolile cu transmitere sexuala sunt favorizate de sexul neprotejat si parteneri multipli.
Unele forme de contraceptie influenteaza riscul de aparitie al BIP. Dispozitivul intrauterin (steriletul) poate creste riscul de BIP, in timp ce metodele de bariera (prezervativul) reduc acest risc. Contraceptivele orale combinate (pilulele) nu scad riscul bolilor cu transmitere sexuala.
Bacteriile ce pot determina aparitia BIP pot ajunge la nivelul tractului genital in timpul insertiei dispozitivului intrauterin, a chiuretajelor uterine pentru avort spontan, biopsie de endometru sau la nastere.
Factorii de risc pentru BIP includ:
• Debutul vietii sexuale mai devreme de 25 de ani
• Parteneri sexuali multipli
• Contacte sexuale neprotejate
• Insertia unui dispozitiv intrauterin recent
• Dusurile vaginale, care evacueaza flora vaginala normala si pot masca anumite simptome (secretiile vaginale)
• Istoricul de BIP si infectii cu transmitere sexuala"

Simptome

Iata simptomele ce pot aparea in cazul bolii inflamatorii pelvine: durere in zona abdominala inferioara, la nivelul stomacului sau in zona dreapta superioara a abdomenului, durere de spate (in portiunea inferioara), dereglari ale menstruatiei (sangerari intre menstruatii apar in 25% din cazuri), scurgere vaginala modificata (in ceea ce priveste mirosul, culoarea -galbena sau verzuie sau cantitatea), durere in timpul contactului sexual (sau sangerare), febra sau frisoane, senzatie de arsura la urinare, greata/varsaturi/diaree, oboseala.

Diagnostic

Diagnosticul este realizat de medicul ginecolog prin coroborarea diverselor aspecte pe care le implica afectiunea. Astfel, initial va fi efectuat un test al secretiei vaginale (prelevata din uter) pentru identificarea potentialelor bacterii. Pot fi necesare si teste ale secretiei uretrale (pe unde este eliminata urina) si teste de sange sau de urina tot in scopul evidentierii bacteriilor. Uneori, aceste teste nu indica vreo infectie, prin urmare se pot impune si investigatii imagistice (ecografii) pentru trompele uterine sau chiar laparoscopice (un tub subtire este introdus in abdomen pentru vizualizarea uterului si a trompelor sub anestezie generala; nu reprezinta o procedura de rutina si se apeleaza la aceasta doar daca pacienta nu raspunde la tratament timp de 48 ore). In unele cazuri, se apeleaza la biopsie endometriala, o procedura care presupune prelevarea unei portiuni mici din mucoasa uterului (endometru) pentru evaluare si testare. De asemenea, poate fi recomandat si un test de sarcina, deoarece uneori sarcina ectopica este confundata cu BIP. Alte boli ce pot fi confundate cu boala inflamatorie pelvina: apendicita, avort septic, tumori sau chisturi ovariene hemoragice, miom degenerativ si chiar enterita acuta.

Tratament

Acesta depinde in principal de cauza si presupune o terapie antibiotica (se folosete de obicei o combinatie de doua antibiotice cu spectru larg timp de 14 zile) care trebuie respectata intocmai (pentru a preveni agravarea sau reaparitia bolii). In cazurile mai grave, cand se apeleaza la tratament spitalicesc, antibioterapia va fi administrata intravenos (actioneaza mai rapid in acest mod). Spitalizarea este obilgatorie aproape intotdeauna cand sunt prezente abcese la nivelul trompelor uterine, cand starea generala este foarte proasta, cand pacienta este imunodeficienta, insarcinata sau incompetenta. Trebuie sa retineti ca si partenerul necesita tratament si se recomanda evitarea contactului sexual pe durata efectuarii acestuia (pentru a preveni reinfectarea).

Exista si o serie de situatii ce impun interventie chirurgicala, in care antibioticele nu sunt eficiente, cum sunt abcesele (tesutul inflamat formeaza o punga de puroi) ce trebuie indepartate pentru a preveni ruperea si raspandirea infectiei in pelvis si abdomen (se apeleaza la laparoscopie sau laparotomie, ambele efectuate sub anestezie generala). Daca abcesele s-au format in uter sau ovare, poate fi recomandata histerectomia (indepartarea uterului) sau ovarectomia (indepartarea ovarelor). Uneori se poate apela si la ablatia nervilor (nervii care transmit senzatii in organele pelvine sunt indepartati sau distrusi - in cazurile de durere cronica).

Doamna doctor Corina-Alina Ispasoiu, Medic specialist Obstetrica-Ginecologie, Doctorand Stiinte Medicale www.policlinica-astra.ro mentioneaza: 

"Tratamentul BIP are ca scop eradicarea simptomelor de faza acuta, a infectiei si minimizarea sechelelor pe termen lung. Aceste sechele includ durerea cronica pelvina, sarcina ectopica, sterilitatea si esecuri ale fertilizarii in vitro.
Se instituie cat mai repede dupa diagnosticare un tratament antibiotic, care este eficient in pana la 75% dintre cazuri. Cazurile usoare nu necesita internare, dar pacientele trebuie reevaluate la 72 de ore de la instituirea tratamentului. Exista insa cazuri in care e necesar tratamentul chirurgical: drenajul si liza aderentelor, irigarea zonei infectate. Tendinta este de a opta pentru interventii minim invazive, laparoscopice si conservatoare pentru potentialul reproductiv al femeii."

Complicatii

Boala inflamatorie pelvina poate cauza cicatrici in interiorul organelor reproducatoare (trompele uterine se pot bloca) care conduc ulterior la complicatii severe, inclusiv durere cronica (pelvina/abdominala), infertilitate (apare la 1 din 8 femei), sarcina ectopica (cauza principala de deces in urma sarcinii la femeile adulte). Ocazional, infectia se poate raspandi in peritoneu cauzand inflamatia si formarea de tesut cicatricial pe suprafata externa a ficatului (sindromul Fitz-Hug-Curtis) sau chiar la ochi (sindromul Reiter; constituie o cauza a artritei). Retineti ca 1 din 5 femei va prezenta si dupa efectuarea tratamentului un alt episod de BIP in decurs de aproximativ 2 ani.

Citeste si:

Gonoreea in timpul sarcinii - riscuri si tratament 

Prevenire

In primul rand, se recomanda evitarea partenerilor multipli (si evitarea steriletului, daca aveti parteneri multipli) si folosirea mijloacelor contraceptive suplimentare (prezervative si diafragma), chiar daca se utilizeaza pilulele. Apoi, este important sa apelati la medic imediat ce observati aparitia unuia din simptome, de altfel cel putin 1 control ginecologic de rutina este indicat in fiecare an (indiferent de existenta unor boli). Trebuie sa insistati ca si partenerul sa efectueze alaturi de voi tratamentul si sa expuneti doctorului istoricul medical pentru a beneficia de varianta optima de tratament. Urmariti eventualele probleme dupa finalizarea unei sarcini, fie ca este vorba de nastere, avort spontan etc. sau interventii ginecologice. In final, retineti ca este importanta respectarea regulilor de igiena, curatandu-va din fata spre spate cand mergeti la toaleta (pentru a preveni introducerea bacteriilor in vagin).

Doamna doctor Corina-Alina Ispasoiu, Medic specialist Obstetrica-Ginecologie, Doctorand Stiinte Medicale www.policlinica-astra.ro completeaza:  

"Prevenirea bolilor cu transmitere sexuala scade incidenta BIP. Se recomanda utilizarea metodelor de bariera (prezervativul) si tratamentul corect, la timp si intotdeauna impreuna cu partenerul a infectiilor cu chlamydia si gonococice. Educatia sexuala ar trebui sa se concentreze pe strategii de reducere a transmiterii bolilor sexuale: reducerea numarului de parteneri sexuali, folosirea metodelor contraceptive de bariera, debutul vietii sexuale dupa 16 ani."

Multumim doamnei doctor Corina-Alina Ispasoiu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:
http://en.wikipedia.org; www.cdc.gov; www.webmd.com; www.womenshealth.gov; www.nhs.uk; www.patient.co.uk/