Analiză: Gargara frecventă poate să prevină infecția cu coronavirus?

Dr. Neal Naito, fostul director medical al Marinei SUA, a publicat în NY Times un articol care dezbate capacitatea gargarei din fiecare dimineață de a ne feri de virusuri și bacterii, inclusiv cel al noului coronavirus. 

Așa cum specialiștii au confirmat, Covid-19 se instalează în gât, prin urmare, acolo este problema cea mai mare. De aceea primele semne ale infectării sunt pierderea mirosului și a gustului.  “Ne dorim să aducem tuturor la cunoștință că acesta este un semn al infecției cu Covid-19, pentru ca toți cei care simt că își pierd aceste două simțuri să se izoleze numaidecât la domiciliu. Este un mic detaliu care poate contribui la încetinirea transmisiei virusului și poate salva vieți.”, declară Prof. Claire Hopkins, președintele Societății Rinologice Britanice.

Experții au analizat cum afectează pandemia Japonia, care în continuare relatează cazuri puține de infecție și pare să spargă tiparele celorlalte țări. Se crede că acest fapt se datorează culturii japonezilor, care sunt obișnuiți de mici cu măsurile de igienă severe pe care pandemia din prezent le impune. Mai precis, japonezii păstrează distanța socială de cel puțin un metru între persoane, poartă mai mereu măști, mai ales în sezonul gripal și spălatul pe mâini este o regulă respectată cu sfințenie. Mai mult, în cultura japoneză, gargara de două ori pe zi este parte din rutina zilnică.

Gargară cu apă de gură

Nu există în acest moment suficiente studii care să confirme fără tăgadă că gargara poate să prevină sau să combată virusuri sau bacterii. Însă, studiile care există, și care spun că gargara poate preveni infecțiile respiratorii, în mod nesurprinzător, provin din Japonia. Astfel, într-un studiu japonez din 2002, 23 de pacienți cu boli respiratorii cronice au făcut gargară de cel puțin 4 ori pe zi cu o soluție de apă de gură cu betadină (iod-povidonă). Studiul a demonstrat că gargara regulată, timp de câteva luni, până la doi ani, a dus la o reducere cu 50% a infecțiilor respiratorii cauzate de bacterii virulente precum Pseudomonas, stafilococi și Haemophilus. Dar și un studiu al unui laborator german a confirmat că gargara poate elimina până la 99% din coronavirusurile care cauzează SARS și MERS, rudele Covid-19. Un alt studiu japonez a dovedit că apele de gură pe bază de betadină sunt mult mai eficiente decât alte antiseptice obișnuite precum clorhexidină în inactivarea unor virusuri problematice precum rinovirus, adenovirus, rotavirus sau influenza. Atenție, însă, gargara se face numai cu apă de gură pe bază de betadină sau de clorhexidină. Și listerina, un alt antiseptic, s-a demonstrat printr-un studiu că reduce nivelul de bacterii și virusuri din salivă.

Gargară cu soluție salină

Un alt studiu publicat în 2018 al Universității din Edinburgh pe 68 de pacienți a dezvăluit că un hipertonic cu soluție salină folosit pentru irigare nazală și gargară a redus seminficativ incidența gripelor și răcelilor. S-a dovedit că durata bolii s-a scurtat cu aproape 2 zile și că transmisia către membrii ai familiei a scăzut cu 35%. Pentru soluția nazală s-a folosit preparare sterilă, însă pentru gargară nu, fiind un amestec de 1 linguriță de sare la o cană cu apă. Pacienții au făcut gargară de 6 ori pe zi. Se pare că există un potențial antiviral în soluție, prin faptul că celulele extrag clorul din sare pentru a produce un compus cu proprietăți antivirale.

Gargară cu ceai

Un studiu al Universității din Kyoto publicat în 2018 s-a concentrat spre a demonstra că gargara cu ceai verde este eficientă ca antiviral. Mai precis, catehinele din ceaiuri, substanțe prezente în frunzele de ceai cu proprietăți antioxidante, pot proteja prin gargară de dezvoltarea unei infecții virale. Și alte studii au susținut de-a lungul timpului acest fapt, însă majoritatea au fost foarte mici și majoritatea au fost făcute în laborator, nu studii clinice pe oameni. Astfel că, nu se poate confirma că gargara cu ceai verde are într-adevăr efecte de prevenție virală, dar, cu siguranță, toate studiile confirmă că nici nu strică să se încerce, întrucât nu există efecte adverse. 

"Dacă analizăm cu atenție din perspectiva risc-beneficiu, se pare că nu există efecte adverse ale gargarei frecvente. Este o intervenție ce nu are costuri mari și poate ajuta în tratarea gâtului inflamat. Dacă gargara chiar poate să combată răcelile sau gripele, sau boli mai serioase cauzate de coronavirusuri, rămâne nedeterminat pentru că baza de dovezi curente este mult prea limitată", scrie Dr. Neal Naito pentru NY Times.

Surse: Research Gate, US National Library of Medicine National Institutes of Health, NY Times