7 vitamine pentru scleroza multiplă

Importanța vitaminelor în scleroza multiplă

Scleroza multiplă este o afecțiune imprevizibilă, caracterizându-se printr-o alternanță dintre perioadele în care pacientul se simte bine cu cele în care simptomele se agravează. În această ultimă situație, se poate vorbi despre puseuri ori recidive. Pentru a putea face față mai ușor acestor recidive, dar și în speranța că evoluția bolii poate fi încetinită, se recurge adesea, alături de tratamentele specifice, la administrarea unor vitamine cu efect benefic și pentru scleroza multiplă.

În anumite situații, pacienții sunt tentați să opteze pentru doze mari din anumite vitamine, ca să se asigure că acestea pot diminua severitatea simptomelor. Înainte să începi un astfel de tratament, însă, este indicată consultarea unui medic. Specialistul ține seama de câteva aspecte, atunci când recomandă vitaminele.

Impactul asupra sistemului imunitar

În caz de scleroză multiplă, sistemul imunitar atacă teaca de mielină, substanța care acoperă și protejează fibrele nervoase de la nivelul creierului și al măduvei spinării. Odată ce se întâmplă așa, se ajunge la tulburări de vedere, la slăbiciune musculară, la probleme de coordonare și la pierderi de echilibru. 

Majoritatea medicamentelor administrate în tratamentul sclerozei multiple încearcă să scadă numărul celulelor sistemului imunitar care circulă în sânge, împiedicându-le să ajungă la creier sau blocându-le în anumite zone ale corpului, cum ar fi în nodulii limfatici. Scopul este să se reducă frecvența „atacurilor” sistemului imunitar asupra mielinei. Prin urmare, suplimentele alimentare ce stimulează activitatea sistemului imunitar nu sunt o alegere potrivită pentru persoanele cu scleroză multiplă. 

Raportul dintre riscuri și beneficii

Anumite suplimente alimentare cu vitamine, minerale sau diverse plante pot agrava unele manifestări ale sclerozei multiple, pot interacționa cu medicamentele incluse în tratamentul specific sau conduc la efecte adverse serioase. În acest context, medicii trebuie să analizeze cu atenție raportul dintre beneficiile pe care le pot avea suplimentele alimentare și efectele lor negative asupra pacienților. 

Dozele administrate

Doza pe care o primește un pacient contează mult nu numai în cazul medicamentelor, ci și în cel al suplimentelor alimentare cu diverse vitamine. Astfel, suplimentele au efecte diferite în funcție de doza care se administrează. În vreme ce doze mici din anumite suplimente cu vitamine sunt binevenite pentru persoanele cu scleroza multiplă, dozele mari pot fi periculoase. De asemenea, medicii atrag atenția asupra următorului fapt: pentru ca vitaminele să fie într-adevăr eficiente, trebuie să lucreze împreună, în echilibru. În situația în care în organism există o concentrație prea mare dintr-o vitamină, se poate ajunge la un deficit al alteia.

Dacă te confrunți cu scleroză multiplă și vrei să iei vitamine, stai neapărat de vorbă cu medicul. Numai acesta poate să-ți indice analizele necesare pentru a vedea dacă ai sau nu deficit al anumitor nutrienți, astfel încât să beneficiezi de dozele de vitamine care sunt sigure pentru tine. 

Vitamine necesare în scleroza multiplă

Până în momentul de față, nu sunt disponibile studii care să demonstreze că administrarea unor doze ridicate din anumite vitamine sunt benefice în scleroza multiplă. De asemenea, atât pentru persoanele care suferă de această boală, cât și pentru cele care nu au probleme de sănătate, medicii spun că este foarte important:

• Să nu se ajungă la o carență de vitamine;
• Cea mai mare parte din necesarul zilnic de vitamine să se asigure printr-o alimentație echilibrată, nu prin suplimentele alimentare.

Bolnavii de scleroză multiplă au nevoie în special de vitamine care să contribuie la menținerea sănătății sistemului nervos, precum:

Vitamina B1

Nu numai că ajută la convertirea nutrienților din hrană în energie, dar vitamina B1 se regăsește printre vitaminele care sunt utile și pentru scleroză multiplă din aceste motive:

• Furnizează energie la nivelul celulei nervoase;
• Stimulează comunicarea între celulele nervoase;
• Este implicată în sinteza mielinei;
• Combate stările de oboseală, de slăbiciune;
• Îmbunătățește funcționarea creierului. 

Doza zilnică recomandată de vitamina B1 este de 1,1 mg pentru femei și de 1,2 mg pentru bărbați, iar dacă este vorba de un deficit intervin manifestări precum:

• Parastezie: senzație de amorțeală, de arsură, de furnicătură într-o anumită zonă a corpului, cu precădere la extremități:
• Stări depresive;
• Dureri de cap;
• Slăbiciune musculară;
• Iritabilitate;
• Confuzie.

Cunoscută și sub numele de tiamină, vitamina B1 se găsește în special în aceste alimente:

• Carne: de porc și de vită;
• Nuci;
• Semințe;
• Leguminoase: boabe de fasole neagră, linte etc;
• Cereale integrale;
• Diverse alimente fortificate: cereale pentru micul dejun, pâine, orez etc.

Vitamina B6

Este esențială pentru transmiterea corectă a impulsurilor nervoase și ajută corpul să producă neurotransmițători: mesageri chimici cu rolul de a transmite mesaje de la creier către toate celulele.

Chiar dacă deficitele de vitamina B6 nu sunt frecvente, ele intervin cu precădere la persoanele care au boli autoimune. Cu toate acestea, nu este cazul să se depășească dozele zilnice recomandate, întrucât un exces de vitamina B6 poate favoriza manifestări care mimează simptome senzoriale prezente în episoadele de recurență ale sclerozei multiple: amorțeli și înțepături în diferite zone ale corpului. Spre exemplu, 1000 mg pe zi, furnizate prin intermediul suplimentelor alimentare, te pot pune într-o asemenea situație nedorită. În anumite cazuri, medicii spun că și 50 mg de vitamina B6 pe zi pot fi dăunătoare.

De altfel, doza zilnică recomandată pentru această vitamină, care poartă și denumirea de piridoxină, este:

• Pentru femeile și bărbații cu vârsta cuprinsă între 19-50 ani: 1,3 mg/zi;
• Pentru femeile cu vârsta de peste 51 de ani: 1,5 mg/zi;
• Pentru bărbații de peste 51 de ani: 1,7 mg/zi. 

Printre alimentele care sunt sursă de vitamina B6 se numără:

• Ficatul de vită;
• Carnea de porc și de pui;
• Năutul;
• Peștele: somonul și tonul de exemplu;
• Tofu;
• Bananele;
• Nucile;
• Alimentele fortificate: de pildă, cerealele.  

Vitamina B12

Se regăsește printre vitaminele benefice pentru scleroza multiplă deoarece:

• Ajută la buna funcționare a celulelor nervoase și a creierului;
• Contribuie la sinteza mielinei;
• Sprijină remielinizarea și regenerarea nervilor lezați. 

În ceea ce privește doza zilnică recomandată de vitamina B12 (cobalamina), trebuie să știi că un adult are nevoie de 2,4 mcg/zi. Pentru că persoanele care suferă de boli autoimune sunt mai predispuse să se confrunte cu un deficit al acestei vitamine, dacă ai scleroză multiplă medicul îți indică o analiză pentru determinarea nivelului de vitamina B12. În situația în care este vorba despre un deficit, ți se prescrie un supliment alimentar pe care să-l iei pentru o anumită perioadă. 

Până în prezent nu sunt disponibile studii care să arate că administarea unor doze mari de vitamina B12, la persoanele cu scleroză multiplă ce nu prezintă carență a acestei vitamine, poate să reducă simptomele neurologice sau să încetinească evoluția bolii. De aceea, medicii spun că este ideal ca și pacienții cu scleroză multiplă, la fel ca persoanele sănătoase, să-și asigure aportul de vitamina B12 prin consumul unor alimente cum ar fi:

• Carne roșie;
• Carne de pui;
• Ficat;
• Pește;
• Ouă;
• Produse lactate;
• Drojdie nutritivă fortificată;
• Cereale fortificate;
• Tofu fortificat etc. 

Vitamina D

Face parte dintre vitaminele asociate cu scleroza multiplă din următorul motiv: întrucât sprijină absorbția calciului în organism, reduce riscul de instalare a osteoporozei și la persoanele diagnosticate cu această boală autoimună. Potrivit unui studiu apărut în „Neurology Clinical Practice”, adulții cu scleroză multiplă au o densitate osoasă mai scăzută decât cei care nu se confruntă cu această afecțiune.  

De asemenea, vitamina D este binevenită în scleroza multiplă deoarece:

• Favorizează diminuarea inflamațiilor;
• Contribuie la maturarea celulelor care produc mielina;
• Micșorează riscul de apariție a depresiei.

Referitor la doza zilnică recomandată de vitamina D, aceasta variază, pentru o persoană adultă, între 600 și 800 UI pe zi, în funcție de vârstă. Cu toate acestea, medicii neurologi consideră că pacienții cu scleroză multiplă ar trebui să aibă parte de 1000-2000 UI pe zi, chiar dacă nu au deficit al acestei vitamine. Pentru a se verifica nivelul vitaminei D, se efectuează o analiză de sânge. Majoritatea medicilor spun că un nivel normal este de peste 30 ng/ml. 

În contextul în care nu este întotdeauna la îndemână să se asigure doza zilnică recomandată a vitaminei D prin alimentație și prin expunerea constantă la lumina soarelui, după verificarea nivelului vitaminei medicul poate indica administrarea de suplimente alimentare. Spre exemplu, pentru o absorbție optimă, se administrează picături cu vitamina D3 adăugate într-o sursă de grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul MCT. De obicei, acesta se obține din ulei de cocos sau de palmier și conține trigliceride, putându-se absorbi rapid în sânge. 

După administrarea, timp de 3 luni, a unui supliment pe bază de vitamina D, pacienții cu scleroză multiplă trebuie să efectueze noi analize pentru a se vedea care este nivelul vitaminei. În cazul în care acesta este normal, poate fi necesar ca dozele dintr-un anumit supliment alimentar să fie reduse. 

Cât privește alimentele care pun la dispoziție vitamina D, acestea sunt:

• Peștele și uleiul de pește;
• Ouăle;
• Ciupercile;
• Ficatul de vită;
• Produsele fortificate: laptele obișnuit, laptele vegetal, sucul de portocale, cerealele.

Vitaminele A, C și E

Toate aceste vitamine au efect antioxidant, regăsindu-se și ele în suplimentele alimentare pe care persoanele cu scleroză multiplă le utilizează adesea. Antioxidanții țin sub control acțiunea radicalilor liberi, molecule instabile care distrug celulele, provocând boli și accelerând procesele de îmbătrânire. Radicalii liberi sunt implicați și în „atacurile” sistemului imunitar asupra celui nervos, conducând la distrugerea celulelor nervoase. Întrucât antioxidanții diminuează impactul radicalilor liberi, deteriorarea celulelor se diminuează.

Nu se poate vorbi încă despre studii clinice riguroase prin care să se arate cât de sigure sau eficiente sunt vitaminele cu efect antioxidant pentru cei cu scleroza multiplă. În aceste condiții, medicii recomandă utilizarea suplimentelor alimentare cu vitaminele A, C sau E cu precauție. În schimb, este indicat ca aportul de antioxidanți să se asigure printr-o dietă care să includă, zilnic, 2-4 porții de fructe și 3-4 porții de legume. 

Alimente care oferă vitamina A

Această vitamină se regăsește, de exemplu, în:

• Legume cu frunze verzi: broccoli, spanac, varza kale;
• Legume galbene și portocalii: cartof dulce, dovleac, morcovi;
• Ardei gras roșu;
• Pepene galben;
• Caise;
• Mango;
• Ficat de vită;
• Pește;
• Ulei de cod;
• Ouă.

Alimente care conțin vitamina C

Printre cele mai cunoscute se numără:

• Citricele;
• Ardeiul gras;
• Roșiile;
• Căpșunile;
• Cruciferele: broccoli, conopida, varza etc. 

Alimente care furnizează vitamina E

Uleiurile vegetale, nucile, semințele, fructele și legumele sunt principalele surse de vitamina E. Iată câteva exemple:

• Uleiul din germeni de grâu, de soia, de floarea-soarelui;
• Semințele de floarea-soarelui;
• Migdalele;
• Nucile braziliene;
• Arahidele și untul de arahide;
• Spanacul;
• Sparanghelul;
• Ardeiul gras roșu crud;
• Avocado;
• Mango.

Medicamente interzise în scleroza multiplă

Dacă te confrunți cu scleroză multiplă și intenționezi să iei anumite medicamente, trebuie neapărat să te consulți cu medicul neurolog. De asemenea, este indicat ca acesta, la rândul său, să colaboreze și cu medici de alte specializări, astfel încât medicamentele pe care le primești să nu mărească riscul de a te confrunta cu puseuri ale bolii. Totodată, medicul neurolog trebuie să aibă grijă să nu iei prea multe medicamente care pot ajunge să interacționeze unele cu altele. În acest scop, medicul consultă schema de tratament pe care o urmezi deja ca să o poată îmbunătăți. Spre exemplu, prescrie un singur medicament pentru gestionarea mai multor simptome ale sclerozei multiple. 

Medicamente interzise întrucât au efecte adverse când interacționează unele cu altele

Neurologii aduc în prim-plan următorul fapt: interacțiunile dintre medicamentele pentru scleroza multiplă sunt mai frecvente decât în trecut, în condițiile în care terapiile sunt într-o evoluție permanentă. În același timp, există riscul ca și anumite medicamente ce se eliberează fără prescripție medicală să fie periculoase dacă se administrează împreună cu cele pentru tratarea sclerozei multiple. Printre medicamentele care nu trebuie administrate împreună se regăsesc, de exemplu:

• Carbamazepina, folosită pentru ameliorarea durerilor și a tulburărilor de sensibilitate, interacționează cu Siponimod, recomandat pentru scleroza multiplă progresiv secundară. Aceasta este o altă etapă a bolii, când starea pacientului se agravează în mod constant;
• Teriflunomide (Aubagio), destinat pentru prevenirea puseurilor sclerozei multiple, nu se administrează concomitent cu Leflunomide, utilizat și pentru artrita reumatoidă;
• Teriflunomide nu se administrează concomitent cu ibuprofenul din cauza interacțiunii severe dintre ele;
• Citalopram (Celexa) nu se administrează dacă în tratament este inclus și Fingolimod: acesta din urmă este prescris în caz de scleroză multiplă recidivantă, iar Citalopram pentru ameliorarea depresiei.

Medicamente pentru scleroză multiplă interzise în anumite condiții

Anumite medicamente care se utilizează de obicei pentru scleroza multiplă nu se recomandă în situația în care pacientul se confruntă și cu alte afecțiuni. Printre asemenea medicamente se numără:

• Cladribina, folosită pentru recidivele sclerozei multiple, nu se recomandă în caz de infecții acute sau cronice, cum ar fi tuberculoza, infecția cu virusul varicelo-zosterian, cu virusurile care provoacă hepatita B sau C etc;
• Dalfampridine, destinat îmbunătățirii mersului la cei cu scleroză multiplă, este contraindicat dacă există un istoric de convulsii sau afecțiuni renale moderate ori severe;
• Fingolimod este interzis pentru pacienții cu infecții acute sau cronice, dar și pentru cei cu aritmii cardiace sau cu boli hepatice severe;
• Natalizumab, utilizat pentru recidivele sclerozei multiple, nu se administrează în caz de infecții acute sau cronice;
• Teriflunomide nu se utilizează dacă pacientul are infecții ori afecțiuni hepatice sau renale severe.

Suplimente alimentare interzise în scleroza multiplă 

Există vitamine și alte suplimente alimentare care nu sunt deloc binevenite pentru scleroză multiplă sau sunt interzise în doze mari. Printre cele mai cunoscute sunt și următoarele:

• Suplimentele alimentare cu vitaminele A, C, E în doze mari: întrucât stimulează sistemul imunitar, interferează cu terapiile imunosupresoare pentru scleroza multiplă;
• Suplimentele alimentare cu minerale precum mangan, magneziu, cupru sau seleniu: pot agrava „atacurile” sistemului imunitar în scleroza multiplă;
• Doze mari din vitaminele C și E subțiază sângele, ceea ce crește riscul de apariție a complicațiilor în scleroza multiplă;
• Suplimentele alimentare pe bază de echinacea, de ginseng, de usturoi: scad eficiența medicamentelor folosite pentru gestionarea sclerozei multiple;
• Suplimentele alimentare care conțin sunătoare: această plantă interacționează cu numeroase medicamente pentru tratarea sclerozei multiple, cum ar fi Carbamazepina, Tofranil, diverse antidepresive. 

Pe lângă respectarea cu strictețe a tratamentului și a dozelor recomandate de vitamine și/sau minerale benefice pentru scleroza multiplă, dacă te confrunți cu această afecțiune contează foarte mult să adopți și un stil de viață sănătos, bazat pe:

• Menținerea unei diete echilibrate: din care să nu lipsească fructele și legumele, proteinele de calitate, cerealele integrale. În schimb, evită cât mai mult alimentele procesate;
• Efectuarea exercițiilor fizice: pentru a beneficia de exercițiile cele mai potrivite pentru tine, consultă experți în terapie fizică și ocupațională;
• Evitarea expunerii la căldura excesivă: temperaturile ridicate alimentează stările de oboseală și agravează diverse manifestări din scleroza multiplă, ca de exemplu senzațiile de amorțeală, de înțepătură, problemele de echilibru, dificultățile de coordonare etc. Se întâmplă așa întrucât căldura afectează semnificativ nervii demielinizați, cărora le este din ce în ce mai greu să conducă impulsurile electrice;
• Asigurarea unui somn de calitate: când nu te odihnești suficient, crește riscul de amplificare a stărilor de oboseală și slăbiciune;
• Renunțarea completă la fumat: pentru a-ți fi mai ușor, cere sfaturile medicului tău și a unui specialist în terapie cognitiv comportamentală;
• Diminuarea expunerii la stres: acest demers este esențial pentru ameliorarea simptomelor neplăcute, pentru gestionarea recidivelor bolii, pentru buna funcționare a sistemului imunitar și pentru a obține o stare de bine;
• Exersarea creierului: pentru a preveni cât mai mult declinul cognitiv, implică-te cât mai des în activități precum realizarea unor puzzle-uri, dezlegarea rebusurilor, lectura, confecționarea unor obiecte handmade, exersarea unei limbi străine etc.