Ce este spirulina?
După cum am menționat mai devreme, spirulina este o algă care se poate dezvolta atât în apă dulce, cât și în apă sărată. Mai precis, este un tip de organism procariot din încrengătura cyanophyta, o familie de bacterii unicelulare care sunt cunoscute și drept alge verzi-albăstrui. La fel ca plantele, spirulina poate produce energie prin fotosinteză.
Această algă minusculă este foarte bogată în nutrienți. Așadar, o singură linguriță, adică echivalentul a șapte grame de pulbere uscată de spirulină, conține: patru grame de proteine, 14% din doza zilnică recomandată de tiamină, 6% din doza zilnică recomandată de niacină, 20% din doza zilnică recomandată de riboflavină, 11% din doza zilnică recomandată de fier și 47% din doza zilnică recomandată de cupru. De asemenea, spirulina oferă și un aport mediu de magneziu, potasiu și mangan.
În plus, o linguriță de pulbere de spirulină conține numai 20 de calorii și mai puțin de două grame de carbohidrați, deci nu îți va afecta silueta.
Beneficiile pe care le are spirulina pentru copii și adulți
Spirulina este considerată un superaliment grație aportului nutritiv, dar și al bogăției de antioxidanți, care au puternic rol antiinflamator și care ne pot feri de numeroase boli cronice. O proprietate importantă, având în vedere avertismentul specialiștilor, care susțin că inflamația cronică este un factor ce poate favoriza apariția cancerului.
S-a constatat că ficocianina - pigmentul vegetal care dă spirulinei culoarea verde-albăstruie – acționează la rândul său ca un antioxidant și poate reduce inflamația din organism. În prezent, ficocianina este studiată de către experți pentru potențialul său benefic în tratamentul cancerului.
Totodată, oamenii de știință au descoperit că ficocianina conținută de spirulină poate reduce absorbția de colesterol, scăzând, așadar, nivelul total de colesterol din organism. Astfel, poate contribui la prevenția bolilor cardiovasculare.
Ficocianina reduce, de asemenea, nivelul trigliceridelor din sânge. Scăpate de sub control, aceste tipuri de grăsimi pot contribui la blocarea și ridigizarea arterelor, crescând riscul de boli de inimă, diabet și pancreatită.
Spirulina poate stimula și producția de oxid nitric din corp, ceea ce promovează relaxarea vaselor de sânge. Cercetările sugerează că acest fenomen poate avea un impact pozitiv asupra tensiunii arteriale, scăzând, astfel, riscul de boli de inimă.
Efectul antiinflamator al antioxidanților conținuți de spirulină poate ajuta persoanele cu alergii cauzate de polen, păr de animale și praf. Cercetările arată că simptome precum congestia, strănutul și mâncărimile pot fi reduse prin consumul regulat de spirulină, împreună cu medicamentele antihistaminice, sau luată de sine stătător, în funcție de gravitatea crizelor alergice.
Totodată, spirulina este bogată în vitaminele și mineralele esențiale pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos. Oamenii de știință au constatat, de asemenea, că spirulina stimulează producția de celule albe în sânge și de anticorpi necesari pentru lupta organismului împotriva virusurilor și bacteriilor.
Nu în ultimul rând, proprietățile antibacteriene ale spirulinei pot contribui la promovarea unei bune sănătăți orale și oculare. Cercetătorii au descoperit că apa de gură îmbogățită cu spirulină poate reduce placa dentară, precum și riscul de gingivită la adulții afectați. De asemenea, spirulina este foarte bogată în antioxidantul zeaxantină, un pigment vegetal care poate reduce riscul de cataractă, precum și cel de pierdere a vederii legată de vârstă.
Cum administrezi spirulina?
Spirulina poate fi consumată atât sub formă de capsule orale, luate cu apă, sau sub formă de pulbere, amestecată în apă, ceai, smoothie-uri sau sucuri naturale. Doza zilnică standard de spirulină este de 1-3 grame, dar se pot consuma, fără riscuri pentru sănătate, până la 10 grame de spirulină pe zi. Este recomandat să consulți prospectul sau indicațiile de pe ambalaj cu privire la o administrare cât mai corectă, dar, în principiu, spirulina poate fi administrată atât înainte de masă, cât și după masă. Un fapt cert este că suplimentele alimentare acționează mai bine dacă sunt administrate în prima parte a zilei, așadar, asiugră-te că nu consumi spirulină seara.
Spirulina: efecte adverse
Spirulina conține o varietate de nutrienți, atât vitamine, cât și minerale, așa că este recomandat să te consulți cu medicul curant înainte de a începe să iei un supliment pe bază de spirulină, mai ales dacă suferi de boli cronice sau dacă urmezi, în momentul de față, un tratament medicamentos.
Din păcate, precum multe alte vietăți marine, și spirulina poate fi contaminată cu metale grele și toxine. În prezent, nu se cunosc reacțiile adverse care pot apărea în urma unui consum ridicat de spirulină, însă medicii avertizează că aceasta trebui consumată întocmai ca pe indicațiile de pe ambalaj.
În ceea ce privește consumul de spirulină în sarcină și alăptare, nu există suficiente cercetări care să sugereze că spirulina este sau nu sigură pentru femeile însărcinate sau pentru cele care alăptează. Din cauza riscului de metale grele și toxine ce se pot regăsi în acest produs, majoritatea medicilor recomandă evitarea consumului de spirulină pe perioada sarcinii și a alăptării.
De asemenea, pentru că spirulina poate avea comportament anticoagulant, aceasta poate crește riscul de vânătăi și sângerări la persoanele care suferă de anumite afecțiuni hemoragice. Dacă ești diagnosticată cu o afecțiune a sângelui, este recomandat să eviți consumul de spirulină.
Spirulina ar putea afecta nivelul de zahăr din sânge, astfel încât persoanele cu diabet ar trebui să își monitorizeze glicemia atunci când iau spirulină.
Studiile sugerează că spirulina poate susține funcția sistemului imunitar, însă acest lucru ar putea agrava simptomele la persoanele cu boli autoimune, cum ar fi lupusul, scleroza multiplă sau artrita. Consultă-te cu medicul înainte de a adăuga spirulină în dieta zilnică, dacă suferi de o boală autoimună.