Ce este?
Aceasta problema implica doua trasaturi cheie: consumul unei cantitati mari de mancare intr-o perioada relativ scurta de timp (cum ar fi 2 ore) si sentimentul pierderii controlului in timpul ingerarii alimentelor (imposibilitatea de a va opri din mancat). Motivele pentru care apare difera de la o persoana la alta, cauzele cunoscute in prezent incluzand o predispozitie genetica (istoric de obezitate in familie) si o combinatie de factori de mediu, sociali si cullturali. Poate fi intalnita la persoane de toate varstele si sexele (atat la barbati cat si la femei; la femei este mai des intalnita in procent de 60% fata de 40% la barbati-una din cinci femei a experimentat simptomele conform Institutului National al Sanatatii Mintale), in cadrul tuturor grupurilor socio-economice (s-a constatat o calitate a vietii mai redusa) si cu orice zestre culturala. Se pare ca persoanele ce o prezinta pot avea greutate normala sau usor crescuta.
In mod concret mancatul compulsiv se manifesta sub forma unor episoade de mancat neconntrolat; poate fi insotit si de o tulburare allimentara de tip compulsiv. Majoritatea persoanelor afectate incearca sa ascunda acest comportament si se simt rusinate (dar si vinovate) in ceea ce priveste greutatea sau mancatul excesiv. Retineti ca desi poate aparea la persoane care nu se confrunta cu vreo tulburare alimentara, cel mai adesea constituie un simptom al acesteia (cum sunt anorexia sau bulimia); insa nu este insotita de purgatie sau exercitii fizice intense. Alte aspecte definitiorii sunt reprezentate de faptul ca se incearca mai des urmarea unei diete sau inscrierea intr-un program de control al greutatii, precum si o serie de tipare alimentare (fie mancat rapid, mancat cand nu le este foame si continuare pana cand se simt plini sau inconfortabil). De asemenea, episoadele de mancat apar in perioade de stres, furie, plictiseala sau suferinta, fiind o modalitate de acomodare cu provocarile emotionale. Datorita sentimentelor distincte de restul persoanelor, cei care mananca compulsiv sunt adesea secretosi cu privire la obiceiurile alimentare si prefera sa manance singuri.
Doamna Lorena Somesan Nutritionist-Dietetician care@nutritionistlorena.ro, www.nutritionistlorena.ro, https://www.facebook.com/lorena.nutritionist, http://www.linkedin.com/in/lorenanutritionist:
"Tulburarea de mancat compulsiv face parte din grupul tulburarilor de comportament alimentar nespecificate, "compulsiv" =cheful de a manca o cantitate mare de alimente intr-un timp scurt si exista sentimentul de pierdere a controlului la momentul respectiv, fara a folosi comportamente compensatorii (varsaturi, laxative).
Frecventa cu care persoana in cauza opteaza pentru mancatul compulsiv poate fi, de la o data la de doua ori pe saptamana timp de 6 luni, fie de mai multe ori pe zi. Iar suma caloriilor ingerate la o masa este de obicei intre 1000- 2000 kcal.
Cauzele tulburarii de mancat compulsiv pot fi multe, printre ele se regasesc imagine corporala si stima de sine scazute, dietele restrictive, urmate de efectul yo-yo slabirea brusca, urmata de o noua ingrasare. O alta cauza mai poate fii stresul, fie de la munca, fie din familie, persoanele in cauza sustinand ca dupa episodul de mancat compulsiv, pentru un moment starea lor psihica se imbunateste (perceptie total gresita, imediat urmand sentimentul de frustare). O cauza destul de importanta provine din copilarie, mai exact din viata de sugar; in momentul in care copilul plange trebuie sa ne convingem ca ii este foame si nu plange din alt motiv. Altfel, in perioada de adult, cand va fi suparat va alege sa se consoleze prin mancare. "
Simptome
Constientizarea mancatului compulsiv si a simptomelor poate constitui o diferenta semnificativa in ce priveste gravitatea si durata imbolnavirii (cu cat apelati mai devreme la ajutor, cu atat sansele de vindecare sunt mai crescute); acelasi lucru este valabil si in cazul persoanelor apropiate. Simptomele pot fi de natura fizica, psihologica si comportamentala (sau o combinatie a lor); majoritatea persoanelor mananca compulsiv din cand in cand si constientizeaza cantitatea mare de mancare consumata (o cantitate mare de mancare nu trebuie insa neaparat asociata cu aceasta afectiune). Iata ce simptome trebuie sa urmariti in mod concret:
- episoade frecvente de mancat a ceea ce altii considera o cantitate anormala de mancare (chiar si cand nu e prezenta senzatia de foame) sau disparitia/furtul unei cantitati de mancare mari/urme de ambalaje (comportament eratic)
- sentimente frecvente de lipsa controlului asupra a ce sau cat de mult se mananca
- mancat mai rapid decat e normal
- mancat pana cand apare sentimentul de satietate inconfortabila
- mancatul singur din rusinea experimentata cu privire la cantitatea de mancare ingerata
- sentimente de dezgust, depresie sau vina dupa supraalimentare, dar si de suferinta, anxietate sau tristete; in urma acestora pot aparea si automutilare, abuz de substante interzise sau incercari de sinucidere
- fluctuatii in greutate
- sentimente de stima de sine scazuta, dezagreare a corpului si a aspectului
- pierderea libidoului
- cure de slabit dese/preocupare cu mancarea, forma corpului si greutatea; sensibilitate crescuta la comentarii asociate cu aceste aspecte
- izolare crescuta si retragere de la activitatile anterior placute
Simptomele prezente pe plan fizic includ: sentiment de oboseala si odihna proasta, balonare, constipatie sau intolerante alimentare.
Citeste si:
Mancatul pe fond nervos incepe in copilarie. Cum sa-l evitam?
Ce trebuie sa stii despre bulimie
Cauze si factori de risc
Nu se cunosc exact motivele pentru care apare mancatul compulsiv (este o combinatie a mai multor factori dupa cum am mentionat anterior), insa a fost asociat cu depresie si anxietate. Experientele dureroase din copilarie (probleme familiale si comentarii critice legate de greutate, silueta sau mancare) pot contribui la aparitia afectiunii. Desi exista o asociere a sa cu dietele de slabire, nu se stie daca acestea constituie o cauza; mai exact saritul peste mese, un aport scazut de alimente in fiecare zi sau evitarea anumitor alimente pot contribui. Studiile sugereaza ca modificarile tiparelor alimentare care sunt create ca parte a tratamentului obezitatii nu sunt daunatoare persoanelor care sufera de mancat compulsiv si pot incuraja scaderea in greutate.
Factori care cresc riscul de dezvoltare a tulburarii de mancat compulsiv includ: istoric familial si biologic (fie membri de familie, fie gene mostenite), probleme psihologice (suproponderabilitatea, depresia, abuzul de droguri, dificultate in reactia fata de stres, ingrijorare, furie, tristete si plictiseala), curele de slabire (chiar din perioada copilariei, mai ales daca aveti un respect scazut de sine si simptome de depresie), varsta (in adolescenta timpurie sau in jurul varstei de 20 ani).
Doamna Iren Alexoi Nutritionist-Dietetician www.drirenalexoi.ro, email nutritie.dietetica@yahoo.ro, tel.0722496036:
"1. O cauza frecventa ar fi cea de natura psihologica. Apare indeosebi la cei care nu-si pot controla emotiile, la pacientii cu depresie sau la cei cu stima de sine scazuta, cei care nu-si pot accepta propria imagine. Prin mancatul fara control incearca sa-si restabileasca starea de confort psihologic in momentele in care nu pot face fata stresului, emotiilor negative sau anxietatii.
2. O alta cauza, problema a secolului nostru, folosirea hranei sau consumul alimentelor in alt scop decat cel fiziologic (altul decat a-ti potoli foamea si a-ti asigura necesarul nutritional). Folosirea alimentelor pe post de recompense, obicei care este stimulat inca din copilarie. Faci ceva bine primesti o bomboana sau te duci intr-un fastfood, fapt ingrijorator pentru tanara generatie. Exista si abuzul alimentar pentru a demonstra abundenta sau un anumit statut social. Eu am ...eu pot.
3. Cauze de natura fiziologica legate de modificari de transmisie la nivelul hioptalamusului, sediul foamei si satietatii. Nu simti senzatia de a fi satul sau iti este permanent foame."
Diagnostic
In urma examinarii medicale, se constata deseori un exces ponderal datorita consumului exagerat de calorii. Medicul poate apela la teste de sange si urina, evaluare psihologica (inclusiv discutarea obiceiurilor alimentare). Vi se poate recomanda si consultul unor specialisti pentru evaluarea consecintelor asupra sanatatii ale mancatului compulsiv cum sunt problemele cardiace si cele cu vezica biliara.
Iata si criteriile de diagnostic la care medicii apeleaza (conform listei publicate de Asociatia Psihiatrica Americana din Manualul de diagnostic si statistic al Tulburarilor Mintale): episoade recurente de mancat compulsiv (cantitati mari si senzatie de pierderea controlului), prezenta a cel putin din 3 factori: mancat rapid/pana va simtiti inconfortabili de plini/cantitati mari fara a va fi foame/singur/ de rusine/senzatie de dezgust, depresie sau vina; preocupare asupra alimentatiei, mancat compulsiv cel putin de 2 ori pe saptamana timp de minim 6 luni, nu exista asociere cu purgatia.
Tratament
Terapiile ce trebuie luate in considerare includ: tratamente psihologice, programe de autoajutor, terapie cognitiva comportamentala, psihoterapie interpersonala, terapie comportamentala dialectica. Alte tratamente includ administrarea de antidepresive de tipul SSRI (inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei). In cazul in care persoanele prezinta si simptome de obezitate, acestea trebuie gestionate simultan. Retineti insa ca tratarea proprie nu este eficace si tineti cont de urmatarele aspecte:
- respectati tratamentul (fie ca e vorba de dieta, fie de sedinte de terapie)
- evitati dietele (pot declansa alte episoade de mancat compulsiv, conducand la un cerc vicios greu de invins), exceptand situatia in care va sunt recomandate/supravegheate de medic
- mancati micul dejun (veti fi mai putin predispusi sa consumati mai multe calorii mai tarziu)
- nu faceti stocuri de produse/pastrati doar alimentele necesare in casa (pentru a evita tentatiile)
- obtineti nutrimentele corecte (daca mancati mult, nu inseamna ca sunt si alimente de calitate). Medicul poate recomanda suplimente de vitamine si minerale
- pastrati legatura cu apropiatii; nu va izolati de prieteni si membri ai familliei (va vor binele)
- fiti activi; intrebati specialistul ce tip de activitate fizica va este indicata
Puteti apela si la terapii complementare cum sunt abordarea prin masaj (reduce anxietatea asociata), terapii minte-corp cum sunt meditatia, yoga, biofeedback si hipnoza (apare constientizarea asupra propriului corp si un sentiment de bine si relaxare), acupunctura (are efect asupra anxietatii si depresiei). Retineti ca suplimentele din plante si alimentare destinate suprimarii apetitului sau scaderii in greutate pot fi administrate abuziv de persoanele care mananca compulsiv si pot prezenta efecte adverse sau pot interactiona cu medicatia voastra; este bine sa cereti sfatul specialistului in prealabil.
In ceea ce priveste prognosticul de vindecare, exista sanse de recuperare, insa poate fi vorba de multe provocari dificile. Veti intelege ce anume contribuie la aparitia mancatului compulsiv, la respectul scazut si imaginea negativa de sine si cum sa minimizati riscul de aparitie al recaderilor. Veti invata in plus si cum sa inlocuiti tiparele nesanatose de mancat si strategii de ajutor in gestionarea situatiilor dificile. In cazul in care suspectati ca o persoana apropiata se confrunta ca aceasta problema, sugerati-i sa apeleze la ajutor profesionist. De multe ori este necesara o abordare complexa, din partea unui specialist in sanatate, nutritie si alimentatie. Cultivati si intariti imaginea unui corp sanatos la copii, indiferent de marimea sau forma lor; consultati medicul pediatru care poate identifica simptomele specifice.
Doamna Iren Alexoi Nutritionist-Dietetician www.drirenalexoi.ro, email nutritie.dietetica@yahoo.ro, tel.0722496036:
"Obiectivele tratamentului:
- restabilirea echilibrului emotional
- reducerea crizelor de abuz alimentar
- tratarea problemelor de nutritionale. Cel mai frecvent apare obezitatea.
In primul rand tratament psihologic. Terapie individuala, dar si de grup. Terapie Comportamentala pentru a face fata stresului sau emotiilor negative. Tehnici de control pentru managementul stresului. Terapie nutritionala pentru rezolvarea deficientelor nutritionale, controlul greutatii si educarea pentru un stil de viata sanatos. Exista si varianta tratamentului medicamentos-inhibitori selectivi pentru recaptarea serotoninei si antidepresive care impreuna cu psihoterapia pot ajuta la ameliorarea episoadelor de mancat compulsiv."
Doamna Lorena Somesan Nutritionist-Dietetician care@nutritionistlorena.ro, www.nutritionistlorena.ro, https://www.facebook.com/lorena.nutritionist, http://www.linkedin.com/in/lorenanutritionist:
"Specialistii la care trebuie sa apeleze persoana in cauza sunt: nutritionist, psiholog, psihiatru si un doctor pentru evaluarea starii de sanatate. Strategiile de tratament al tulburarilor de comportament alimentar includ: consilierea in nutritie, regim dietetic, psihoterapie cognitiv-comportamentala si medicamentatie. Scaderea in greutate si reducerea episoadelor de mancat compulsiv sunt factorii care ne atentioneaza ca tratamentul functioneaza."
Complicatii
2. agaravarea problemelor psihologice si asocierea cu boli psihice precum bulimia sau depresia
3. probleme de ordin social, acceptarea de care grupurile de prieteni sau la locul de munca."
Cu trecerea timpului, ca efect secundar apare si obezitatea, care duce la numeroase complicatii, cum ar fi: diabet de tip 2, afectiuni ale vezicii biliare, tulburari gastrointestinale, boli de inima, hipertensiune arteriala, dislipidemii si tulburari sociale: izolarea, depresia."
Multumim doamnelor Iren Alexoi si Lorena Somesan pentru ajutorul oferit in realizarea articolului.