Cum influențează flora intestinală comportamentul copilului

Informații despre studiul legat de flora intestinală și comportamentul copilului

Cercetătorii de la Universitatea din Ohio au descoperit faptul că bacteriile intestinale afectează temperamentul unui copil. După ce au examinat mostrele de materii fecale ale unui număr de 77 copii cu vârsta 18-27 luni, oamenii de știință au ajuns la concluzia că dispoziția, curiozitatea, sociabilitatea, impulsivitatea, iar la băieți și extrovertirea au fost corelate cu mai multe specii bacteriene diverse din punct de vedere genetic. Aceste microorganisme nu contribuie doar la digestia alimentelor și la combaterea îmbolnăvirilor, ci și secretă substanțe chimice responsabile cu reglarea dispoziției precum serotonină, dopamină și acid gama-aminobutiric (GABA). 

Co-autorul studiului, doctorul Michael Bailey, a declarat că "există cu siguranță o comunicare între bacteriile din intestine și creier, dar nu știm care pornește conversația...Poate copiii care sunt mai extrovertiți au mai puțini hormoni de stres cu un impact asupra intestinelor decât copiii timizi. Sau poate că bacteriile ajută la diminuarea secreției de hormoni de stres atunci când copilului descoperă ceva nou. Ar putea fi o combinație a ambelor."

Anomaliile gastrointestinale au fost corelate cu anxietate, depresie și mai multe tulburări pediatrice, inclusiv autism și hiperactivitate. Cercetările similare de la Universitatea din Ohio sunt concentrate asupra modului în care substanțele chimice responsabile de reglarea dispoziției ajung de la intestine la creier și modul în care acel proces ar putea fi implicat în îmbolnăvirea cronică. Dar implicațiile ar putea fi mult mai vaste: există vreo dietă pentru tratarea copiilor cu aceste tulburări?
Doctorul Lisa Christian este de părere că "este posibil ca efectele dietei să iasă la suprafață dacă am folosi o evaluare mai detaliată. Este cu siguranță posibil ca tipurile sau cantitățile de alimente pe care copiii cu diferite temperamente aleg să le consume le influențează microbiomul."

Flora intestinală și starea de fericire

În primul studiu desfășurat în anul 2015 (ale cărui detalii sunt menționate anterior) oamenii de știință au descoperit faptul că acei copii care au prezentat cea mai ridicată varietate de bacterii intestinale au avut șanse mai mari să fie fericiți, curioși, sociabili și impulsivi. Iar în cazul băieților, trăsăturile de personalitate de tip extrovertire au fost asociate cu abundența microbilor specifici. În cazul fetelor comportamente precum auto-reținerea, afecțiunea și atenția concentrată au fost asociate cu o diversitate scăzută a bacteriilor intestinale.

În cel de-al doilea studiu, flora intestinală a copiilor cu autism este în general destul de diferită de cea a copiilor normali. Aceștia au bacterii mai puțin variate, au diferite tipuri de bacterii, un număr ridicat și diversificat de bacterii clostridium difficile. Acestea din urmă produc o substanță chimică denumită acid propionic care este absorbit în fluxul sanguin și poate ajunge la creier. Când cercetătorii au injectat bacteria în creierul șoarecilor, aceștia au început să se comporte în mod autist. Iar când copiii cu autism și clostridium difficile au fost tratați cu antibiotic pentru clostridium, comportamentul lor a devenit mai normal. În mod concret, copiii din studiu au beneficiat de un transplant fecal în colon (prin capsule cu administrare orală, colonoscopie sau endoscopie), medicii care îi monitorizau de mulți ani au observat că s-a ameliorat diareea și constipația, copiii au devenit mai interactivi, mai puțin agresivi, mai veseli și chiar au comunicat mai mult.

Sfaturi pentru o floră intestinală diversificată

Oamenii sănătoși au până la 500 de specii diferite de bacterii, virusuri și chiar paraziți în intestine. Stilul de viață modern are cu toate acestea o influență negativă asupra florei intestinale: reduce varietatea acesteia și astfel permite proliferarea unor microorganism patogene. Iată ce puteți face pentru a contribui la dezvoltarea unei flore intestinale sănătoase:

- Consumul unor alimente fermentate precum iaurt (poate să nu fie din categoria lactate), kefir, varză acră, murături cât mai des (de preferat zilnic)

- Consumul de legume (mai mult de 5 porții) deoarece bacteriile folosesc fibrele din legume să crească
- Evitarea antibioticelor inutile, iar dacă copilul are nevoie de antibiotic administrarea unui probiotic cu mai multe tulpini timp de o lună după încetarea antibioterapiei
- Femeile însărcinate ar trebuie să administreze probiotice pentru a pregăti o floră intestinală sănătoasă pentru naștere; dacă este posibil să nască pe cale vaginală deoarece bebelușul înghite flora mamei în momentul venirii pe lume. Bebelușii care se nasc prin intervenție cezariană dispun de o floră intestinală total diferită, nesănătoasă, care nu are nicio legătură cu cea normală, dar seamănă cu flora epidermei personalului spitalicesc
- Alăptarea atunci când este posibilă deoarece există anumiți factori de creștere pentru bacteriile benefice bifido care sunt principalul grup de bacterii sănătoase în cazul copiilor.
- Evitarea dezinfectării excesive, precum și a săpunurilor antibacteriene
- Copiii trebuie lăsați să se joace în noroi și alături de animale domestice (câini în special). Copiii care cresc alături de câini au un organism mai sănătos și nu doar datorită legăturii speciale de afecțiune care se creează, ci și ca urmare a faptului că saliva unui câine conține mulți microbi care fortifică sistemul imunitar al copilului.

În final trebuie subliniat faptul că cercetările din domeniu continuă cu privire la legătura dintre flora intestinală și diverse boli, incluzându-se aici tulburări din spectrul autist, boala lui Crohn, Parkinson, Alzheimer, precum și altele.

Citește și: Alimentatia si influenta sa asupra comportamentului copiilor 

Surse:
https://mindd.org; www.fatherly.com; www.sciencedaily.com