Ambii mei copii au ADHD. Orice ieșire din casă este o luptă constantă cu emoțiile și comportamentul lor greu de controlat

Copiii care manifestă tulburarea ADHD au cei mai răbdători părinți. Orice schimbare este foarte dificilă, orice reșire din rutină aduce cu sine o serie de reacții noi, iar părinții fac tot posibilul ca trecerea la "nou" să fie cât mai lină. 

Este și povestea unei mame care trece zilnic prin încercări și crize cauzate de copiii ei în vârstă de 9 și 7 ani. Băieții ei, amândoi diagnosticați cu ADHD, se adaptează foarte greu schimbărilor.

Dis-de-dimineață, înainte de a-i pregăti să îi ducă la antrenamentele de hochei pe iarbă, sportul pe care îl practică cei mici, mama trebuie să se trezească cu mult înaintea micuților pentru a se asigura că ajung la timp.

„Băiețelului meu de 9 ani, diagnosticat cu ADHD, trebuie să îi repet mereu direcțiile stânga-dreapta și înainte-înapoi. Este foarte greu să-l pregătesc pentru antrenament din această cauză și, dacă nu sunt atentă, vom uita acasă sticluța cu apă, jacheta sau echipamentul necesar.

Dar băiețelul de meu de 7 ani ne îngreunează orice plecare. Acesta manifestă dificultăți de adaptare la orice schimbare minoră pe care o facem.

Orice lucru cu care nu este familiarizat, îl determină să aibă accese de furie și crize în acest sens. Iar mie îmi este foarte greu să depășesc aceste situații”, își începe mămica povestea.

Aceasta susține că trebuie să-i repete băiețelului de câteva ori că trebuie să se pregătească să plece la antrenament, iar băiatul începe imediat să opună rezistență. Bate din piciorușe, țipă furios, îi aduce chiar și câteva jigniri mamei lui.

Deși mama face toate eforturile pentru a-l ajuta să își gestioneze mai bine emoțiile, nu reușește să evite situațiile delicate. Orice schimbare minoră în viața fiului ei zguduie o casă întreagă.

Având o familie formată din șase persoane, comportamentul băiatului afectează întreaga familie. Frățiorul lui, în vârstă de 9 ani, începe să devină la rândul lui nervos și să își exprime frustrarea în mod verbal, copilașul în vârstă de 2 ani plânge, iar cel de 5 ani se retrage într-un colț pentru a evita întreaga scenă.

Problemele de atenție = ADHD? Ce spun studiile

„Să nu mai vorbim de drumurile făcute la dentist sau la școală, cele obligatorii, care sunt precedate întotdeauna de o scenă de acest gen. Eu vreau să pun accent pe călătoriile făcute cu mașina în locuri unde băiețelul se simte bine și se distrează.

Orice mică schimbare în programul lui, spre exemplu excursie la muzeu, o plimbare de după-amiază în parc, o ieșire la cină, sunt îngreunate din cauza comportamentului copilului meu. De cele mai multe ori, eu și soțul meu renunțăm la orice fel de ieșire doar pentru a evita asemenea situații”, destăinuie ea.

Ceea ce o frustrează foarte mult pe mămică este faptul că băiețelul se simte foarte bine oriunde ajunge și uite imediat de scena pe care a făcut-o. Deși este diagnosticat cu ADHD, nu este un copil timid care să se ascundă după fusta mamei.

Aceasta susține chiar că imediat cum parchează mașina, băiatul o zbughește afară pentru a explora locurile și pentru a-și face prieteni noi. De aceea, părinții nu înțeleg de ce este atât de greu să îl scoată afară din casă.

Studiind diferite articole dedicate copiilor cu ADHD, mama a înțeles faptul că în cazul acestei tulburări, micii pacienți trăiesc în două timpuri diferite: „acum” și „nu acum”.

„Acum” este momentul în care cei mici se distrează atunci când ajung într-un loc frumos, iar „nu acum” este momentul care precede vizita, în care nu sunt acolo și nu știu ce îi așteaptă.

ADHD la copii: informatii importante

Mama susține că aceste articole i-au fost de mare ajutor și îi oferă o perspectivă foarte bună asupra abordării situației cu copilașul ei.

Fără doar și poate, este important ca părinții copiilor cu ADHD să beneficieze de sprijinul de care au nevoie în gestionarea diferitelor probleme care apar pe parcurs.

Chiar dacă fac scene neplăcute, micuții nu sunt de condamnat pentru că anumite caracteristici ale acestei tulburări determină un asemenea comportament. Trebuie ca părinții să dea doar dovadă de multă răbdare și înțelegere.