Durerea abdominală funcțională la copii- cauze și factori de risc
Această afecțiune poate fi provocată de mai mulți factori, cei mai cunoscuți referindu-se la: factorul genetic, mediul familial, experiențele de viață, factorii neurobiologici.
De exemplu, copiii care au fost maltratați sau care au trecut prin alte experiențe traumatizante sunt predispuși mai mult spre apariția durerii abdominale funcționale. Astfel, spun medicii psihiatri, copiii aflați în astfel de situații nu se simt în siguranță într-un anumit mediu, alături de anumiți oameni și de aceea nesiguranțele lor se amplifică și când nu se află în preajma acestora.
Practic, indiferent de vârsta pe care o are un copil, experiențe precum pierderea cuiva drag, abandonul, situațiile de umilință profundă etc. toate acestea lasă urme adânci și îi fac pe acesta mult mai vulnerabil.
De asemenea, perioada de adolescență este și ea una care poate fi marcată inclusiv de durerile abdominale funcționale. Frustrările, multiplele transformări fizice și psihice, presiunea anturajului, școala etc. pot contribui la creșterea nivelului de anxietate manifestat, de exemplu, prin rușinea față de prieteni, prin teama față de profesori, prin rezervele față de părinți.
Psihologii consideră că toate aceste trăiri sunt firești atâta timp cât nu interferează prea mult cu viața de zi cu zi a copilului și cât nu se accentuează.
Relația dintre durerea de stomac cronică la copii și anxietatea
Studiile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat că o bună parte dintre copiii sau adolescenții care se confruntă cu dureri cronice de stomac suferă/ vor suferi în viitorul apropiat de o tulburare psihică legată de manifestarea anxietății sau chiar a depresiei.
De exemplu, un studiu american din 2004 a analizat 80 de copii și de adolescenți (42 dintre ei având dureri abdominale cronice și 38 neavând astfel de dureri). Episoadele dureroase erau cel puțin 3 într-un interval de 3 luni. Specialiștii au sesizat următoarele:
• 81% dintre copiii cu dureri abdominale cronice sufereau de anxietate sau depresie
• 79% dintre cei cu dureri abdominale se confruntau cu anxietatea de separare, cu anxietate generalizată sau cu fobie socială
• 31% dintre copiii care aveau dureri abdominale au fost diagnosticați cu depresie severă
• De obicei, durerile de stomac cronice începeau în jurul vârstei de 9 ani
• Copiii care aveau dureri de stomac cronice erau mai gălăgioși la școală și adesea aveau tulburări de comportament
Un alt studiu a arătat că durerea abdominală funcțională este prezentă la un procent cuprins între 0,3% și 19% dintre elevii din Europa și din SUA. La aproape 90% dintre aceștia, nu poate fi detectată o tulburare organică care să stea la baza durerilor de stomac.
Explicația medicilor pentru acest tip de dureri este următoarea: ea apare în cazul copiilor cu un sistem nervos hipersensibil, ajunși în această situație și din cauza diferitelor evenimente din viață, din cauza unor intervenții chirurgicale, a unor intoleranțe alimentare sau alergii etc..Când copiii se află într-o situație dificilă din punct de vedere emoțional, organele din zona abdomenului (stomacul și intestinele) vor transmite semnale dureroase nervilor din zona spinală, iar aceștia, la rândul lor, vor transmite semnale creierului. Cu alte cuvinte, modul în care creierul receptează și transmite semnalul durerii este strâns legat de starea emoțională.
De cele mai multe ori, copiii care suferă de o durere abdominală funcțională câștigă în greutate, au un apetit normal, se descurcă bine la școală și se pot odihni.
Dar dacă se întâmplă ca un copil să aibă dureri abdominale severe, foarte frecvente, să piardă în greutate, să aibă grețuri, vărsături, febră, să vezi în materiile fecale urme de sânge, atunci nu mai este vorba despre o durere de tip funcțional, ci de ceva mult mai serios. În aceste condiții, nu mai sta pe gânduri și cere urgent ajutor medical.
Durerea abdominală funcțională la copii- trucuri de gestionare
În general, medicul nu va prescrie un tratament specific pentru astfel de dureri. Mult mai important este ca micul pacient, dar și părinții, să deprindă tehnici menite să înlăture în mod natural durerea, dar și tehnici de gestionare a stresului. Doar în cazuri izolate medicii pediatri decid să-i prescrie unui copil un tratament cu medicamente menite să relaxeze tractul digestiv.
Pentru ca un copil să ajungă să aibă din ce în ce mai puțin de suferit din cauza durerii abdominale funcționale, ar trebui să se ia măsuri precum:
• Deprinderea copilului cu o rutină care să-l ajute să se bucure de o stare bine- Spre exemplu, rutina de somn, obiceiurile alimentare, momentele petrecute în cadrul activităților relaxante favorite, toate acestea contează mult pentru ca micuțul tău să se simtă tot mai în largul său și să ajungă să gestioneze mai bine situațiile stresante
• Practicarea tehnicilor de relaxare- De pildă, să învețe să stea cu ochii închiși, concentrându-se pe respirație și gândindu-se la ceva care îi face plăcere, sunt demersuri binevenite în detașarea copilului, ajutându-l să se centreze mai mult pe sine și să-și găsească echilibrul. În același timp, exercițiile de respirație sunt și ele foarte utile din acest punct de vedere
• Copilul ar trebui să fie cât mai mult implicat și în activități fizice- Dacă un copil va reuși să facă mișcare zilnic, în ciuda disconfortului produs de durerea abdominală funcțională, va trece mai ușor peste stările neplăcute și va avea parte de un somn mai odihnitor și de o energie mai bună
• Copilul va avea parte și de contacte sociale- Deși stările de anxietate și durerile îl pot face pe copil să se izoleze de familie și prieteni, de tine depinde să-l încurajezi să continue să aibă cât mai multe relații sociale. Cel mai bine va fi să-l implici în activități pe care știi că le îndrăgește, astfel încât să fie el însuși tentat să intre în legătură cu ceilalți. Vei vedea că se va simți mai bine și că va reuși, treptat, să treacă mai bine peste situațiile dificile
• Nu ezita să apelezi la ceaiuri- De pildă, un ceai de mentă îl va ajuta pe copilul tău să se simtă mai bine, calmându-i durerile de stomac
În cazul în care sesizezi că starea copilului nu se îmbunătățește după astfel de măsuri, deși medicul nu i-a pus un diagnostic, este cazul să iei în calcul și câteva ședințe de psihoterapie. În cadrul acestora, copilul va avea următoarele beneficii:
• Va avea ocazia să discute deschis despre sentimentele și despre experiențele sale, astfel încât psihologul poate identifica mai clar motivele anxietății sale
• Își va identifica temerile și grijile
• Va învăța să se automotiveze pentru a trece mai ușor peste situațiile stresante
• Poate învăța diferite tehnici de relaxare
Surse: pulse.seattlechildrens.org, verywellmind.com, webmd.com
Surse foto: istockphoto.com