Copiii născuți în pandemie vor fi afectați, pe viitor, din punct de vedere social? Ce spun specialiștii

Cei care s-au născut în pandemie sunt deja măricei și probabil mulți dintre ei sunt chiar la grădiniță, cu toate că și-au început viața într-o lume plină de incertitudine, confuzie și temeri. Chiar dacă părinții au încercat să-i protejeze de toate aceste lucruri, pur și simplu nu a fost posibil întotdeauna.

Pe lângă stresul general din lume, cei mici au preluat și din stresul părinților sau îngrijitorilor. Probabil că vor trece mai mulți ani până când specialiștii vor determina în ce măsură i-a afectat exact pandemia pe copiii născuți în acea perioadă.

Până atunci, cercetările recente ne spun că „generația COVID” arată, deja, semne de întârziere în dezvoltare, precum și anumite probleme de comportament.

Iată ce spune medicul Hansa Bhargava în legătură cu această problematică, conform ScaryMommy: „În primii trei ani de viață, creierul copilului se dezvoltă continuu, iar pentru ca această dezvoltare să aibă loc la potențialul maxim, copilul are nevoie de interacțiuni sociale, în special pentru achiziția limbajului, dar nu numai”.

Ori, din cauza faptului că au stat mult în casă și au interacționat cu ceilalți mult mai puțin decât era normal și în același timp, au stat mai mult în fața ecranelor, precum și din cauză că părinții au fost stresați din cauza pandemiei, mulți copii mici au întârzieri pe diferite arii de dezvoltare; dar mai ales, pe plan social. Celor mici le este greu să comunice atât cu copii de vârsta lor, cât și cu adulți. 

„Pentru că nu au interacționat cu multe persoane în afara familiei, mulți copii suferă de anxietate socială, mai ales atunci când sunt expuși într-un grup mare, spre exemplul grupul de copii de la grădiniță”, mai spune Bhargava. 

Cum spuneam, în afară de aria socială, se pare că limbajul este cel mai afectat. 

„Limbajul se dezvoltă cu ajutorul interacțiunii cu ceilalți și a comunicării. Cu cât vorbești mai des cu copilul, cu atât acesta va vorbi mai repede, la rândul său. Bebelușii care au trăit în izolare cu familia lor o bună parte din pandemie își dau drumul la vorbă destul de târziu, având dificultăți în a forma cuvinte și propoziții, precum și în a se face înțeleși și/sau a-i înțelege pe cei din jurul lor”, mai precizează specialistul.

Din cauza dificultății de a interacționa cu ceilalți, apar, mai des și tantrumurile, sau descărcările nervoase. De asemenea, copilul poate deveni frustrat, sau chiar agresiv, întrucât are dificultăți în a-și exprima emoțiile și nevoile.

Bhargava mai precizează că un copil în vârstă de trei ani ar trebui să formeze propoziții formate din trei cuvinte; precum și să poată descrie anumite obiecte, oameni, folosind adjective. În medie, ar trebui să poată spune în jur de 200 de cuvinte. 

Sursa menționată mai sus amintește și un studiu din 2022 publicat în JAMA Pediatrics. Acesta arată că cei născuți în 2020 au scoruri mai mici la testele care măsoară motricitatea fină și grosieră, precum și anumite abilități cognitive, cum ar fi rezolvarea de probleme; comparativ cu cei născuți înainte de izbucnirea pandemiei.

Totuși, există și vești bune. 

„Creierul unui copil are o plasticitate mare, e maleabil și se adaptează repede. Atât timp cât părinții se asigură că cel mic e expus la interacțiuni sociale, dar și la activități care să le stimuleze abilitățile cognitive, ei pot învăța foarte repede.

De asemenea, dacă observi că al tău copil are dificultăți pe care nu le poate depăși cu ajutorul tău, apelează la ajutorul medicului sau al psihologului”, a mai spus Bhargava.

Deci, nu-ți face prea multe griji dacă al tău copil s-a născut în pandemie. Nu e totul pierdut. Cu puțină muncă și puțin efort, se pot întâmpla lucruri mari!