A fost realizat un studiu amplu despre alergiile la copii
Oameni de știință din SUA au urmărit, printr-un studiu realizat prin implicarea a peste 200.000 de copii, cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani, care au fost monitorizați mai bine de 5 ani, în intervalul 1999-2020, să vadă ce se întâmplă cu cei care aveau deja o alergie. Astfel, alergiile întâlnite în rândul copiilor implicați în studiu sunt: dermatită atopică, alergii alimentare, astm, rinită alergică și esofagită eozinofilică. Aceasta din urmă implică prezența unui număr mare de celule albe eozinofile la nivelul esofagului, ceea ce determină inflamație cronică și prezența unor simptome precum:
- Scăderea apetitului;
- Dureri abdominale;
- Dificultăți la înghițire: în special în cazul alimentelor solide;
- Vărsături frecvente.
Concluziile studiului menționat, disponibil în revista „Pediatrics”, sunt următoarele:
- Copiii au fost pentru prima dată diagnosticați cu dermatită atopică încă de la vârsta de 4 luni;
- Copiii au fost diagnosticați cu astm sau cu alergii alimentare în jurul vârstei de 13 luni;
- Cei cu rinită alergică au primit acest diagnostic la vârsta de 26 luni;
- În cazul esofagitei eozinofilice, această boală a fost diagnosticată, în general, când copiii au ajuns la vârsta de 35 de luni;
- Alergiile alimentare întâlnite cel mai des au fost cele la arahide, la ouă, la pește și la fructe de mare;
- 13,4% dintre copiii participanți la studiu au fost diagnosticați cu mai mult de 2 alergii.
Ce spun oamenii de știință despre alergiile la copii
Medicul David Hill (Universitatea Pennsylvania), expert în alergiile pediatrice și unul dintre autorii studiului amintit, a explicat, pentru „CNN”, că, în cazul în care un copil este diagnosticat cu un anumit tip de alergie, șansa de a dezvolta mai multe forme de alergii este mai mare decât în cazul celor ce nu sunt alergici.
Într-o intervenție pentru sursa citată, David Hill a atras atenția asupra următorului fapt: „Aceste afecțiuni pot avea un impact semnificativ asupra vieții copiilor. Copiii cu alergii pot avea rezultate mai slabă la învățătură și pot avea perioade mai îndelungate în care să lipsească de la școală. În plus, sunt mai predispuși la stări de anxietate. Totodată, alergiile alimentare pot conduce la tulburări de alimentație”.
Jonathan Bernstein, medic și președinte al „Academiei Americane de Alergologie, Astm și Imunologie”, a precizat că un diagnostic timpuriu al dermatitei atopice și un tratament adecvat pentru restabilirea barierei de protecție a pielii ar putea micșora riscul ca un copil să dezvolte, pe viitor, și alte alergii. În același timp, a venit și cu câteva sfaturi care țin de protejarea copiilor în fața alergiilor. De pildă, a adus în discuție importanța dezvoltării unui microbiom sănătos la copii datorită alăptării și prin utilizarea cât mai rară a antibioticelor. Microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor prezente în organismul uman.
Conform sursei citate anterior, medicul Jonathan Bernstein a insistat asupra acestei idei: „Fiecare dintre noi se naște cu predispoziție spre o anumită alergie. Însă ceea ce se întâmplă în mediul intrauterin, dar și după naștere, influențează tendința de a deveni sau nu persoane cu alergii”.
Surse foto: istockphoto.com
Surse articol: aaaai.org, acaai.org, edition.cnn.com, g4media.ro, nbcnews.ro, publications.aap.org