Informații despre lactația falsă
Lactația falsă desemnată și galactoree în termeni medicali reprezintă o scurgere laptoasă din sâni care nu are legătură cu producția normală de lapte matern specifică alăptării. Galactoreea în sine nu este o boală, însă poate reprezenta un simptom al unei probleme subiacente, apărând de obicei la femei (chiar și dacă nu au născut sau după ce intră în perioada de menopauză), dar poate fi observată și la unii bărbați sau copii. Secreția este bilaterală (din ambii sâni) și din mai multe canale galactofore; volumul de lapte poate fi mare sau mic, iar laptele poate fi secretat spontan sau exprimat. Din punctul de vedere al incidenței, conform statisticilor, apare la un procent de 5-32% dintre femei. Trebuie subliniat faptul că o scurgere surrvenită în urma stimulării mamelonului nu reprezintă de obicei motiv de îngrijoare; în schimb o scurgere nelăptoasă (sângerie, gălbuie sau transparentă) însoțită eventual de un nodul resimțit la palpare necesită un consult medical de urgență (poate indica prezența cancerului mamar).
Citește și: Mit sau adevar: nu toate femeile pot alapta?
Simptome
Alte simptome asociate lactației false includ: scurgere persistentă/intermitentă lăptoasă din mameloane, scurgere din mameloane care implică mai multe canale galactofore, scurgere din mameloane spontană sau manual exprimată, afectarea unuia sau a ambilor sâni, menstruații absente sau neregulate, dureri de cap sau probleme de vedere.Cauze
- Glanda pituitară și hipotalamus. Lactația falsă apare adesea în urma unui exces de prolactină, hormonul responsabil pentru producerea laptelui când se instalează sarcina; este produsă de glanda pituitară. Ce factori pot influența funcționarea acestei glande: medicamente (anumite sedative, antidepresive, antipsihotice și medicamente pentru hipertensiune), droguri (cocaină, marijuana sau opioide), suplimente din plante (chimen, anason sau schinduf), pilule contraceptive, tumoare benignă a glandei pituitare (prolactinom) sau alte tulburări ale glandei pituitare, tiroidă hipoactivă (hipotiroidism), boală renală cronică, stimulare excesivă a sânilor (în urma activității sexuale, autoexaminării sânilor sau a fricțiunii prelungite cu hainele), leziuni ale nervilor toracici în urma unei intervenții chirurgicale/arsuri/traume, intervenție chirurgicală a măduvei spinării, leziune sau tumori
- Lactație falsă idiopatică (resposabilă pentru 50% dintre cazuri). Uneori medicii nu pot depista cauza exactă pentru apariția acestei probleme, fiind desemnată idiopatică (țesutul mamar este deosebit de sensibil la prolactina din sânge). Dacă aveți o sensibilitate crescută la prolactină, chiar nivele normale ale acesteia pot conduce la lactație falsă.
Metode de diagnostic pentru lactație falsă
Descoperirea cauzei subiacente a galactoreei poate constitui o sarcină complexă deoarece există posibilități
multiple. Testările pot presupune: examinare fizică (medicul poate încerca să exprime lichid din mamelon examinând cu delicatețe zona din jurul mamelonului sau poate căuta noduli mamari/zone de țesut mamar dens), analiza lichidului scurs din mamelon (pentru a verifica dacă există grăsime în acesta - se confirmă diagnosticul de lactație falsă), test de sânge (pentru a verifica nivelul de prolactină din organism - dacă este ridicat se va urmări și nivelul TSH - hormonul stimulant al tiroidei), test de sarcină (pentru a exclude sarcina drept cauză posibilă a scurgerii), mamografie/ecografie (imagini ale țesutului mamar pentru a verifica noduli sau ale modificări suspecte descoperite în urma examinării fizice), tomografie/RMN a creierului (pentru a verifica dacă există tumori sau anomalii ale glandei pituitare când sunt constatate nivele ridicate ale prolactinei). Când medicul suspectează un medicament drept cauză a lactației false, poate recomanda oprirea administrării acestuia pentru a identifica cu precizie cauza afecțiunii.Tratament pentru lactație falsă
Când se impune, tratamentul lactației false se concentrează pe rezolvarea cauzei subiacente. Dacă aceasta nu poate fi identificată, medicul poate recomanda tratamentul pentru orice eventualitate; de exemplu, puteți primi un medicament care să blocheze efectele prolactinei sau care să scadă cantitatea de prolactină din organism.
Dacă un medicament constituie cauza galactoreei se recomandă fie încetarea administrării acestuia, fie modificarea dozei sau înlocuirea acestuia (doar cu aprobarea medicului). Pentru o tiroidă subactivă se recomandă medicație precum levotiroxina (pentru a contracara producția insuficientă de hormon secretat de glanda tiroidă) - tratament de substituție hormonală tiroidiană. Pentru tumoare pituitară se recomandă un medicament menit să o micșoreze sau o intervenție chirurgicală în scopul îndepărtării acesteia. Pentru cauză necunoscută a lactației false se poate indica un medicament pentru reducerea nivelului de prolactină, precum bromocriptină sau cabergolină (efecte adverse ale acestora includ greață, amețeală și dureri de cap).
Complicațiile și modul de evoluție al afecțiunii depinde de cauza subiacentă. Există astfel un risc crescut de osteoporoză dacă hiperprolactinemia rămâne netratată.
Surse:
http://patient.info; www.mayoclinic.org; www.drugs.com; https://en.wikipedia.org
Urmareste-ne pe Google News
