Un consultant în lactație răspunde la 5 întrebări inconfortabile despre alăptare

Allegra Gast, dietetician autorizat și consultant în lactație certificat internațional, a stat de vorbă cu „MOTHERLY” și a răspuns unor întrebări inconfortabile despre alăptare. Iată cu ce explicații și sfaturi a venit abordând întrebări precum:

„Pot să alăptez dacă am mameloane inversate?”

Mameloanele inversate sunt „retrase” către interiorul sânului sau, în loc să fie pronunțate, sunt mai degrabă aplatizate. Poți avea mameloane inversate la ambii sâni sau numai la unul dintre ei. 

Mameloanele se formează în viața intrauterină. Ele pot deveni inversate întrucât baza lor a fost de dimensiuni reduse ori canalele galactofore nu s-au dezvoltat complet. 

Din fericire, de cele mai multe ori este posibil să alăptezi și având mameloane inversate. Ca să îți fie mai ușor, este recomandat să recurgi, cel puțin pentru o perioadă, la un dispozitiv special: un corector pentru mamelon. Cel mai bine este să achiziționezi unul de silicon și să te asiguri că acel corector are dimensiuni adecvate pentru mamelonul tău. Folosește-l mai ales la începutul procesului de alăptare. Pe măsură ce bebelușul se familiarizează cu suptul și observi că mamelonul iese tot mai mult în afară, poți renunța la corectorul pentru mamelon. În același timp, asigură-te că îți atașezi corect la sân bebelușul, astfel încât să poată să apuce și un mamelon mai plat.

De asemenea, nu uita că, după ce nu îți mai alăptezi deloc bebelușul, nu este exclus să observi cum ambele sau unul dintre mameloane devin inversate. Se întâmplă așa întrucât în zona canalelor galactofore a intervenit cicatrizarea țesuturilor. În plus, poți ajunge să te confrunți cu mameloane inversate în cazul unei infecții bacteriene. Semnele care îți arată că este vorba despre o infecție pot fi:

• Sensibilizarea sânului;
• Înroșirea pielii sânului;
• Sânul afectat este fierbinte la atingere;
• O scurgere la nivelul mamelonului;
• Apariția unei umflături în zona mamelonului. 

În această situație, nu mai sta pe gânduri și adresează-te unui medic, întrucât infecțiile mamelonului se tratează cu antibiotic. 

„Hrana pe care o consum influențează cantitatea de lapte matern și compoziția acestuia?”

Da, ceea ce mănânci în perioada în care alăptezi are impact atât asupra cantității de lapte matern, cât și asupra calității acestuia. De aceea, pentru ca laptele tău să fie cât mai dens în nutrienți valoroși, străduiește-te să ai parte de o dietă variată și echilibrată. Ca să reușești, ai în vedere:

• Un aport caloric adecvat: procesul de alăptare necesită mai multă energie, iar dacă nu beneficiezi de suficiente calorii riști ca organismul să nu producă suficient lapte. În aceste condiții, ca să-ți susții corpul, ar trebui să-ți crești aportul caloric zilnic cu aprox. 500 de calorii;
• Asigurarea macronutrienților: nu trebuie să îți lipsească proteinele, grăsimile sănătoase și carbohidrații sănătoși. În special proteinele sunt foarte importante, dat fiind faptul că ele asigură amino-acizii necesari pentru susținerea producției de lapte matern;
• Un aport permanent de vitamine și minerale: o dietă bazată pe alimente care să furnizeze vitamina D, vitamine B, vitamina C, vitamina A, fier, calciu, zinc, seleniu, magneziu și colină este esențială atât pentru tine, cât și pentru bebeluș. În cazul în care medicul constată că ai un deficit nutrițional, îți poate recomanda și suplimente alimentare;
• Consumul de alimente ce conțin acizi grași Omega-3: acești acizi contribuie la dezvoltarea sănătoasă a creierului bebelușului. Printre alimentele ce sunt sursă de Omega-3 se regăsesc, de exemplu, peștele, nucile sau semințele de in;
• Includerea, în dietă, a unor alimente sau suplimente alimentare pe bază de plante cu proprietăți galactogoge: oricare dintre acestea contribuie la îmbunătățirea producției de lapte matern. Câteva exemple de alimente și plante cu proprietăți galactogoge sunt: feniculul, ovăzul, anumite legume cu frunze verzi (spanacul, varza kale sau alfalfa), migdalele, lintea, coriandrul, anasonul etc. Consultă-te cu un medic înainte să începi să consumi alimente, ceaiuri și/sau suplimente alimentare cu asemenea plante;
• Prezența unor alergeni: în situația în care bebelușul dă semne de intoleranțe sau de alergii alimentare, poate fi nevoie să îți ajustezi dieta. Printre cei mai cunoscuți alergeni sunt ouăle, glutenul, soia, nucile sau produsele lactate. 

„Alăptarea ar trebui să fie dureroasă?”

Răspunsul consultantului în lactație la această întrebare inconfortabilă despre alăptare este: nu, nu este firesc să ai dureri când alăptezi. Chiar dacă este normal să resimți un ușor disconfort la începutul procesului de alăptare, până când atât tu, cât și bebelușul, vă familiarizați cu această rutină, durerea demonstrează că poate fi vorba despre o problemă. În acest context, grăbește-te să iei legătura cu un consultant în lactație și/sau cu un medic.

Printre cauzele care pot conduce la apariția durerilor de sâni în perioada de alăptare se numără:

• Angorjarea sânilor: când sânii sunt prea plini de lapte, bebelușului îi este mai greu să se atașeze pentru a suge. Din acest motiv, intervin durerile și dificultățile de supt;
• Mastita: o inflamare a țesutului mamar din pricina unei infecții;
• Blocarea canalelor galactofore: principalul semn care îți arată că un canal galactofor este blocat este o umflătură dureroasă, roșie și sensibilă la atingere, care este localizată pe unul dintre sâni;
• Leziunile de la nivelul mameloanelor: dacă acestea sunt crăpate, dureroase ori sângerează din cauza poziției incorecte de atașare la sân sau a dificultăților de supt, poți avea dureri;
• Dificultățile în prinderea sânului: dacă bebelușul nu apucă sânul așa cum trebuie, resimți disconfort și chiar durere. Astfel, este binevenit ca bebelușul să apuce o bună parte din areolă și sfârcul;
• Frenul lingual scurt: se numește și anchiloglosie și restricționează mișcările limbii bebelușului. Frenul lingual scurt înseamnă că limba este atașată de planșeul sublingual;
• Poziția bebelușului la sân: uneori, poate fi suficient să schimbi poziția bebelușului la sânul tău pentru a scăpa de disconfort sau durere. 

„Este normal să nu simt nimic în momentul în care intervine reflexul de ejecție a laptelui?”

Reflexul de ejecție a laptelui se referă la procesul prin care organismul eliberează laptele când bebelușul suge sau când apelezi la o pompă de sân. 

În ceea ce privește răspunsul la întrebarea inconfortabilă despre alăptare de mai sus, consultantul în lactație precizează că sunt normale și situațiile în care nu simți nimic când survine reflexul de ejecție a laptelui. În anumite cazuri, acest reflex poate să genereze un disconfort nesemnificativ sau o senzație similară unei furnicături. 

Faptul că nu simți nimic deosebit nu înseamnă că există probleme de alăptare sau în privința producției de lapte matern. De altfel, reflexul de ejecție a laptelui variază de la persoană la persoană și poate fi diferit în cadrul mai multor sesiuni de alăptare. Ceea ce trebuie să ai în vedere, pentru a fi sigură că totul este în regulă, este ca bebelușul să ia în greutate și să observi că murdărește zilnic mai multe scutece. 

În schimb, trebuie să îți faci griji în legătură cu reflexul disforic de ejecție a laptelui matern. Acesta se referă la stări de anxietate, de tristețe, de iritabilitate sau chiar de greață în momentul în care se declanșează reflexul de ejecție a laptelui. În general, asemenea stări durează puțin timp, câteva minute și dispar pe măsură ce laptele curge. 

În cazul în care ai adesea stări de anxietate sau depresive în perioada de alăptare, ia neapărat legătura cu un medic, în condițiile în care poate fi vorba despre depresie postnatală. 

„Este firesc să văd scurgeri de lapte în timpul activităților sexuale?”

Și la această întrebare inconfortabilă despre alăptare răspunsul consultantului în lactație este afirmativ. Cu alte cuvinte, este normal să vezi cum laptele se scurge în timpul activităților sexuale, întrucât eliberarea hormonului oxitocină se intensifică în acele momente. În plus, nivelul crescut al oxitocinei stimulează și reflexul de ejecție a laptelui.

Pentru a diminua riscul de a avea scurgeri de lapte matern când ești în momente intime cu partenerul tău, ia și aceste măsuri:

• Hrănește-ți bebelușul înainte pentru ca sânii să nu mai fie plini de lapte;
• Poartă un sutien special pentru alăptare și tampoane pentru sân;
• Dacă simți că sânii sunt prea plini de lapte, poți să extragi manual puțin lapte ca să mai reduci presiunea;
• Recurge la o pompă de sân.

Reține și acest aspect: scurgerile de lapte matern pot interveni și în alte contexte în perioada alăptării. Iată care sunt factorii ce influențează astfel de scurgeri:

• Fluctuațiile hormonale: de pildă, în momentul în care îți auzi bebelușul plângând sau în timpul momentelor de tandrețe cu acesta, poți sesiza mici scurgeri de lapte matern;
• Angorjarea sânilor;
• Un volum ridicat al laptelui;
• Un reflex puternic de ejecție a laptelui.

#MameleDescoperă și dărâmă mituri. Livia Toboșaru răspunde celor mai frecvente întrebări despre alăptare