Se întâmplă în România! Tot mai mulți medici refuză să facă avort și peste 80% dintre spitalele publice nu oferă servicii medicale în acest sens

În România, în multe dintre spitalele publice de stat, dar și în clinicile particulare nu se mai fac întreruperi de sarcină la cerere. Conform ultimelor studii efectuate în acest sens, peste 80% din spitale nu oferă servicii de avort și în 90% din cazuri reprezentanții spitalelor și clinicilor nici nu trimit pacientele în altă parte. În țara noastră, vârsta gestațională legală pentru a face avort este de 14 săptămâni, iar studiul efectuat de Asociația Moaselor Independente ridică mari semne de întrebare.

Întreruperea de sarcină este susținută bineînțeles și de Biserica Ortodoxă Română care s-a pronunțat vehement împotriva acestei proceduri, cu toate că nu susține legiferarea acestei interdicții.
Sunt 176 de unități medicale în România cu secție de obstetrică-ginecologie dar doar 7 oferă servicii de avort medicamentos sau chirurgical

Lucrurile devin și mai îngrijorătoare în condițiile în care, dintr-un total de 176 de clinici publice și spitale pe teritoriul României care oferă servicii de obstretică-ginecologie, numai 7 declară că oferă servicii de avort medicamentos sau chirurgical conform recomandărilor din ghidurile medicale și stării de sănătate a pacientelor, legislației naționale în acest sens, dar și a prospectelor farmaceutice.

Nici pe plan privat nu stăm prea bine la acest capitol, pentru că din 783 de unități private care includ clinici și spitale cu secție de obstetrică-ginecologie, numai 3 oferă servicii de întrerupere de sarcină la cerere, atât medicamentos, cât și chirurgical, conform prospectului, ghidurilor și legislației României.
În cazul unităților publice nu există nici măcar un singur spital sau o clinică publică medicală ce oferă ambele tipuri de servicii de întrerupere de sarcină la cerere.

Care este situația avorturilor la cerere din unitățile medicale publice?

Vârsta gestațională legală pentru a face o întrerupere de sarcină în România este de 14 săptămâni, dar în multe din unitățile medicale publice și private această recomandare nu se respectă.

Cu alte cuvinte, din 176 de unități publice, 111, adică 63,06% au declarat că nu oferă serviciul public de întrerupere de sarcină la cerere. Totodată, 7% din clinicile și spitalele publice din România au declarat că oferă fie avort medicamentos la cerere până la 9 săptămâni de sarcină, fie chirurgical până la o perioadă gestațională de 14 săptămâni.

În 26 de unități, adică 14,77% dintre spitalele și clinicile publice din România se oferă servicii de întrerupere a sarcinii la până la limitele mai mici prevăzute de legislație, ghiduri și recomandările medicale. Nu în ultimul rând, 32 de unități publice adică 18,18% dintre spitalele și clinicile publice din România nu au răspuns la telefon pentru a confirma acest sondaj.

Pastila de avort: ce trebuie să știi înainte de a lua o astfel de decizie

Care este situația în unitățile private medicale din România?

În mediul privat, din 959 de clinici și spitale, 552 au declarat că nu fac întreruperi de sarcină, adică un procent de 57,55%.

În 66 de unități (6,88% din total) se oferă servicii la cerere de avort medicamentos până la 9 săptămâni de sarcină sau chirurgical până la 14 săptămâni de sarcină. 142 de unități medicale private din România oferă serviciul de întrerupere de sarcină prin tratament medicamentos pentru o vârstă de gestațională de 5-7 săptămâni sau chirurgical pentru o vârstă gestațională de 7-10 săptămâni.

Nu în ultimul rând, 52 de unități medicale din mediul privat (5,42%) oferă servicii de avort medicamentos până la 8 săptămâni de sarcină și chirurgical până la 13 săptămâni de sarcină. 147 de unități medicale nu au putut fi contactate în acest sens.

În majoritatea cazurilor, 90% dintre paciente nu sunt redirecționate către alte clinici private sau de stat unde pot face întreruperi de sarcină la cerere, deși această obligație este prevăzută la Articolul 34 din Codul deontologic al medicilor. Iar dintre clinicile care îndrumă totuși pacientele către o unitate medicală unde se efectuează astfel de servicii, majoritatea recomandărilor au fost greșite.

Ce trebuie sa stii inainte de a face avort

Costul unui avort - barieră pentru paciente?

Pacientele care doresc o întrerupere de sarcină trebuie să fie pregătite din punct de vedere financiar, pentru că un avort medicamentos costă în jur de 1800 de lei, iar prețul unui avort chirurgical ajunge până la 4800 de lei, atât avortul la cerere, cât și terapeutic fiind servicii medicale cu plată, atât în sistemul privat, cât și în cel de stat.

Avorturile în desfășurare sau îngrijirile în iminența pentru avort reprezintă unicul serviciu medical decontat de asigurarea de sănătate. În raportul întocmit de Asociația Moașelor Independente se precizează și faptul că, în cazul în care pacienta a fost victima unei agresiuni sexuale, se va percepe întregul cost al acestui serviciu, fie că este efectuat medicamentos sau chirurgical.

Acest studiu s-a desfășurat în perioada noiembrie 2023-februarie 2024 prin contactarea la nivelul național a peste 1000 de clinici publice și private ce furnizează servicii de obstetrică ginecologie. Dintre acestea, numai 41 de clinici au fost eliminate din cauză că funcționau ca puncte recoltare, din cauza reprofilării către alte specialități sau a pensionării medicului specialist.

Studiu: 99% din femeile care au făcut un avort spun că au luat cea mai bună decizie

Concluziile reprezentantelor Asociației Moașelor Independente în urma studiului efectuat

În cadrul conferinței în care au fost prezentate aceste date, Melania Tudose, moașă licențiată care face parte din Asociația Moașelor Independente a declarat că: „Perioada comunistă a fost marcată de avorturile provocate care se finalizau în majoritatea situațiilor cu decesul femeilor. Între anii 1986 -1989, am activat ca asistentă de obstetrică-ginecologie în compartimentul de reanimare al unei maternități și am asistat la moartea a sute de femei, victime ale avorturilor provocate.

Erau femei care mai aveau copii acasă, femei aduse la spital de soți disperați care nu înțelegeau ce se întâmplă și ce șanse de salvare există pentru mamele copiilor lor, femei care au apelat la practici empirice, din disperare pentru că nu doreau să dea viață unor copii condamnați din start la o viață cu neajunsuri sau nesigură sau marcată de violențe și abuzuri. Păstrez în memorie privirea lor resemnată în fața morții, alegerea asumată, precum și tăcerea tristă la interogatoriul polițistului desemnat să afle persoana care le-a provocat avortul.

Societatea zilelor noastre trebuie să fie informată despre realitatea brutală a acelor vremuri, despre consecințele dramatice ale încălcării dreptului femeii de a alege pentru propriul ei corp, pentru a preveni întoarcerea la acele practici. Nu trebuie să ne întoarcem la acele vremuri, nu doresc nimănui să trăiască apăsarea și suferința determinată de un astfel de abuz!”.

Iar Irina Mateescu, moașă licențiată și vicepreședinta Asociației Moașelor Independente concluziona prin următoarele afirmații care înglobează perfect realitatea zilelor noastre: „Fetele și femeile din România au nevoie de servicii de sănătate sigure, furnizate la timp și cu respect față de ele. Avortul trebuie să fie un serviciu decontat, alături de mijloacele contraceptive și de protecție, mai ales pentru categoriile vulnerabile din țara noastră.

Accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă este în acest moment puternic restricționat și, de fapt, este valabil doar pentru persoanele care cunosc un medic, care își permit costuri foarte mari în multe dintre cazuri și care știu cum să evite să ajungă la așa-zisele «centre de criză de sarcină», al căror unic scop este să forțeze fiecare femeie să dea naștere, indiferent că este minoră, că acea sarcină e provenită dintr-un viol sau că nu își dorește un copil.

Ne dorim ca fiecare femeie să fie respectată în cadrul sistemului medical, iar drepturile privind propriul corp și propriile alegeri să nu fie restricționate, lăsând pe dinafară zeci de mii de persoane care ajung să devină mame cu forța, începând cu 11 -12 ani. Soluțiile identificate de noi sunt disponibile, unele dintre ele pot fi implementate simplu și rapid și sperăm că statul român își va asuma protejarea fetelor și femeilor și accesul la sănătate pentru toate categoriile de populație din România”.

Fără doar și poate, femeile care recurg la această procedură medicală nu o fac din motive nejustificate și ar trebui să existe mai multe clinici unde pacientele se pot adresa în vederea rezolvării problemelor stringente care nu suportă amânare.