Pe 17 decembrie este sărbătorit Sfântul Daniel ! Rugăciunea care protejează casa, familia și pe cei plecați în străinătate

Cine a fost Sfântul Daniel

Numele „Daniel” înseamnă, în limba ebraică, „Dumnezeu este judecătorul meu”. Sfinții Părinți au hotărât ca Sfântul Daniel să fie pomenit, alături de alți trei mari proroci ai Vechiului Testament (Sfinții Ieremia, Isaia, Iezechiel), cu șapte zile înainte de Nașterea Mântuitorului. Explicația pentru această hotărâre este următoarea: la fel ca Mântuitorul, și prorocii proveneau din seminția Iudeii.

Daniel a trăit cu 460 de ani înainte de Hristos și, în momentul în care Ierusalimul a fost cucerit de împăratul Babilonului, Nabucodonosor, a ajuns rob, alături de alți trei tineri: Azaria, Anania și Misail. Întrucât era foarte înțelept, Daniel a fost chemat la palat de împărat. Acolo a reușit să interpreteze anumite vise ale acestuia și a realizat că o hrană formată doar din apă și semințe era mai bună decât cea ajunsă pe masa împăratului.

De asemenea, alături de ceilalți robi, nu a dorit să se închine la o statuie a lui Nabucodonosor. În urma acestui refuz, Anania, Azaria și Misail au ajuns să fie aruncați într-un cuptor încins. Nu au pățit însă nimic, credința lor transformând focul în rouă. Daniel nu a fost aruncat în cuptor întrucât Asfanez, căpetenia eunucilor de la palatul lui Nabucodonosor, îi dăduse numele Baltazar. Acest nume era foarte apreciat și respectat de către babilonieni.

În perioada regelui Darie (rege persan), pentru că nu a acceptat să se închine idolilor, Daniel a fost aruncat de două ori în groapa cu lei. Nu a pățit nimic, iar Darie a vorbit pentru prima dată despre existența Lui Dumnezeu, Cel care l-a ocrotit pe Daniel. 

La un moment dat, împăratul Cirus (împăratul perșilor) le-a permis evreilor să revină pe plaiurile natale. Daniel nu a plecat însă cu ei, ci a ales să rămână în continuare alături de cei exilați. Așa se explică de ce a ajuns să fie venerat ca ocrotitor al celor exilați și al emigranților. 

În vremea împăratului Atic, Daniel, Azaria, Anania și Misail au fost pedepsiți după ce l-au mustrat pe acesta întrucât era păgân. Astfel, s-a poruncit ca celor patru să li se taie capul. Potrivit „doxologia.ro”, capetele lor s-au lipit înapoi de trupuri, iar un înger trimis de Dumnezeu le-a dus pe Muntele Gheval și le-a așezat sub o piatră.

Din datele oferite de Sinaxar (carte care prezintă pe scurt viețile sfinților), toți au înviat după câteva secole, la Învierea Mântuitorului. 

Rugăciune către Sfântul Daniel

În ziua de 17 decembrie, poți rosti o rugăciune pentru sănătatea și liniștea familiei, dar și pentru cei plecați în străinătate, ca să fie ocrotiți și să li se mai aline dorul de casă.

Iată cum arată rugăciunea grabnic ajutătoare către Sfântul Daniel: 

„Sfinte Prorocule Daniel, în robia Babilonului aflându-te, dreapta credință ai mărturisit și în cuvioasă viețuire ai petrecut, pentru aceasta, de marele dar al înainte vederii te-ai învrednicit. Fiind aruncat în groapa cu lei, gurile fiarelor neîmblânzite ai încleștat, Domnul păzindu-te nevătămat. Iar voi, Sfinților trei tineri, Anania, Azaria şi Misail, preaslăvindu-L pe Dumnezeul Cel Atotputernic, în cuptorul cel încins ați fost aruncați și, în mijlocul văpăii stând, focul în rouă l-ați prefăcut, strigând: Binecuvântat ești, Doamne, Dumnezeule, în veci!

Pentru aceasta, vă rugăm, ca aceia care sunteți ocrotitori ai celor pribegi, ai tinerilor și ai tuturor celor aflați în primejdii, în depărtată străinătate și de Dumnezeu vrăjmașă lume, luați aminte la cererile acestea pe care cu umilință le aducem vouă. Pe cei tineri, aflați în văpaia ispitelor celor de multe feluri din cuptorul acestei lumi, în curăție și cinste păziți-i. Din multele înfruntări, necazuri și nedreptăți pe care le îndură din partea celor puternici, izbăviți-i pe ei. În dreapta credință a părinților lor călăuziți-i, astfel încât, binecuvântare aducând Preasfintei și de viață făcătoarei Treimi, și ei, și noi, cei risipiți în depărtate ținuturi, să aflăm mântuire de la Dumnezeu din robia înstrăinatei viețuiri. Amin.”