Examenul de Bacalaureat este inutil pentru admiterile la facultățile din străinătate?

Examenul de bacalaureat care în România este atât de important atât pentru angajare, cât și pentru înscrierea la o formă de învățământ superioară, în străinătate este oarecum inutil, având în vedere că majoritatea facultăților au examen de admitere, iar cunoștințele de bază ale elevilor sunt deja testate înainte de admiterea la liceu, conform declarației Asociației Elevilor din Constanța.

În acest sens, este interesant să observăm în ce măsură îi ajută pe elevi admiterea la Bacalaureat în cazul în care doresc să își continue studiile în străinătate. Potrivit UNESCO, 40.000 de români studiază deja în străinătate.

„În America nu interesează de BAC, nu cunosc BAC-ul, nici nu cred că știu ce e BAC la noi”

Julia Boca, în rolul de consilieră pentru admiterea la facultățile din străinătate și fondatoarea Julia Boca Academy, absolventă a studiilor Wellesley College declară că „În America nu contează BAC-ul românesc, nici când aplici, nici după ce ai intrat. Nu îi interesează de BAC, nu cunosc BACul, nici nu cred că știu ce este BAC-ul la noi”.

În același context, Bianca Foghel, directoarea unei platforme de consultanță pentru elevi „Educativa” susține că, la facultățile din Europa, examenul de Bacalaureat are o mai mare importanță.
Aceasta admite faptul că există universități din străinătate la care contează și Bacalaureatul în vederea admiterii, spre exemplu la universitățile de stat din Irlanda, în care ești admis doar pe baza notelor probelor scrise de la bacalaureat și a unelor medii din foaia matricolă.

O elevă din România a aplicat la peste 40 de facultăți din străinătate

Andreea Bizdună, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București susține că a pierdut șirul numărului facultăților la care a aplicat, dar acesta aproape ca depășit 40. Până acum, Andreea a fost admisă la America University of Paris și la Marymount Manhattan College și în plus, mai este pe lista de așteptare la alte șase școli americane.

Eleva a fost preocupată cu admiterea la universități pentru care a scris eseuri, s-a ocupat de partea administrativă în ceea ce privește documentele și abia dacă a avut timp să învețe pentru BAC.

„La acele simulări eu și știu că și mulți colegi care au aplicat prin afară, am avut problema asta, ori nu am putut să ne prezentăm, ori n-am avut cele mai bune rezultate, pentru că noi a trebuit să prioritizăm anumite lucruri și la aceste simulări nu am fost cei mai pregătiți și am primit din partea profesorilor anumite comentarii în legătură cu asta”, a declarat eleva.

Aceasta susține că nu avea timp fizic pentru școală, abia dacă a apucat să doarmă câteva ore pe noapte, iar profesorii vedeau această atitudine a ei ca fiind nejustificată. Fiind admisă la mai multe facultăți, Andreea trebuia doar să finalizeze liceul, fără a avea nicio relevanță nota la BAC.

„Pentru mine, fiind admisă la Universitatea Americană din Paris nu contează, în sensul în care admiterea mea nu este legată de notă, nu este condiționată”, concluzionează ea.

Andreea Bizdună mai adaugă faptul că nota mare la BAC îi aduce și anumite beneficii pentru că, la universitatea la care dorește să se înscrie, își poate echivala niște credite și poate termina mai repede facultatea în funcție de nota de la Bac.

Ce subiecte s-au dat la primul examen de bacalaureat din România. Tu știi să le rezolvi?

Eleva a dat deja SAT, Scholastic Aptitude Test, un fel de bacalaureat american, un test standardizat care testează cunoștințe generale și se axează pe gândirea analitică.
„SAT îl dai doar din engleză și matematică. Mi se pare că acest format al SAT-ului îți testează cu adevărat niște abilități de gândire, lucruri pe care BAC-ul din România nu mi se pare că îl mai face”, explică eleva.

Pe de altă parte, Julia Boca în același context susține că SAT: „poți să-l dai absolut oricând, Adică dacă vrei să îl dai în clasa a IX-a, dacă tu te simți pregătit, poți să-l dai atunci. Și poți să îl dai de câte ori vrei. Depinde de câți bani dispui pentru că el costă în jur de 100 de dolari. Dacă îl dai de mai multe ori, poți să-ți mărești scorul, poți să combini scorurile pe care le ai și să ajungi la un super scor".

Ce notă face diferența între admis și respins la universitățile din străinătate?

Îmi cazul copiilor care aplică la facultățile din America și dau testul SAT, aceștia nu neglijează nici testul BAC. Conform experienței sale, Julia Boca declară că: „sunt copiii extraordinar de ambițioși. Și iau note foarte mari la școală. Și doar pentru că au intrat la facultate în America vor în continuare să demonstreze că pot să ia foarte mult la BAC. Chiar foarte mulți ajung să fie copiii ăia care iau 10 în BAC pentru că din start sunt copii foarte deștepți”.

În cazul facultăților din Europa, există situații în care examenul maturității nici nu contează, fiind alte examene care îl înlocuiesc. În Marea Britanie, spre exemplu, unele facultăți nu cer Bacalaureatul românesc, ci folosesc alte criterii de admitere, cum ar fi unele rezultate la examenele internaționale precum Internațional Baccalaureate sau A-levels.

Dar "există cazuri în care elevii nu au fost acceptați la universități din străinătate din cauza rezultatelor scăzute la Bacalaureat”, confirmă Bianca Foghel, directoarea „Educativa”. Aceasta adaugă și faptul că Radbound Iniversity este doar un exemplu de universitate la care nu s-a intrat din cauza mediei la bacalaureat, îndeosebi la specializarea Computer Science, unde se cere minim 9 ca medie la bacalaureat, minim 9 la probleme de matematică și de informatică.

Cât de mult contează birocrația în admiterea la facultățile din străinătate?

Eleva de la Liceul „Gheorghe Lazăr”, Andreea, susține că este privilegiată pentru faptul că este la o școală unde se pune accent pe materiile de BAC la finalul liceului. Această unitate de învățământ a implementat proiectul pilot, ceea ce înseamnă că din luna martie, elevii și profesorii se concentrează doar pe materiile de BAC.

Și reprezentanții grupului „Educativa” sunt de părere că pentru elevii care aplică în străinătate, există o presiune mare din punct de vedere birocratic, iar eliminarea cerinței de Bacalaureat ar reduce stresul și presiunea resimțită de elevi în timpul aplicării la instituțiile de învățământ superior din străinătate.

„Elevii mei par să se streseze oricum pentru că din nou ajung la conversația că ei sunt genul de elevi care par să fie stresați din fabrică și trebuie să fie ambițioși în absolut orice”, declară Julia Boca pentru Școala9.

Pe de altă parte, din propria experiență, Andreea, eleva care a aplicat la peste 40 de universități din străinătate susține că: „sunt multe lucruri care țin de hârtii pe care noi nu ar trebui să le facem, ar trebui să fie responsabilitatea școlilor. Doar că școala din România fiindcă nu este familiarizată cu tot procesul ăsta, nu te ajută cu documentele de care ai nevoie. Te ajută spre exemplu cu adeverință de studii, dar sunt mult mai multe documente de care nu cred că știu foarte mulți oameni, ci doar cei care aplică”, declară ea.

Elevii sunt îndemnați să acceseze site-ul fiecărei facultăți sau sistemele centralizate din diferite țări. Unele din cele mai căutate universități de către elevii români conform Edmundo au sisteme diferite de admitere.

În Regatul Unit, există un sistem centralizat de admitere UCAS prin care viitorii studenți pot găsi facultatea potrivită pentru ei și își pot încărca documentele pentru admitere în care trebuie incluse rezultatele la BAC.

Pentru cei care doresc să facă facultatea în Olanda, există o platformă comună pentru admitere pe nume Studielink, unde elevii pot aplica la patru universități.
În cazul celor care doresc să plece în Danemarca pentru a studia, trebuie să știe că învățământul superior acolo este gratuit și pot opta pentru studii superioare de trei ani sau trei ani și jumătate, ori pentru cursuri care durează doar doi ani. Mai multe informații pot fi găsite pe platforma Optalgelse.

În ultimul rând, cei care doresc să studieze în Suedia vor avea parte de învățământ gratuit, fiind cetățeni ai Uniunii Europene, dar elevii trebuie să pregătească pentru două sesiuni de admitere, una în primăvară și alta în toamnă și pentru prezentarea rezultatelor la Bacalaureat.

Se pare că în unele cazuri ale instituțiilor de învățământ superior din străinătate, Bacalaureatul nu este un examen definitoriu și alte examene ÎI iau locul, iar cerințele de limbă sunt obligatorii. Cu toate acestea, elevii nu ar trebui să neglijeze nici acest aspect important al educației.