Bacalaureatul a fost introdus în România prin lege
Primul bacalaureat din România, care prin subiectele și probele sale i-a pus în dificultate pe absolvenții de liceu, a fost introdus în anul 1925. Inițiativa introducerii acestui examen i-a aparținut lui Constantin Angelescu, medic chirurg, profesor universitar și om politic, al cărui model era Spiru Haret.
La un moment dat, Constantin Angelescu a ocupat funcția de Ministru al Lucrărilor Publice, dar a ajuns apoi ministru al „Instrucțiunii” (al Educației). În această calitate, intenționa să orienteze învățământul românesc spre nevoile societății din acea vreme, planul său fiind să se asigure un număr mai mare de buni specialiști în toate domeniile în condițiile în care, în urma Primului Război Mondial, se putea vorbi de un deficit al acestora în domenii-cheie. Potrivit „Evenimentul Zilei”, viziunea acestuia era orientată pe necesitatea ca școlile să-i formeze pe elevi din toate punctele de vedere: „...sporirea educaţiunii în şcolile de toate gradele şi de toate felurile pentru a întări pe elevi nu numai cu cunoştinţe pozitive dar şi cu proviziune de ideal, de conştiinţă a răspunderii de iniţiativă, de disciplină pentru regularitatea şi perseverenţă în muncă.”
Sursa citată menționează și ce prevedea Legea nr.77/1929, în urma unor modificări aduse articolului 21 al Legii Învățământului Secundar: „Absolvenții liceelor de Stat sau particulare, (ale confesiunilor, comunităților și ale particularilor) cu sau fără drept de publicitate, care doresc să continue studiile în învățământul superior, trebuie să depună un examen de bacalaureat. Scopul acestui examen este de a verifica cunoștințele dobândite de elevi la materiile de studii cele mai importante și mai ales de a dovedi influența studiilor făcute asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta a selecționa dintre absolvenții liceului pe cei care dovedesc că sunt în stare să urmeze cu folos studiile de specializare universitare.”
Sursă poză: captură youtube.com
Pentru examenul de bacalaureat erau numite comisii speciale
Ca să se asigure că examenul se desfășura corect, Ministerul Educației stabilea comisii speciale, formate din șapte membri (șase profesori titulari plus un președinte, ce era ales dintre cadre didactice din mediul universitar). În perioada interbelică, Bacalaureatul se organiza în cele șase „regiuni școlare”:
- București (ce includea și orașele: Brăila, Buzău, Constanța, Focșani, Galați, Ploiești, Pitești, Tîrgoviște, Turnu-Măgurele, Tulcea)
- Cluj (care includea: Blaj, Brașov, Carei, Dej, Deva, Sighișoara, Sibiu, Turda, Târgu-Mureș)
- Iași (ce cuprindea: Bacău, Bârlad, Piatra-Neamț)
- Timișoara (includea și Oradea și Arad)
- Chișinău (includea Cetatea-Albă și Bălți)
- Cernăuți (includea Suceava)
Organizarea primului examen de bacalaureat
Bacalaureatul era organizat în două sesiuni, ca și acum: cea de vară (25 iunie-10 iulie) și cea de toamnă (desfășurată între 15 și 30 septembrie). De asemenea, existau atât probele orale, cât și cele scrise. Fiecare candidat ce susținea proba orală era examinat timp de două ore, subiectele de la primul bacalaureat fiind construite pe baza a șapte materii studiate pe parcursul anilor de liceu. Examinarea de la probele orale se făcea de șapte cadre didactice diferite. Probele scrise erau trei, iar fiecare dintre ele era eliminatorie.
Principalele discipline de la examenul de bacalaureat din 1925 erau: Limba și Literatura Română, geografia și istoria României, o limbă străină (aceasta era la alegere), „instrucția civică”). Alături de ele, existau și două discipline „speciale”, stabilite în funcție de liceul urmat.
Nu doar probele orale erau considerate o adevărată „piatră de încercare” pentru elevi, ci și probele de scrise. Spre exemplu, subiectele de la matematică, deși nu erau multe, aveau un grad semnificativ de dificultate. Un exemplu de asemenea subiect poate fi regăsit și pe site-ul profesorului de matematică Sorin Borodi, care prezintă subiectul pentru profilul real.
Promovabilitatea la bacalaureat nu era foarte ridicată
Mircea Eliade a susținut primul bacalaureat din România
- Eliade, Mircea, Romanul Adolescentului Miop, Muzeul Literaturii Române, 1998, partea a III-a, capitolul VII, „Bacalaureatul”
- a1.ro, adevarul.ro, evz.ro, libertatea.ro, shtiu.ro, sorinborodi.ro
Surse foto: istockphoto.com, youtube.com