Placenta: un organ de importanță vitală

Informații despre placentă

Placenta joacă un rol crucial în timpul sarcinii, fiind un organ atașat de mucoasa uterină a gravidei. Aceasta menține separată rezerva de sânge a bebelușului nenăscut de rezerva de sânge a mamei, oferind în același timp o legătură unică între cei doi. Această legătură permite placentei să îndeplinească funcții pe care copilul nu le poate realiza singur. Ea este conectată de bebeluș prin intermediul cordonului ombilical, bebelușul aflându-se timp de 9 luni în interiorul unei pungi cu lichid denumită sac amniotic (compus din mai multe membrane).

Deși multe persoane cunosc faptul că placenta constituie modalitatea de legătură dintre mamă și copil în sarcină, ele nu știu faptul că ea nu oferă doar nutrimente, ci reprezintă și un fel de tampon, menținând un mediu unic în care bebelușul se poate dezvolta și crește. Placenta se formează din aceleași celule ca și embrionul și se atașează la peretele interior al uterului (în majoritatea sarcinilor se atașează de partea superioară sau laterală a uterului), crescând odată cu copilul și cu volumul de lichid amniotic (cordonul ombilical al copilului iese din ea). Când se finalizează creșterea, are o formă circulară și cântărește aproximativ 500 g, fiind expulzată din corp la naștere.

Cum funcționează placenta

Placenta reprezintă motivul pentru care gravidele trebuie să utilizeze cu precauție medicamente în timpul sarcinii, ea conectând rezerva de sânge a mamei cu cea a bebelușului, transferând oxigen, nutrimente și tot ceea ce intra în fluxul sanguin al mamei prin intermediul cordonului ombilical, dar funcționează și în sens invers, eliminând reziduurile din sângele copilului în cel al mamei (cum ar fi dioxidul de carbon). Acest organ produce de asemenea hormoni care joacă un rol important în declanșarea travaliului și ajută la protejarea copilului de infecții (îl protejează de majoritatea bacteriilor, însă nu și de virusuri) și de substanțe nocive, contribuind de asemenea la creșterea și dezvoltarea copilului. Reține faptul că alcoolul, nicotina și alte substanțe nocive pot traversa bariera placentei și pot cauza probleme fătului.

În perioada de final a sarcinii, placenta transmite anticorpi de la tine către copil, oferindu-i imunitate pentru aproximativ 3 luni după naștere. În orice caz, este important de subliniat faptul că ea transmite doar anticorpii pe care mama îi prezintă deja în organism.

Ce influențează sănătatea placentei

Există o serie de factori care pot influența sănătatea placentei în sarcină, unii fiind ușor de modificat, în timp ce alții nu după cum urmează:
- Vârsta maternă - anumite probleme placentare sunt mai des întâlnite la femeile vârstnice, în special după vârsta de 40 ani
- Ruperea prematură a membranelor - în timpul sarcinii bebelușul este înconjurat și "căptușit" de o membrană plină de lichid denumită sac amniotic. Dacă lichidul curge sau sacul se rupe înainte de a începe travaliul, crește și riscul pentru anumite probleme placentare
- Hipertensiunea - o tensiune arterială crescută poate afecta placenta
- O sarcină multiplă - dacă ești însărcinată cu doi sau mai mulți copii, se poate să fii expusă unui risc crescut pentru anumite probleme placentare
- Tulburări legate de coagulare - orice afecțiune care are un impact asupra capacității de coagulare a sângelui crește capacitatea sângelui de a se coagula și în consecință riscul unor probleme placentare
- Intervenție chirurgicală anterioară a uterului. Dacă ai suferit o intervenție anterioară a uterului precum o naștere prin cezariană sau îndepărtarea unor fibroame uterine, te afli expusă unui risc crescut pentru anumite probleme placentare
- Probleme cu placenta în trecut la o sarcină anterioară
- Abuz de substanțe ilegale precum consum de cocaină în timpul sarcinii
- Traumă abdominală cum ar fi o cădere sau o lovitură în abdomen

Cele mai des întâlnite probleme cu placenta în sarcină includ placenta abruptio (placenta se desprinde parțial sau complet de peretele interior al uterului înainte de naștere), placenta previa (placenta acoperă parțial sau total cervixul) și placenta accreta (vasele de sânge din placentă cresc prea profund în peretele uterin). Acestea pot cauza o sângerare vaginală potențial gravă. De asemenea după naștere, placenta care nu a fost eliminată din organism constituie un motiv de îngrijorare putând cauza o infecție gravă sau o hemoragie potențial fatală mamei (dacă nu este expulzată într-un interval de 30-60 minute după naștere; rămâne blocată în spatele unui cervix parțial închis sau este încă atașată de peretele uterin).

Ce se întâmplă cu placenta după naștere

Dacă nașterea are loc pe cale vaginală, și placenta va fi expulzată tot în acest mod în timpul celui de-al treilea stadiu al travaliului. După naștere continuă să persiste niște contracții ușoare; se poate ca acestea să fie încurajate printr-un masaj în porțiunea inferioară a abdomenului sau prin intermediul unei injecții. Se poate ca moașa sau medicul să îți ceară să mai împingi o dată pentru a expulza placenta (care iese de obicei alături de o cantitate de sânge în decurs de aproximativ 5 minute, dar poate dura și 30 minute); eliminarea sa contribuie și la prevenirea apariției unei hemoragii post partum. Alăptarea bebelușului imediat după naștere ajută la contracția uterului și la expulzia placentei. Dacă nașterea a avut loc prin intervenție cezariană, medicul va extrage și placenta în timpul operației. După extragere medicul o va examina pentru a se asigura de faptul că este intactă atât ea cât și membranele (în caz contrar fragmentele rămase trebuie îndepărtate din organism pentru a preveni hemoragia și infecția). Unele mame păstrează placenta un timp după naștere și o îngroapă într-un loc special (naștere lotus), în timp ce altele aleg să o consume (placentofagie).

Citește și: Tu ti-ai manca propria placenta? Afla de ce unele mame o fac! 

Surse: 

www.nhs.uk; www.mayoclinic.org; www.parents.com