Totul despre boala Lyme

Dupa, cum am mentionat, cauza exacta este bacteria B. burgdorferi care dispune de un ciclul de viata complex (oamenii nu fac parte din el, insa pot ajunge infectati), petrecand o parte din viata in capusa caprioarelor si parte in alte mamifere (cum sunt soareci si caprioare). Alte animale care transporta cel mai adesea aceste insecte sunt: soarecii de camp albi, ratonii, oposumii, viezurii, vulpile, cartitele, sconcsii, chitcanii, veveritele si caii. Speciile purtatoare au picioare negre, insa exista si altele (putand fi identificate doar de un specialist). Se pare ca speciile europene transmit infectia mai rapid decat cele din SUA (durata este in cazul lor de pana la 36 ore), insa nu poate fi stabilita sub nicio forma o durata certa; exista o probabilitate foarte mare sa nu suferiti nici o afectiune deoarece majoritatea muscaturilor de capusa nu conduc la boala Lyme.

Trebuie sa stiti ca exista 3 stadii ale evolutiei bolii:
-stadiul 1 este denumit boala Lyme localizata precoce ce presupune faptul ca infectia nu s-a raspandit in corp.
- stadiul 2 este denumit boala Lyme diseminata precoce, ceea ce inseamna ca bacteria a inceput sa se raspandeasca in corp.
- stadiul 3 este denumit boala Lyme tardiva (persistenta), in care bacteria s-a raspandit deja prin corp.

As. Univ. Dr. Angelica Visan - medic specialist boli infectioase Institutul de Boli Infectioase "Prof. Dr.Matei Bals": 

"Boala poate evolua in trei stadii:
Stadiul I - Borrelioza incipienta, localizata
1. Markerul clinic cel mai fidel al bolii este „erythema migrans" sau „eritemul migrator", leziunea initiala care apare la 60-80% din pacienti.
Pentru ratiuni de supraveghere, eritemul migrator este definit ca o leziune cutanata care se manifesta initial ca o macula sau papula de culoare rosie si care se extinde in zile-saptamani, formand o leziune mare, rotunda, deseori cu decolorare centrala partiala. Leziunea singulara trebuie sa atinga un diametru de min 5 cm. Leziunile anulare eritematoase aparute la cateva ore dupa intepatura capusei reprezinta reactii de hipersensibilizare si nu sunt catalogate drept eritem migrator.
2. La majoritatea pacientilor, eritemul migrator este acompaniat de alte manifestari acute, de tip pseudo-gripal: astenie, febra, cefalee, usoara redoare de ceafa, artragii sau mialgii. Aceste semne si simptome au, in mod tipic, un caracter intermitent.
3. Limfocitom borreliozic:
Nodul sau placa rosu-albastruie, aparute de regula pe lobul urechii, helix, mamelon sau scrot; mai frecvent la copii (in special la nivelul urechii).
Manifestarile din stadiul I apar la 2-30 de zile dupa intepatura capusei.
Stadiul II - Borrelioza Lyme diseminata
Spirocheta se poate raspandi prin vasele de sange si limfatice catre alte tesuturi: alte structuri ale pielii, sistem nervos, musculo-scheletal, cardiac. Atingerea oricaruia dintre aceste sisteme poate cauza o larga varietate de manifestari clinice, aparute de la cateva saptamani pana la peste un an de la infectia initiala.
Manifestarile clinice pot include:
- semne si simptome generale, pseudo-gripale, mai severe decat in primul stadiu;
- leziuni secundare multiple, asemanatoare eritemului migrator, dar mai mici decat leziunea initiala;
Manifestari musculo-scheletale:
- atacuri scurte, recurente, timp de saptamani/luni sau tumefierea uneia sau mai multor articulatii (uneori urmate de artrita cronica la nivelul uneia sau mai multor articulatii);
NU sunt considerate criterii clinice de diagnostic artrita cronica progresiva neprecedata de atacuri scurte si nici poliartrita cronica simetrica.
Artralgia, mialgia si fibromialgia ca manifestari izolate NU reprezinta nici ele criterii clinice de diagnostic.

Neuroborrelioza incipienta:
- paralizie de nerv facial - poate fi bilaterala; „paralizia lui Bell";
- paralizii ale altor nervi cranieni;
- meningita aseptica, limfocitara;
- radiculo-neuropatii;
- encefalo-mielita - rar; ea trebuie confirmata prin evidentierea unui titru mai mare de anticorpi anti-B.burgdorferi in LCR fata de ser;
Manifestari cardiace:
- debut brusc al unor tulburari de conducere atrio-ventriculare de gradul 2 sau 3, cu durata de cateva zile sau saptamani, asociate uneori cu o miocardita;
Palpitatiile, bradicardia, blocul de ramura sau miocardita ca manifestari izolate NU reprezinta criterii clinice de diagnostic.
Alte manifestari, rare:
- uveite anterioare si posterioare, panoftalmie, miozita, orhita.
Stadiul III - Borrelioza Lyme cronica
Acest stadiu neobisnuit apare dupa cativa ani de la infectia initiala.
Manifestarile clinice din aceasta faza sunt urmatoarele: Artrita Lyme, Acrodermatita cronica atrofica (ACA) si Sindroame neurologice cronice."

Factori de risc

Boala Lyme apare cel mai des la copiii cu varsta intre 5-14 ani si la adultii cu varsta 40-50 ani, cel mai mare factor de risc constand in expunerea la capusele localizate in zonele unde exista o populatie semnificativa. Factori suplimentari includ expunere recreationala si ocupationala prin intermediul activitatilor din aer liber, inclusiv gradinarit, vanatoare sau alpinism in paduri si campuri cu risc mare, un animal domestic care poate transporta capuse si mersul prin ierburi inalte. Boala nu poate fi transmisa prin placenta (infectie congenitala) de la mama la copil si nici nu este contagioasa (de la o persoana la alta).

Simptome

Infectia initiala poate fi insotita de simptome minime sau chiar lipsa lor, fiind vorba de o stare similara gripei (in perioade calduroase ale anului) sau de o iritatie specifica (care se mareste pe zi ce trece) denumite eritem migrator considerata leziune primara (urmatoarele fiind leziuni secundare care nu se datoreaza ciupiturilor capuselor, ci reactiei corpului la infectie). Ulterior apar simptome mai grave cum sunt paralizia faciala, meningita (durere de cap, febra si intepenirea gatului), inflamatie a nervilor (durere, amortela, furnicaturi), encefalita (dificultati in invatare, confuzie si dementa), perioade intermitente de artita (de obicei la nivelul genunchiului sau incheieturii), cardita (inflamatia inimii ce cauzeaza aritmii). Iata in functie de stadiile mentionate anterior cum evolueaza simptomele in mod concret:

- Stadiul 1 apare la cateva zile-saptamani (3-30 zile) dupa infectie si presupune eruptia mentionata anterior, dar si oboseala, frisoane, febra, dureri de cap, musculare si articulare, intepenirea gatului si inflamarea nodulilor limfatici. Eruptia nu apare intotdeauna, insa cand este prezenta seamana cu o mica umflatura sau roseata la nivelul pielii (in 70-80% din cazuri, in general dupa aproximativ 7 zile) care se extinde de la 5 cm pana la 30 cm; se simte calda la atingere, insa nu provoaca mancarime sau durere si poate aparea pe orice portiune din corp. Din punct de vedere al aspectului este de obicei similara unui cerc cu un centru-forma de tinta (poate fi circulara, ovala sau chiar triunghiulara; centrul sau se poate modifica sau pot aparea mai multe cercuri si in 3-4 saptamani se poate estompa-infectia nu inseamana ca a disparut). Diferenta fata de alte ciupituri de insecte este ca apare la un timp dupa (nu imediat), dureaza mai mult si are un aspect distinct.
- Stadiul 2 apare in decurs de mai multe zile-saptamani-luni (10 luni) cand infectia nu este tratata si se raspandeste in alte zone din corp cauzand simptome cum sunt: alte leziuni secundare ale pielii (mai mici in dimensiune decat primele), paralizie faciala (pierederea tonusului muscular pe o parte/ambele ale fetei), dar si amorteala sau durere in zona nervilor, dureri grave de cap si gat intepenit (meningita), durere si inflamatie in articulatiile mari, dureri ascutite ce pot interfera cu somnul, palpitatii ale inimii, durere in piept, scurtarea respiratiei si ameteala (miocardiata). Ocazional se pot dezvolta la nivelul pielii noduli rosii-albastrui denumiti limfocitom (in special pe lobii urechilor si sfarcuri).
- Stadiul 3 poate aparea dupa mai multe luni sau chiar ani de la infectare, in cazul a 60% din bolnavi apar epioade intermitente de artrita insotite de durere si inflamatie articulara (in special genunchii). Mai pot aparea si miscari musculare anormale sau slabiciune musculara, probleme cu vorbirea sau cognitive (cu gandirea). Pana la 5% din bolnavii netratati dezvolta afectiuni neurologice cronice ce includ durere, amorteala sau furnicaturi la nivelul membrelor si afectarea memoriei pe termen scurt, dar si probleme cu echilibrul sau cu personalitatea (chiar si simptome similare schizofreniei).

Exista insa si o serie de simptome prezente dupa tratament observate in cazul a 10-20% din bolnavi ce includ durere musculara si articulara, defecte de gandire, probleme cu somnul sau oboseala, nefiind cunoscuta cauza lor (se suspecteaza ca este vorba de reactia exagerata a sistemulu imunitar); sunt incadrate drept sindromul post tratament al bolii Lyme. Studiile au demonstrat ca continuarea antibioterapiei poate fi daunatoare in acest caz.

Pot aparea mai rar: inflamatie oculara sau hepatica.

Interventie

Trebuie sa apelati imediat la medic daca traiti/calatoriti intr-o zona infestata cu capuse si experimentati simptome similare gripei sau eruptia mentionata. In cazul in care obervati o capusa atasata pe piele, trebuie indepartata cat mai repede (este important sa cunoasteti tehnica; nu trebuie rupt corpul sau; puteti folosi o penseta tragand ferm; daca raman parti din ea se pare ca nu creste riscul de boala, insa pot aparea infectie locala sau reactie a organismului la un corp strain; dezinfectati apoi cu alcool sau solutie antiseptica; nu sunt indicate metodele ce implica utilizarea benzinei saua  altor solventi organici si nici chibriturile aprinse sau stoarcerea cu degetele) fie de voi, fie de un medic.

Este bine sa stiti ca aceste insecte se ataseaza in general in zonele corpului calde si umede (zona inghinala, axiala, sub sani, gat si linia parului). In cazul in care apare o eruptie, conturati-o cu un marker pentru a observa daca se mareste. Copiii care prezinta febra si durere de cap trebuie dusi urgent la medic (poate fi singurul simptom). Daca infectia nu este tratata incipient, simptomele pot disparea dar pot aparea apoi altele (mentionate mai sus).

Diagnostic

Medicii isi bazeaza diagnosticul asupra bolii Lyme pe un istoric medical detaliat si o examinare fizica completa, sustinuta cand este cazul de teste de laborator specifice. Astfel, medicul va dori sa afle in primul rand cand ati fost muscati de capusa (daca cunoasteti acest lucru), va verifica prezenta eritemului migrator (cand este in dubiu se va masura leziunea si evalua ulterior evolutia) si, nu in ultimul rand, poate recomanda teste de sange pentru examinarea anticorpilor la bacterie (acestia pot fi absenti in prima parte a infectiei, prin urmare exista si rezultate fals negative; se apeleaza la ele dupa o anumita perioada de timp). Exista doua tipuri de teste de sange la care se recurge cand sunt constate si modificari la nivel cardiac, articular sau nervos, unul de screening (ELISA-evaluare enzimatica legata de imunosorbent sau IFA), iar in urma sa (daca este pozitiv sau echivoc), unul mai specific denumit Western blot (confirma o infectie curenta sau anterioara printr-o abordare din doi pasi a anticorpilor la proteinele bactieriei cauzatoare).

Aceste teste trebuie repetate si dupa urmarea tratamentului pentru o abordare eficienta a bolii (uneori sunt pozitive chiar daca boala este vindecata). Mai exista si un test cu reactie de polimerizare in lant care ajuta la detectarea ADN-ului bacterian din lichidul extras din articulatia infectata, insa nu este la fel de eficient, fiind folosit mai degraba in formele cronice ale bolii. Retineti ca exista si capuse care pot transporta si alte organisme ce imita boala Lyme si anume Ehrlichioza si Babesioza ce impun si teste hepatice/sanguine pentru a le diferentia corect. Cand este prezenta durerea severa de cap, medicul poate recomanda o punctie lombara pentru a verifica daca exista inflamatie la nivelul sistemului nervos (meningita, encefalita) si a identifica existenta anticorpilor in lichidul spinal. Pentru complicatiile cardiace, poate fi necesara efectuarea unei electrocardiograme (sau ecocardiograma). Tomografiile sau RMN se utilizeaza numai cand sunt suspectate afectiuni cu simptome similare.

Tratament

Medicii vor trata infectia primara cu antibiotic cu administrare orala inclusiv doxicilina, penicilina sau eritromicina. Si stadiile urmatoare se trateza tot cu antibiotic (tratament standard), insa tipul si doza depinde de simptome si de gradul de afectare (timp de 10 zile-4 saptamani). Pacientii cu probleme neurologice, cardiace sau articulare pot beneficia de antibiotice intravenos intr-un spital, mai ales cand este afectat sistemul nervos central (14-28 zile); aceasta varianta de tratament poate cauza o scadere a numarului de leucocite, diaree usoara/grava, colonizarea sau infectarea cu alte organisme rezistente la antibiotic.

Se pare ca doxicilina administrata in doza unica intr-un interval de 72 ore poate preveni aparitia bolii, insa este necesara monitorizarea pentru cel putin 30 zile (pentru a urmari aparitia eruptiei sau a altor simptome). Este esential insa ca medicul/asistenta sa identifice exact specia purtatoare, capusa sa fie atasata cel putin de 36 ore, antibioterapia sa fie posibila (varsta peste 8 ani si sa nu fie femeie gravida/care alapteaza), procentul local de capuse purtatoare sa fie de cel putin 20%. In cazul copiilor mai mici sau femeilor care alapteaza se poate apela la amoxicilina sau cefuroxim de obicei timp de 14-21 zile. Uneori sunt recomandate si medicamente analgezice pentru rigiditatea articulara. Dupa tratament unele persoane resimt inca dureri musculare si oboseala.

Recent s-a identificat un nou compus injectabil destinat tratamentului-bismacin (chromacin) care contine nivele ridicate de bismut metalic, care desi este considerat sigur in tratarea ulcerului stomacal, nu este aprobat pentru utilizarea in forma injectabila (poate cauza otravire determinand insuficienta cardiaca si renala).

Prevenire si prognostic

Pentru a evita aparitia bolii, este bine sa evitati padurile si zonele cu ierburi unde capusele traiesc in special in timpul verii si la inceputul toamnei. Purtati haine deschise la culoare cu maneci lungi/pantaloni lungi care vor crea o bariera impotriva insectelor ce se pot atasa de piele si introduceti pantalonii in sosete pentru ca capusele sa nu patrunda pe sub acestia. Exista si lotiuni specifice de tip repelent insa nu sunt indicate copiilor mici.

Cand boala este tratata din timp apare o ameliorare rapida a starii de sanatate si complicatii minime. Exista insa un procent de persoane care nu-si revin complet sau isi revin incet putand persista durerea de genunchi si paralizia faciala (neuropatie). De asemenea, pot aparea durere musculara cronica si articulara (artrita Lyme), oboseala, dificultati in concentrare (in functie de durata infectiei). In cazul ultimului stadiu al bolii, pot aparea si aritmii, dar si probleme cerebrale sau neurologice cum sunt tulburari de memorie, afectarea nervilor, amortire, durere, tulburari de somn, probleme cu vederea.

As. Univ. Dr. Angelica Visan - medic specialist boli infectioase Institutul de Boli Infectioase "Prof. Dr.Matei Bals":

"Cea mai buna aparare impotriva bolii Lyme este protejarea impotriva muscaturilor de capuse. Este recomandata evitarea zonelor puternic impadurite, purtarea unor haine care protejeaza suprafete mari de tegument si a imbracamintei de culoare deschisa, pe care capusele sunt mai usor de detectat. O inspectare atenta a corpului, dupa activitatile in aer liber in zone impadurite sau cu iarba, permite ca - in cazul in care se gasesc capuse - sa fie eliminate cu ajutorul unei pensete. Se recomanda solicitarea ajutorului medical pentru a ne asigura ca insecta a fost indepartata in intregime. De asemenea, se recomanda o consultatie medicala la un spital de boli infectioase, deoarece aceasta afectiune beneficiaza de un tratament profilactic eficient. Acesta va fi recomandat de specialistul infectionist, in urma anamnezei, in functie de varsta si caracteristicile pacientului (de exemplu, eventuale alergii medicamentoase).
In cazul aparitiei simptomatologiei sugestive, pacientul va fi internat intr-o sectie de Boli infectioase, urmand ca investigatiile clinice si de laborator sa confirme sau sa infirme suspiciunea de Boala Lyme. Ulterior va fi initiat tratamentul adecvat."

Multumim doamnei doctor Angelica Visan pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Citeste si:

Capusele active din nou in septembrie si octombrie! Sfaturi de la medic!  

Totul despre encefalita 

Surse:
www.patient.co.uk; www.nlm.nih.gov; www.emedicinehealth.com; www.medicinenet.com; www.medicinenet.com; www.mayoclinic.org; www.cdc.gov