Cum acționează Covid-19 în organism și cum afectează plămânii și celelalte organe

Informații despre coronavirus și gravitatea simptomelor

Covid-19 aparține unei familii de virusuri care poate cauza tulburări respiratorii la oameni, care variază în gravitate de la banala răceală la boli mai grave precum sindrom respirator acut sever (SARS) și sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Se consideră ca forma inițială de transmitere la om a provenit de la o sursă animală încă neidentificată, prin intermediul picăturilor respiratorii, precum cele generate când o persoană strănută sau tușește.
În medie, durează 5-6 zile ca o persoană să manifeste simptome după infecție, însă unele persoane rămân asimptomatice. Doctor Maria Van Kerkhove, director al Programului de Urgențe în Sănătate al OMS, spune că virusul se multiplică în tractul respirator și poate cauza o gamă variată de simptome “există cazurile ușoare, care seamănă cu răceala obișnuită, ce sunt însoțite de unele simptome respiratorii, durere de gât, rinoree, febră, ajungând până la pneumonie. Pot apărea diverse forme de pneumonie, până la insuficiență multiplă de organe și deces.” În majoritatea cazurilor simptomele au rămas ușoare.

Cum se manifestă Covid-19 în organism

În medie, cei afectați de Covid-19 ajung să prezinte scurtarea respirației în decurs de 5 zile de la debutul simptomelor. Probleme grave cu respirația au fost observate în aproximativ 8 zile. Nu a fost studiată durata de timp în care survine decesul.

Conform unui studiu publicat în 29 ianuarie în Revista de Virologie Medicală, în medie decesul a apărut în decurs de 14 zile de la debutul bolii. Un alt studiu publicat în 31 ianuarie în Revista de Medicină din New England arată o perspectivă a modului în care infecția cu coronavirus afectează corpul în timp.

Studiul a examinat datele medicale ale unui bărbat în vârstă de 35 de ani, primul caz de infecție din SUA. Primul simptom a fost tusea uscată, urmată de febră. În a treia zi de îmbolnăvire, pacientul a raportat greață și vărsături, urmând diaree și disconfort abdominal în ziua a șasea. Până în a noua zi, dezvoltase pneumonie și a raportat dificultăți respiratorii. Până la a doisprezecea zi, starea sa de sănătate s-a îmbunătățit și febra i-a scăzut. A apărut însă rinoreea. În ziua 14 a fost asimptomatic, cu excepția faptului că tușea puțin. Conform rapoartelor locale, a apelat la îngrijiri medicale în data de 19 ianuarie, fiind externat din spital în prima săptămână din februarie. Tedros Adhanom Ghebreyessus, șef OMS, a declarat în data de 24 februarie că statisticile din China sugerează că timpul de recuperare pentru forma ușoară de îmbolnăvire este de aproximativ 2 săptămâni.

Persoanele cu forma gravă sau critică pot să necesite între 3-6 săptămâni de convalescență.
În unele cazuri, virusul afectează sacii mici de aer din plămâni, restricționând oxigenul din fluxul sanguin și privând de oxigen alte organe majore, inclusiv ficat, rinichi și creier. În cazurile grave pot apărea leziuni cerebrale, inabilitate de a merge. Cazurile grave, în număr mic, care se pot dezvolta în sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA), necesită ventilație mecanică. Însă dacă o secțiune prea mare din plâmân este afectată și nu este transmis suficient oxigen restului corpului, insuficiența respiratorie poate conduce la insuficiență de organe și deces.

Conform unui studiu publicat pe 24 ianuarie în revista medicală The Lancet, o așa-numită furtună de citokine a apărut în cazul pacienților infectați care au fost extrem de bolnavi. O furtună de citokine este o reacție imunitară gravă, în care corpul produce celule imunitare și proteine care pot distruge alte organe. Unii experți susțin că acest aspect poate explica decesul pacienților mai tineri. Statisticile din China susțin că unele persoane cu vârsta de 30,40 și 50 de ani, care nu aveau afecțiuni medicale preexistente, au decedat în urma îmbolnăvirii cu coronavirus.

Evoluția simptomelor în funcție de severitatea îmbolnăvirii

Forma ușoară – Covid-10 se manifestă sub formă de infecție ușoară pentru 8 din 10 persoane afectate, iar simptomele de bază sunt febra și tusea. Durerile musculare, durerea de gât și cap sunt posibile, dar nu garantate. Febra și senzația generală de rău reprezintă un rezultat al sistemului imunitar care răspunde la infecție. Acesta a recunoscut virusul ca un invadator ostil și transmite restului corpului că ceva nu este în regulă secretând niște substanțe chimice denumite citokine. Acestea angrenează sistemul imunitar, dar conduc și la dureri musculare și febră. Tusea inițială specifică infecției este una uscată și reprezintă probabil iritarea celulelor pe măsură ce devin infectate de virus. Unele persoane ajung eventual să elimine spută – un mucus gros care conține celule pulmonare moarte, distruse de virus. Aceste simptome se tratează cu odihnă la pat, lichide din abundență și paracetamol. Nu va fi necesară spitalizare. Stadiul acesta durează aproximativ o săptămână, moment în care majoritatea persoanelor își revin deoarece sistemul a combătut virusul. Există studii care sugerează că îmbolnăvirea poate cauza mai multe simptome similare răcelii, precum rinoree.

Forma gravă – dacă boala evoluează, se va datora sistemului imunitar care reacționează excesiv față de virus. Substanțele chimice menționate anterior cauzează inflamație, însă aceasta trebuie să fie echilibrată în mod delicat. Prea multă inflamație poate conduce la leziuni colaterale în corp. Doctor Nathalie MacDermott, din partea King’s College Londra, spune că “virusul declanșează un dezechilibru în răspunsul imunitar, există prea multă inflamație, nu știm cum face acest lucru.” Inflamația plămânilor poartă denumirea de pneumonie. Este posibil să călătorească prin gură coborând pe trahee și prin micile tuburi din plâmâni, ajungând la bronșiole, unde oxigenul ajunge în sânge și dioxidul de carbon este eliminat, dar în pneumonie bronșiolele încep să se umple cu apă, ceea ce poate cauza scurtarea respirației și dificultăți respiratorii. Unele persoane vor necesita un ventilator special pentru a respira. Acest stadiu afectează aproximativ 14% dintre persoane, conform unui studiu din China.

Forma critică – se estimează că aproximativ 6% dintre cazuri devin critice. Până în acest punct corpul începe să cedeze și apare o șansă reală de deces. Problema este că sistemul imunitar pierde controlul și cauzează leziuni în tot corpul. Poate apărea șoc septic, când tensiunea arterială scade până la un nivel extrem de periculos, iar organele încep să nu mai funcționeze sau cedează complet. Sindromul de detresă respiratorie acută cauzat de inflamația la scară largă din plămâni împiedică corpul să primească suficient oxigen pentru a supraviețui. Poate împiedica rinichii să curețe sângele și poate afecta mucoasa intestinelor. Virusul generează un nivel atât de ridicat de inflamație încât cedezi, apare insuficiență multiplă de organe. Iar dacă sistemul imunitar nu poate învinge virusul, se va răspândi până în fiecare celulă a corpului, unde poate provoca probleme suplimentare. Tratamentul în acest stadiu va fi extrem de invaziv și poate include ECMO – oxigenare extracorporală cu membrană, un plămân artificial care scoate sângele din corp prin niște tuburi groase, îl oxigenează și apoi îl pompează înapoi. Dar în cele din urmă afectarea corpului poate atinge un nivel fatal, în care organele nu mai pot susține viața.

Doctor Adrian Streinu-Cercel, medic primar boli infecțioase și director al Institutului Matei Balș, a declarat că ″În principal, plămânul este afectat de acest virus şi în mod secundar celelalte organe. (...) Pentru a funcţiona avem nevoie ca toate organele să fie oxigenate la valori maximale, iar această oxigenare a organelor interne se produce cu ajutorul plămânului. Plămânul este cel care permite accesul oxigenului în alveole (...) şi din păcate acest virus nu face altceva decât dezlipeşte pneumocitele, celulele care sunt specifice plămânului, de pe membrana bazală şi practic fără pneumocite nu se poate face acest transfer de gaze, practic omul se sufocă văzând cu ochii. Şi atunci în terapie intensivă noi intervenim cu un aparat de ventilaţie special, plus suport respirator de plămân artificial şi practic scoatem sângele din organismul pacientului, îl trecem prin nişte filtre şi pe urmă în reintroducem oxigenat, evident că aceste proceduri se fac cu nişte costuri care sunt uriaşe, dar reuşim să salvăm vieţi”.

Doctor Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, completează ”Plămânul este organul cel mai afectat. Din informațiile care există până în acest moment – din fericire România nu a avut pacienți severi – săculeții care ar trebui să conțină aer se umplu cu un lichid și astfel ventilația nu mai este posibilă. Iar imaginea radiologică, în momentul în care apare infecția cu coronavirus, indică faptul că plămânii devin albi, a precizat Beatrice Mahler. Astfel, reacția plămânului vine într-un context sistemic. Suferă și ficatul, inima, apar tulburări de coagulare, apare un sindrom complex, care nu poate fi ținut sub control de către medici.

Cum s-au degradat plămânii unui tânăr diagnosticat cu coronavirus în numai 3 zile

Radiografiile sunt cele care dezvăluie cât de agresiv se manifestă virusul în plămâni. Astfel, un medic pneumolog din Spania a făcut înconjurul lumii cu o postare pe Twitter care arată plămânii unui tânăr de 28 de ani, diagnosticat cu Covid-19. În numai 3 zile radiografiile tânărului arată cum plămânii s-au degradat periculos de mult, fiind aproape complet albi în ultima radiografie.

Para los que se creen inmortales y siguen saliendo al parque sin hacer caso a la orden de permanecer en domicilio, estas son las radiografías de un chico de 28 años intubado en la UCI en mi hospital por #coronavirus. Pista: los pulmones es lo negro, lo blanco es neumonía pic.twitter.com/HsWOj43EVv

— Donni (@donni__69) March 15, 2020

 „E vorba de sindrom de depresie respiratorie acută, este forma severă de pneumonie, care necesită intubație, ventilație mecanică. Atunci când ajungem la o formă severă de boală, atunci când vorbim de o agresiune asupra plămânului și de un sindrom de detresă respiratorie acută, manifestarea este identică. Vârsta poate să fie un avantaj în sensul că poate să ajute să depășim acel moment, dacă suntem într-o secție de terapie intensivă, suntem ventilați mecanic, pentru că toate celelalte organe se presupune că sunt sănătoase și pot să susțină momentul critic prin care trece organismul." precizează DR. Beatrice Mahler, pentru Digi24.

Surse: www.aljazeera.com, https://eu.usatoday.com,www.bbc.com https://stirileprotv.ro/https://www.capital.ro/