Deficiența de vitamina D poate prezenta un risc ridicat de COVID-19 la copii?

Importanța vitaminei D pentru copii

Pentru a fi activată și a-și aduce beneficiile pentru organism, ea trebui să treacă prin două procese numite hidroxilări:

• La nivelul ficatului- Acolo vitamina D va fi convertită în 25-hidroxi-vitamina D [25(OH)D], numită și calcidiol
• La nivelul rinichilor- Va fi convertită în 1,25-dihidroxi-vitamina D [1,25(OH)2D] sau calcitriol

Rolurile vitaminei D pentru sănătatea copilului sunt multiple, printre cele mai semnificative regăsindu-se:

• Favorizarea absorbției și sintezei calciului și a fosforului
• Sprijinirea funcționării normale a sistemului imunitar
• Asigurarea sănătății mușchilor și a oaselor
• Asigurarea dinților puternici și sănătoși
• Susținerea unei bune sănătăți psihice (studiile efectuate de-a lungul timpului au sesizat o legătură între deficitul de vitamina D și prezența stărilor depresive, a fluctuațiilor de dispoziție și a comportamentului agresiv la copii și adolescenți)

Necesarul de vitamina D la copii

În funcție de vârsta pe care o are, un copil ar avea nevoie de următoarele doze zilnice ale acestei vitamine:

• Copiii aflați în primul an de viață- 400 UI zilnic
• Copiii de peste 1 an și adolescenții- 600 UI zilnic

Deficitul de vitamina D la copii- factori de risc

Un copil va fi mai expus riscului de a se confrunta cu un deficit al vitaminei D dacă se regăsește în oricare dintre situațiile de mai jos:

• Este alăptat exclusiv la sân ( în laptele matern nu se regăsește suficientă vitamina D)
• Nu a ajuns încă în etapa de diversificare a alimentației care să îi permită să consume alimente ce sunt sursă de vitamina D
• Nu se expune constant la lumina soarelui
• Nu are parte de o dietă în care să fie incluse și alimente ce se disting prin conținutul de vitamina D (spre exemplu, în cazul vegetarienilor)
• Are pielea închisă la culoare (cantitatea mare de melanină din piele interferează cu sinteza optimă a vitaminei D la nivelul pielii)
• Suferă de afecțiuni ce împiedică absorbția normală a vitaminei D (printre acestea se numără: boala Crohn, boala celiacă, maladii renale sau hepatice severe, fibroză chistică)
• Este supraponderal/obez (excesul de țesut adipos interferează cu sinteza vitaminei D la nivelul pielii)
• Ia anumite medicamente (precum unele pentru tratarea epilepsiei, pe bază de corticosteroizi etc.)

Simptome ale deficitului de vitamina D la copii

Poți să-ți dai seama că micuțul tău are carență de vitamina D sesizând aspecte îngrijorătoare precum:

• Vezi că este mai mic de statură și mai slab dezvoltat decât alți copii de vârsta lui
• Contactează frecvent diferite infecții
• Este mereu obosit sau este hiperactiv
• Sesizezi că are slăbiciune musculară
• În cazul în care suferă de un deficit sever al vitaminei D, pot surveni manifestări specifice rahitismului (de exemplu, sternul este înfundat, toracele poate fi mai evazat la bază, picioarele sunt deformate: în paranteză- „genu varum” sau în X- „genu valgum”)

Citește și: Ce boli poate provoca lipsa de vitamina D la copii

Rolul vitaminei D în funcționarea sistemului imunitar

Studiile efectuate de-a lungul timpului au ajuns la concluzia că vitamina D influențează pozitiv sistemul imunitar întrucât:

• Acțiunea ei asupra celulelor din sistemul imunitar este similară celei a citokinelor (acestea constituie mediatori ai: imunității, ai inflamației, ai dezvoltării și proliferării leucocitelor, ai activării leucocitare)- Astfel, vitamina D nu acționează doar ca un factor de creștere, ci și ca un neurohormon (neurohormonul se referă la o substanță chimică produsă de celulele nervoasă, care este secretată de terminații nervoase) prin sinergia și interacțiunea cu suprafața receptorilor specfici (așa-numiții receptori nucleari ai vitaminei D- VDR- ce se regăsesc inclusiv pe suprafața celulelor componente ale sistemului imunitar)
• Promovează răspunsul imunității înnăscute (aceasta este prima „barieră” de protejare a organismului de potențiali agenți dăunători, cuprinzând: pielea, enzimele din piele și din lacrimi, acizii din stomac, lacrimile, reflexul de a tuși), stimulând producerea de agenți antimicrobieni de către monocite și neutrofile (ambele tipuri de celule sunt celule albe)
• În prezența 1,25-dihidroxi-vitaminei D-1,25(OH)2D)- sau a 25-hidroxi-vitaminei D-25(OH)D- se va produce catelicidina (o peptidă antimicrobiană, ce distruge microorganismele nocive prin distrugerea membranei acestora, având efecte antiinflamatorii și imunodulatoare), ce are efect nu doar în contracararea bacteriilor, ci și a virusurilor (cum ar fi virusul Herpes simplex sau cel gripal)
• Susține procesul de autofagie (presupune autodistrugerea componentelor inutile sau considerate dăunătoare în cadrul unui proces fiziologic natural) din cadrul macromoleculelor celulare și a celulelor mononucleare din sistemul imunitar- Un asemenea proces este vital pentru supraviețuirea celulară în contextul stresului metabolic, dar de el se leagă și curățarea intracelulară de microorganisme precum micobacterii, virusuri sau de agenți patogeni atipici

Citește și: 5 detalii importante care demonstrează importanța vitaminei D în imunitatea organismului

Vitamina D și afecțiunile aparatului respirator- studii

Numeroase studii din ultimul deceniu au atras atenția asupra modului în care vitamina D influențează sănătatea aparatului respirator. Iată câteva exemple:

• Un studiu a adus în prim-plan următorul aspect: epiteliul bronhial și celulele sistemului imunitar pot converti precursorul 25-dihydroxyvitamina D3- 5(OH)D3- în forma activă 1,25(OH)D3. Acesta contribuie la stimularea creării unui răspuns antimicrobian
• Conform altui studiu, vitamina D este capabilă să inhibe răspunsul inflamator de la nivelul plămânilor, stimulând mecanismele imunității înnăscute în fața agenților patogeni ce pot afecta aparatul respirator
• Studii epidemiologice au ajuns la concluzia că există o corelație între deficitul vitaminei D și creșterea incidenței cazurilor de afecțiuni ale tractului respirator precum infecții virale și bacteriene. De asemenea, deficitul acestei vitamine a fost corelat cu o predispoziție mai mare spre dezvoltare astmului
• Printr-un alt studiu s-a evidențiat faptul că vitamina D, mai exact forma sa activă numită calcitriol, întrucât modulează răspunsul antiviral al sistemului imunitar prin receptorii specifici de la nivelul celulelor din componența acestuia, joacă un rol esențial în scăderea riscului de a contacta infecții respiratorii. De pildă, vitamina D reduce multiplicarea rinovirusurilor, iar de cealaltă parte stimulează producerea de catelicidină, ce are și acțiune antivirală

Există o legătură între deficitul de vitamina D și posibilitatea de infectare a copiilor cu noul coronovirus? Ce spun specialiștii

Pentru a se formula un punct de vedere în acest sens, oamenii de știință au plecat de la următoarea premisă: vitamina D are efecte pozitive asupra sistemului imunitar, fiind cunoscută pentru acțiunea sa protectoare în fața infecțiilor virale, inclusiv ale celor care afectează aparatul respirator.

Un studiu publicat online în luna octombrie a acestui an (desfășurat în perioada martie- mai 2020) a avut drept scop investigarea importanței deficitului de vitamina D la copiii infectați cu COVID-19. Realizarea studiului a fost posibilă prin implicarea unui număr de 85 de copii, cu vârsta cuprinsă între 1 lună și 18 ani. Dintre aceștia, 40 au fost diagnosticați cu COVID-19 și internați în spital, iar 45 au făcut parte dintr-un grup de copii ce au fost examinați în clinici specializate în endocrinologie pediatrică și cărora li s-au efectuat teste pentru a se vedea nivelul vitaminei D în organism. Din studiu au fost excluși (atât din rândul copiilor internați, cât și a celor sănătoși) cei cu boli cronice și cu comorbidități.

S-a procedat ulterior după cum urmează:

• Copiii care nu erau infectați cu noul coronavirus au fost împărțiți în funcție de nivelurile de vitamina D din organism, astfel: cei cu nivelul de 25‐hydroxycolecalciferol (25‐OHD) mai mic de 12 ng/ml au fost considerați cu deficit, cei cu nivelul cuprins între 12 și 20 ng/ml au fost considerați ca având un nivel insuficient, iar cei cu nivelul de peste 20 ng/ml au fost considerați cu nivel normal. 8 dintre ei aveau deficit al vitaminei D, iar 3 aveau niveluri insuficiente
• Cei cu COVID-19 și internați au fost divizați în două grupuri: cei cu niveluri de 25‐OHD mai mici de 20 ng/ml au fost incluși în grupul 1, iar cel cu niveluri mai mari de atât au fost incluși în grupul 2. Variabilele dintre aceste două grupuri au fost și ele analizate. 18 dintre ei au fost diagnosticați cu deficit de vitamina D, iar 11 dintre ei cu nivel insuficient
• Severitatea infectărilor a fost divizată în următoarele categorii: asimptomatici (test RT-PCR pozitiv, dar fără simptome specifice), cu simptome ușoare (precum dureri în gât, nas care curge, tuse, dureri musculare, febră, dar fără capacitate respiratorie afectată), formă moderată a bolii (pneumonie cu tuse sau cu febră, dar fără hipoxie- o stare a organismulii generată de saturația scăzută de oxigen- sau dispnee- schimbarea ritmului și a intensității respirației- sau cazuri de copii care au trecut printr-un examen CT prin care a fost descoperită infectarea cu COVID-19, dar care nu au prezentat simptome specifice), cazurile severe (copii cu febră și cu tuse care au dezvoltat dispnee), cazurile critice (copii cu disfuncționalități respiratorii severe, care aveau predispoziția spre a dezvolta complicații precum: leziuni renale, afectarea miocardului etc.)

Rezultatele studiului au fost:

• Copiii diagnosticați cu COVID-19 aveau niveluri ale vitaminei D semnificativ mai scăzute decât ale celor sănătoși. De asemenea, ei aveau și niveluri mai reduse ale fosforului prin comparație cu copiii ce nu erau infectați cu virusul
• În rândul copiilor infectați, febra a fost mai ridicată la cei care aveau deficit sau un nivel insuficient al vitaminei D decât în cazul celor ce aveau un nivel suficient
• 72,5 % dintre copiii din studiu ce au fost diagnosticați cu COVID-19 aveau deficit de vitamina D sau un nivel insuficient al acesteia

Avându-se la dispoziție rezultate menționate, oamenii de știință au formulat următoarele concluzii:

• Vitamina D protejează plămânii în fața leziunilor acute
• Vitamina D ar putea reduce din reacțiile inflamatorii generate de interleukina‐6 (IL‐6, ce acționează precum o citokină proinflamatorie) și de interferon gamma (IFNγ- o citokină ce conduce la activarea macrofagelor- acestea se hrănesc cu agenții patogeni), cunoscute pentru impactul lor negativ în cazul unei infecții severe cu noul coronavirus
• Poate fi identificată o acțiune imunomodulatoare, antiinflamatorie și antifibrotică a vitaminei D
• Nu se poate vorbi, în cazul studiului prezentat, despre sesizarea unei diferențe semnificative în ceea ce privește distribuția cazurilor severe de îmbolnăvire în conformitate cu nivelurile de vitamina D din organism
• Dintre copiii cu COVID-19 implicați în studiu, 2 au avut nevoie de internarea în secții de terapie intensivă, aceia având un nivel al vitaminei D mai mic de 10 ng/ml

Oamenii de știință care au realizat studiul au precizat faptul că acesta are limitele sale, cum ar fi:

• Nu au fost luate în calcul, în analizarea participanților, toate manifestările ce pot însoți o infecție cu noul coronavirus, ca de exemplu, dispariția gustului și a mirosului
• Numărul participanților la studiu a fost redus
• Este posibil ca anumite date folosite să fie incomplete

În același timp, aceștia nu își asumă nici faptul că vitamina D are un rol în ceea ce privește fiziopatologia COVID-19, nici dacă poate fi într-adevăr vorba despre o asociere dintre deficitul de vitamina D și infectarea cu noul coronavirus. Ei au insistat asupra ideii că este nevoie să se realizeze mai multe studii pentru evaluarea unei corelații între vitamina D și descoperirile din cercetările de laborator legate de COVID-19, fiind necesară și stabilirea unei relații dintre deficitul de vitamina D și mortalitatea generată de virus.

Cum poate fi prevenit deficitul de vitamina D la copii

Prin expunerea constantă la lumina soarelui

Cercetările din ultimele decenii au ajuns la concluzia că și 10-15 minute de expunere directă la soare pot contribui la generarea de 10.000-20.000 UI de vitamina D. Desigur, sunt mai mulți factori de care depinde sinteza ei la nivelul pielii, printre care: culoarea pielii (cu cât pielea copilului este mai închisă la culoare, cu atât va avea nevoie de mai multă expunere la soare pentru o sinteză optimă de vitamina D), suprafața corpului expusă la soare, latitudinea la care ne aflăm etc..

Medicii pediatri, în vederea unei sinteze adecvate de vitamina D la nivelul pielii, recomandă ca un copil să fie scos zilnic afară, încurajându-se expunerea la soare a feței și a membrelor. Cu toate acestea, ține cont de următorul lucru: un bebeluș cu vârsta mai mică de 6 luni nu ar trebui expus direct la soare, așa că este ideal să te consulți cu medicul pentru a afla în ce interval orar ar trebui să-ți scoți micuțul afară astfel încât să aibă parte doar de efectele binefăcătoare ale luminii soarelui.

Prin alimentație

O alimentație variată și echilibrată, din care să nu lipsească nici alimentele ce sunt sursă de vitamina D, contează și ea în evitarea unui deficit al acestui nutrient valoros. De aceea, ar trebui să incluzi în dieta copilului și:

• Pește și ulei de pește
• Ouă
• Produse lactate
• Diferite alimente ce au fost fortificate cu vitamina D (cum ar fi laptele obișnuit, laptele de soia- dacă este vorba despre o dietă vegetariană, sucul de portocale, cerealele etc.)

Apelează la suplimente alimentare

Dacă intenționezi să-i oferi copilului suplimente alimentare cu vitamina D, discută mai întâi cu medicul pediatru. Numai acesta îți va spune dacă este într-adevăr necesar să realizezi acest demers și îți poate indica suplimentul alimentar cel mai adecvat copilului. Ai în vedere și faptul că prin dietă și prin expunerea la soare nu se poate ajunge la un exces de vitamina D, dar prin administrarea de suplimente este posibil. De altfel, din acest punct de vedere, trebuie să știi că în cazul unei hipervitaminoze de vitamina D se poate ajunge la o complicație numită hipercalcemie, ce afectează și copiii.

Poți recunoaște o asemenea complicație din următoarele manifestări:

• Constipație sau diaree
• Greață și vărsături
• Sete intensă
• Urinare frecventă
• Letargie
• Pierdere în greutate
• Transpirații abundente

Totodată, suplimentele cu vitamina D pot interfera și cu anumite medicamente pe care copilul le ia în cadrul unui tratament pe care îl urmează deja. Foarte cunoscute sunt interacțiunile dintre vitamina D și:

• Medicamente pentru tratarea convulsiilor
• Anumite medicamente antiacide (cele care conțin compuși de aluminiu de exemplu)
• Medicamente pe bază de corticosteroizi (în special Prednison) etc.

În general, medicii recomandă, atât pentru adulți, cât și pentru copiii, suplimente alimentare pe bază de vitamina D3 (colecalciferol), întrucât aceasta este similară celei sintetizate de organismul uman. Printre asemenea suplimente se regăsește și Vitoral D - spray cu pulverizare orală pentru copii (disponibil și pe vitoral.ro).
Utilizând acest produs, copilul tău va avea parte din plin de beneficiile acestei vitamine valoroase, cum ar fi:

• Facilitarea absorbției normale a calciului
• O dezvoltare normală
• Menținerea sănătății sistemului osos și a dinților

De asemenea, orientează-te cu încredere spre și Vitoral D- spray cu pulverizare orală pentru copii întrucât:

• Fiind pe bază de vitamina D3, se absoarbe mai bine în organism
• Nu conține ingrediente care pot duce la apariția crampelor
• În compoziția sa nu regăsesc: coloranți artificiali, gluten, sare, zahăr, grăsimi, lactoză (de aceea este potrivit și pentru un copil ce suferă de diabet, de boala celiacă sau care pur și simplu urmează o dietă vegetariană)
• Are un gust delicios, de căpșune
• Conține și Xylitol (un îndulcitor blând cu dantura), ce va contribui la o mineralizare mai bună a dinților

Pentru a obține din administrarea acestui supliment alimentar cele mai bune efecte, se recomandă să-i fie oferit copilului în funcție de următoarele indicații:

• În cazul copiilor aflați în primul an de viață- Câte 1 puf pe zi
• În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani- 2 pufuri pe zi sau la recomandarea medicului

Surse: aafp.org, cambridgeshirenadpeterboroughccg.nhs.uk, healthline.com, onlinelibrary.wiley.com, sciencedaily.com, sciencedirect.com, webmd.com

Sursă foto principală: istockphoto.com