Încearcă-le! 26 de fraze care îți vor calma copilul când are o criză de nervi

„Știu că îți este greu acum. O să ieșim din asta împreună”

Această frază îți poate calma copilul în timpul unei crize de nervi și poate înlocui vorbe precum „Ești imposibil/ă!”. Practic, ar trebui să pornești de la a încerca să separi comportamentul de persoană, transmițându-i de fapt un mesaj precum: „Când alegi comportamentul X, vor exista consecințe, dar eu tot te iubesc și te voi iubi întotdeauna.”

Când se află într-o situație dificilă, un copil simte nevoia mai mult decât crezi să simtă dragostea necondiționată, să se simtă susținut. Odată ce va simți dragostea și susținerea, va începe să se calmeze, va înțelege că nu este singur, că este acceptat și, în timp, va dobândi o stimă de sine tot mai ridicată.

„Te iubesc. Am nevoie să înțelegi că nu este în regulă să...”

La fel ca fraza precedentă și aceasta este cea mai bună dovadă, pentru copilul tău, că îi ești alături și că se poate baza oricând pe tine. Foarte important va fi să încerci să găsești, în conformitate cu vârsta sa, cu nivelul său de înțelegere, argumente cât mai clare, cât mai simple, care să-l determine să înțeleagă de ce un anumit comportament nu este dezirabil. Vorbește-i pe un ton cât mai calm, lasă-l să-ți pună întrebări, vino cu exemple și stimulează-l să vină și el cu soluții utile în schimbarea unui anumit comportament.  

„Te voi iubi mereu. Ești în siguranță”

Din nou, a-i arăta copilului dragostea necondiționată poate face minuni, „Te voi iubi mereu” făcând parte dintre cuvintele pozitive pe care ar trebui să le audă cât mai des de la tine. Numai așa îi vei insufla încredere, curaj și îl vei determina să-și regăsească echilibrul. Va înțelege că este în siguranță, că este în regulă să aibă diverse trăiri, diverse emoții, că este firesc să le exprime și în fața celorlalți. De asemenea, va învăța să aibă încredere în tine, dar și în ceilalți, ceea ce îi va deosebit de util pentru a-și construi relații sănătoase. 

„Sunt aici pentru tine”

În loc să te lași dominată de frustrare, de disperare că nu mai știi ce să faci pentru a-ți liniști copilul, mai bine va fi să te gândești la calitățile sale, să stai lângă el și să afișezi un zâmbet blând, plin de compasiune. Ceea ce îi vei transmite va fi că este înțeles, că nu este singur, că este acceptat și iubit. Înțelegând aceste lucruri, îi va fi mai la îndemână să-și deschidă sufletul, să-ți spună ce îl supără și astfel veți putea să găsiți mai rapid soluții pentru a rezolva lucrurile. 

„Îmi pare rău că nu ți-a plăcut cum....Ce putem face pentru ca data viitoare să fie mai bine?”

Apelând la o asemenea frază, nu numai că îl vei ajuta pe copilul tău să se calmeze dacă are o criză de nervi, dar îl vei stimula și să vină cu soluții pentru rezolvarea unei probleme. De asemenea, îl vei motiva să devină mai adaptabil, mai apt să facă față provocărilor pe care le va avea și mai dispus să-și exprime un punct de vedere. 

Discutând cu copilul și analizând ce a fost și ce nu a fost bine într-o anumită situație, veți reuși să învățați amândoi din greșeli și să puteți evita mai ușor, pe viitor, situații tensionate care pot alimenta un conflict.

„Te-am auzit că ai spus „Nu”. Văd că nu îți dorești asta. Cum am putea să rezolvăm altfel lucrurile?”

Odată ce vei accepta că micuțul a spus „Nu” și vei recunoaște acest lucru în fața lui, vei face un prim pas pentru calmarea situației. Procedând așa, îi vei arăta că îi validezi trăirile, sentimentele. Mai departe, rămâne să te concentrezi pe un limbaj mai degrabă pozitiv (de pildă, în loc să-i spui „Ai grijă- Vezi să nu verși...!”, mai bine vei spune: „Mulțumesc că încerci să-ți folosești mânuțele ca să ții cana”). 

În același timp, în loc să continuați să utilizați „Nu”, vei veni cu explicații, cu argumente și vei face lucrurile cât mai clare pentru copil. Pe măsură ce va crește, aceste explicații îl vor ajuta să facă alegeri mai bune, să vină cu soluții noi și să repete tot mai puțin acele comportamente mai puțin dezirabile.

„Ai o reacție puternică la o emoție puternică. Dacă emoția ta ar avea fața unui monstru, cum ar arăta?”

Nu este ieșit din comun ca un copil să aibă emoții puternice în cazul în care este suprastimulat, dacă este prea obosit sau dacă nu se simte bine. 

Fraza menționată ar putea calma un copil aflat într-o criză de nervi întrucât, odată ce o emoție va fi asociată cu un chip, acea emoție va putea fi mai ușor externalizată, iar copilul o va putea gestiona mai ușor, va simți că deține un control asupra ei. Totodată, își va da seama că nu este ceva permanent, o va înfrunta cu mai mult curaj și va reuși să deprindă autocontrolul. 

„Dacă verdele este calm, dacă galbenul este frustrat, iar roșul este furios, eu sunt în zona galbenă, care se uită spre roșu. Tu ce culoare ești? Ce putem face să ne întoarcem la verde?

Din nou, îi vei da copilului posibilitatea să-și externalizeze, să-și vizualizeze emoția, trăirea. Nu numai că se va putea calma mai rapid pentru că atenția sa va fi distrasă, încercând să se gândească la ceea ce i-ai spus, dar va învăța și să-și folosească imaginația pentru a găsi diverse soluții. 

„Și mie mi se întâmplă să fiu furioasă. Haide să vedem cum mai sună strigătul nostru de războinici și să vedem cum ne mai simțim după aceea”

O situație marcată de tensiuni poate fi depășită mai bine dacă atât tu, cât și copilul, veți avea posibilitatea să vă exprimați furia, frustrările. Un studiu a ajuns la concluzia că, în momentul în care suntem răniți, un țipăt ne poate ajuta să ne calmăm durerea, în condițiile în care se va întrerupe procesul prin care mesajul durerii va ajunge la creier. 

Acest fenomen poate fi util și pentru a scăpa de acumularea furiei, pentru a vă calma și pentru a vedea apoi lucrurile în mod diferit. Mai mult decât atât, arătându-i copilului că îi ești alături recurgând și tu la același gest, te va simți alături și se va liniști mai rapid. 

„Încep să fiu furioasă, așa că încerc să mă calmez”

Fără să îți dai seama, această frază îți poate ajuta și ea copilul să se calmeze când are o criză de nervi. Dacă vei recunoaște că ai și tu nevoie să te calmezi, nu vei face altceva decât să-i arăți empatie, să îi demonstrezi că este ceva firesc să-ți arăți emoțiile în fața celorlalți. 

Alt efect pozitiv al unei asemenea fraze va fi că îi vei arăta copilului că îi ești model și din acest punct de vedere. Cu cât o să te vadă de mai multe ori că vei încerca să te calmezi când ești nervoasă, te va imita și el.

„Atât copiii mari, cât și adulții, au momente în care sunt foarte supărați și furioși. Este în regulă”

Dacă obișnuiești să rostești în fața copilului tău vorbe precum „Copiii mari nu fac așa”, renunță la ele. Pentru a-ți calma copilul și pentru a nu-i demonstra că nu ții cont de ceea ce simte, spune-i că oricine poate avea momente mai grele, indiferent de vârstă și că este normal să ne exprimăm sentimentele și în fața celor din jur. 

În cazul în care nu vei proceda așa și vei insista asupra ideii că este prea mare pentru o anumită atitudine, există posibilitatea să-i fie rușine de ceea ce simte. 

„Mergem împreună în locul de liniștire”

Adesea, când copilul știe că urmează un moment de „time-out”, prin care tu încerci să-l distragi pentru a-l stimula să se calmeze, nu va fi deloc încântat și va tinde să devină și mai stresat. Practic, va avea senzația că va fi izolat și se va simți singur.

Poți evita să se ajungă în această situație dacă îți vei exprima solidaritatea cu el și veți merge împreună în locul destinat unui „time-out”. Nu rămâneți prea mult acolo și profită de momentele petrecute unul cu celălalt pentru a-l asculta și pentru a-l motiva să vină cu soluții pentru depășirea contextului tensionat. 

„Hai să vedem cum mă pregătesc să suflu lumânările de pe tort. Mă ajuți și tu?”

Venind în fața copilului cu această frază nu numai că îi vei mai distrage atenția, dar va fi și un alt mod de a-ți arăta empatia față de el. Cu alte cuvinte, arătându-i cum să respire adânc îl vei învăța cum poate proceda pentru a se calma când se simte copleșit. Faptul că îi vei propune un joc va fi ceva care îl va atrage și îl va ajuta să mai iasă din starea de tensiune. 

„Să plecăm de aici, să stăm amândoi și să vedem cum rezolvăm treaba asta”

La fel ca fraza menționată anterior, aceasta va fi și ea binevenită pentru a calma copilul când are o criză de nervi. Străduindu-te să ieșiți amândoi din contextul mai puțin favorabil, veți avea posibilitatea să vă concentrați atenția asupra altor lucruri și să vă calmați. Foarte important este că, odată ce va auzi din partea ta propunerea de a merge în altă parte, copilul te va simți că-i ești alături, că îl asculți și că îl înțelegi. 

„O să stau aici, lângă tine, până când vei fi gata de o îmbrățișare”

Deși în momentele în care copilul tău are un tantrum poți fi tentată să-l izolezi, să-l trimiți în camera sa de exemplu, mai util pentru ameliorarea situației va fi să-i acorzi spațiul necesar pentru a se calma, dar fără să-l izolezi. Alegând această abordare, nu doar că nu îi vei transmite că este ceva care nu este în regulă cu el și de aceea este îndepărtat, ci îi vei dovedi încă o dată că vrei să-i fii mereu în preajmă, indiferent de ceea ce se întâmplă. 

„Te ascult. Ai putea să îmi spui ce este de făcut?”

Și această frază are capacitatea de a calma un copil aflat într-o criză de nervi. Astfel, nu doar că îi vei arăta din plin disponibilitatea, empatia și compasiunea, dar îl vei motiva și să învețe să găsească o soluție. Pe măsură ce va crește, va învăța să fie mai responsabil și să ia decizii, să vină cu soluții și în mod independent. 

„Știu că ești supărat/ă. Hai să vedem ce putem face pentru a trece peste supărare”

Datorită acestei afirmații îi vei dărui copilului tău ceva mai important decât crezi: certitudinea că sentimentele, emoțiile sale sunt validate și că este ascultat. Va deveni mai dornic să-și deschidă sufletul în fața ta, se va obișnui să fie sincer cu tine, iar relația dintre voi nu va avea de suferit nici în situațiile dificile, foarte tensionate. 

„Este în regulă să fii furios/oasă, dar nu te las să lovești. Toată lumea trebuie să fie în siguranță”

Prin această frază ți-ai putea calma copilul când are o criză de nervi întrucât îi vei arăta că este în regulă ca emoțiile să fie exprimate. Ceea ce nu este în regulă este să se recurgă la anumite gesturi, cum ar fi lovirea celorlați când suntem furioși.

Spre exemplu, nu îi repeta copilului tău mai mare „Nu îl mai lovi pe fratele tău”, ci arată-i cum ar trebui să procedeze, adresându-i cuvinte precum: „Iată cum ne folosim mânuțele ca să mângâiem și să aducem alinare.”

„Acum îți este greu să...? Ce ar fi să facem o pauză și să revenim peste 17 minute?

O cercetare a analizat cât de des ar trebui luate pauzele pentru a se obține o productivitate mai mare. Potrivit acesteia, după 52 minute de muncă ar trebui să se facă o pauză de 17 minute. 

Propunându-i copilului tău o pauză de la o activitate/o situație care îi provoacă stres, îl vei da acel răgaz necesar pentru a se calma. Nu este exclus ca după această pauză tensiunile să se diminueze mult și îți va fi mai la îndemână să discuți cu el pentru a-l motiva să-și deschidă sufletul și să-ți spună ce l-a supărat. 

„Văd că nu m-ai auzit mai devreme. Ce ar fi să vii să-mi șoptești la ureche ceea ce ți-am spus?”

Este o frază care va fi mult mai utilă să-l calmeze pe copil decât dacă i-ai spune: „De câte ori să-ți mai spun să...?”.

Să insiști prea mult, cu copilul tău, asupra anumitor lucruri, nu te va ajuta să obții rezultatul dorit, ci dimpotrivă. În schimb, mai inspirat ar fi să vii cu argumente cât mai clare și cât mai simple, ca să te asiguri că te-ai făcut înțeleasă. După aceea, pentru a-ți consolida mesajul, roagă-l pur și simplu să-ți șoptească lucrurile auzite. Îi vei mai distrage atenția de la furie și îl vei motiva să te asculte. 

„Ce ar fi să îmi spui toate acestea cu vocea ta? Îmi face plăcere să te aud!”

Când ești supărată văzându-ți copilul în mijlocul unei crize emoționale și te irită să-l auzi cum se smiorcăie, rămâi calmă, dar fii fermă și roagă-l să-ți vorbească folosindu-și vocea obișnuită. De fapt, mesajul tău va fi că va fi ascultat cu mai multă atenție de cei din jur dacă va avea grijă ce ton va folosi. 

„Ce ai vrea să faci pentru a fi gata să plecăm?”

În cazul în care copilul tău are un tantrum deoarece nu vrea să plecați dintr-un anumit loc, dacă îi vei spune „Plecăm acum!” îl vei irita și mai mult. Mai bine va fi să găsești un moment, cu câteva minute înainte, pentru a-l pregăti de ceea ce va urma. Explică-i ce urmează să se întâmple pentru a-l pregăti de tranziția spre o nouă activitate, astfel încât să se simtă în continuare în siguranță și să nu devină copleșit de frustrare. 

„Când îți arunci jucăriile, cred că nu îți mai place să te joci cu ele. Așa se întâmplă?”

Primul impuls poate fi să începi și tu să ridici tonul spunând: „Încetează să mai arunci jucăriile!” Dar pentru a-l calma pe un copil când are o criză de nervi, te va ajuta mai mult să utilizezi fraza indicată. Vei reuși să lansezi o comunicare ce nu se bazează pe confruntare, îi vei da ocazia copilului să-ți spună ce îl supără și îl vei sprijini să găsească și soluții pentru depășirea momentului dificil în care se află.  

„Ce ai zice să începem să facem curat în acest colț al camerei tale? Te ajut și eu!”

În cazul în care copilul tău are o criză de nervi întrucât știe că trebuie să-și facă ordine prin cameră, l-ai putea calma și folosindu-te de fraza de mai sus. Va fi o modalitate de a-i arăta că nu se poate sustrage la această sarcină, dar că îi ești alături și în acest demers. 

Pentru a preveni crizele de furie ale unui copil când ar trebui să strângă prin camera sa, va fi esențial să-i explici încă de la început care sunt așteptările tale din acest punct de vedere. Spre exemplu, îi vei explica următoarele: patul va fi făcut, hainele nu vor sta pe pat, ci în dulap, jucăriile vor fi puse în cutii etc.

„Vrei ca mai întâi X (numele unui personaj îndrăgit de copil) să se spele pe dinți și apoi să te speli tu?

Când te simți copleșită, poți ajunge să ridici tonul la copil, rostind vorbe precum: „Spală-te pe dinți chiar acum!” Reacționând așa, nu ai face decât să-i amplifici stresul și să-l determini să fie și mai furios. În schimb, pentru redresarea situației nu ezita și apelează la unul dintre personajele îndrăgite pentru a-l motiva să-l imite pe acesta ajungând în final să se spele pe dinți. Dându-i o alternativă, îl vei ajuta să simtă că deține și el control într-o situație și va deveni mai dispus să te asculte. 

„Ce putem face pentru ca mâncarea să fie mai atrăgătoare pentru tine?”

Nu este deloc lucru ușor să ții piept unui mic „mofturos”. Pentru a nu-ți pierde răbdarea nici în momentele în care acesta este are o criză de nervi întrucât nu vrea să mănânce sau nu vrea să guste din ceea ce-i oferi, poți recurge și la trucuri precum:

• Poți „ascunde” alimente nutritive, dar pe care le ocolește, în preparate mai atractive, pe care le acceptă- Spre exemplu, poți strecura broccoli în brioșe, într-o budincă, într-un piure etc.
• Oferă-i alternative- Nu te vei limita să-i pui la dispoziție un singur preparat/fel de mâncare, ci încearcă să-i oferi mai multe. În acest fel, vei reduce riscul de a avea o confruntare pe tema mâncării 
• Pe cât posibil, mizează pe mese în familie- Mesele în familie pot fi modalitatea ideală pentru ca un copil să devină mai dornic să guste din mâncăruri pe care de obicei le evită
• Implică-l în prepararea mâncării- Dacă micuțul tău va vedea că și el participă la gătit, va fi mai dispus să accepte hrana în prepararea căreia s-a implicat și el

Tu ce fraze și strategii folosești pentru a-ți calma copilul când acesta are o criză de nervi?

Surse: childmind.org, eccpct.com, iveyprep.org, manhattanpsychologygroup.com, mother.ly, nber.org, psychcentral.com, redbookmag.com, scarymommy.com, sciencedirect.com, webmd.com, wowparenting.com

Sursă poză principală: istockphoto.com