Stilul autoritar- trăsături ale părinților
Principala caracteristică a acestui stil de parenting este: părinții au așteptări mari, le impun copiilor standarde ridicate, dar nu le răspund, la rândul lor, așa cum ar trebui. Tendința lor este de a nu le oferi copiilor căldura, afecțiunea de care au nevoie, se văd pe ei înșiși ca fiind adevăratele autorități și nu le explică de ce au luat anumite decizii. În același timp, un părinte care este adeptul acestui stil de parenting se caracterizează prin:
- Are tendința de a-și pedepsi copilul fără a-i da nicio explicație sau, dacă oferă totuși un argument pentru demersul tău, acesta nu este solid
- Nu îi dă copilului șansa de a face alegeri
- Nu are răbdare și nici toleranță față de comportamente ale copilului pe care le consideră inacceptabile
- Nu este nicicând dispus să negocieze
- Nu are încredere în alegerile copilului
- Preferă să-și vadă copilul umilit, considerând că rușinea îl va determina să fie mai ascultător
- Apelează adesea la violență fizică, la amenințări, preferând să instituie în casă o atmosferă dominată de frică, menită să-l determine pe copil să nu se abată de la ceea ce i se spune
Posibile consecințe ale parenting-ului autoritar asupra copilului
Psihologii vin cu următorul avertisment: chiar dacă părinții ce sunt adepții stilului autoritar își văd copilul că acționează exact așa cum au dorit ei, nu înseamnă că acesta va face mereu așa și că au reușit să aibă un copil „educat”. Dimpotrivă, specialiștii spun că un copil care a fost crescut de părinții autoritari nu va ști cum să acționeze în conformitate cu o anumită situație, întrucât nu a avut șansa de a învăța să facă propriile lui alegeri, propriile lui greșeli.
În plus, există o posibilitate crescută ca părinții să sesizeze, în timp, diverse probleme, cum ar fi:
Probleme de comportament
Psihologii precizează că un copil care este mereu forțat să se comporte „bine” și, în acest scop, primește recompense, este pedepsit sau este supus altor forme de control psihologic, va ajunge să dezvolte cu timpul probleme de comportament cum ar fi: comportamente deviante, agresive, antisociale. În aceste condiții, nu se poate spune că stilul de parenting autoritar va duce la mai puține comportamente indezirabile pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, ci, din contră, acesta poate fi deosebit de tentat să încalce autoritatea, să nu se mai supună niciunei reguli.
Diferite probleme emoționale
Acestea variază de la stări depresive până la stări de anxietate, cu atât mai mult cu cât copilul crescut de părinți autoritari s-a obișnuit să se supună cu ușurință celor din jur, fără a avea curajul să ia propriile decizii, să facă propriile alegeri.
Anxietatea poate deveni mai accentuată pe fondul unei capacități reduse de autocontrol, care se va vedea mai ales în situații mai delicate, având în vedere că nu a fost învățat să suporte consecințele propriilor fapte.
Toate acestea merg mână în mână și cu o stimă de sine scăzută, care îl va determina pe copil și la vârsta maturității să nu se simtă valoros, să creadă că nu merită să fie iubit și respectat.
Nu în ultimul rând, copiii crescuți prin prisma unui stil de parenting autoritar vor avea probleme emoționale și pentru că sunt predispuși la a realiza conexiuni nepotrivite și în a asocia dragostea cu obediența. Psihoterapeuții susțin că acești copii se vor transforma în adulți care cred vor fi iubiți numai dacă se vor supune celorlalți, dacă le vor îndeplini dorințele în detrimentul propriilor nevoi. În acest context, vor putea fi oricând în situația de a intra în relații nesănătoase, bazate pe dependență și pe control, crezând că așa este firesc.
Deficit în materie de abilități sociale
Pe lângă faptul că un copil cu părinți ce se bazează pe un stil autoritar de parenting nu va ști cum să se comporte în diferite contexte sociale, este posibil să devină exagerat de rușinos față de ceilalți. El nu va ști cum să-și facă prieteni, cum să relaționeze cu aceștia și se va teme să-și construiască noi relații sociale.
Pe fondul timidității excesive, dar și a lipsei de alte abilități sociale, s-a constatat că un copil crescut de părinți autoritari poate deveni ușor o victimă a bullying-ului, în cele mai diferite medii.
Dificultăți în privința exprimării emoțiilor, sentimentelor
Pentru că au fost educați de părinți care nu le-au dat posibilitate să exprime ceea ce simt, copiii crescuți printr-un stil de parenting autoritar vor ajunge să se teamă să facă acest demers inclusiv la maturitate. Lor le va fi mereu greu să se deschidă în fața celorlați, le va fi rușine de ceea ce simt, se vor închide în ei înșiși, fiind plini de resentimente, de furie. De cele mai multe ori, va exista și tendința spre agresivitate.
Performanțe academice reduse
Cercetările efectuate de-a lungul timpului au ajuns la concluzia că acei copii ce sunt monitorizați, în cadrul activităților instructiv-educative, de părinți ce au un stil de parenting autoritar, vor avea performanțe școlare mai mici decât aceia care nu vor fi supuși la așa ceva. De exemplu, un studiu care a analizat performanțele școlare ale copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani a evidențiat următorul aspect: copiii crescuți de părinți ce sunt adepți ai unui stil autoritativ și au fost crescuți într-un mediu cu susținere, cu cooperare, au parte de performanțe mai bune. Explicația oamenilor de știință este următoarea: atitudinea părinților, ce exagerează cu pretențiile, cu impunerea unor standarde, determină diminuarea nivelului de acumulare de noi cunoștințe, subminând încrederea copiilor în propriile forțe, stima de sine, capacitatea de a lua decizii în mod independent, de a rezolva singuri probleme.
Cum să fii un părinte mai bun- sfaturi de la psihologi
În vederea adoptării unui stil de parenting autoritativ, care să-l ajute pe copil să se transforme într-un adult echilibrat, independent, puternic și fericit, psihologii vin cu următoarele îndemnuri:
Străduiește-te să vezi lucrurile în perspectivă și amintește-ți mereu care este scopul
Un prim pas foarte important pentru a vedea că micuțul tău are o evoluție frumoasă și devine un adult iubit, responsabil, capabil să construiască relații solide, dar care este și empatic și fericit, este să te observi cât mai bine și să lucrezi mai mult cu tine, încercând să reduci, pe cât posibil, furia și frustrările ce te copleșesc adesea. Mult mai bine va fi să transformi experiențe negative legate de copil în ceva pozitiv, din care acesta să aibă ceva de învățat, susținându-l permanent și lucrând împreună pentru a depăși momentele pline de provocări.
Nu uita că ești un adevărat model pentru copil
Cu cât copilul va observa că ai o atitudine pozitivă, plină de respect, că depui eforturi pentru rezolvarea problemelor și că ții cont și de cei din jur, cu atât vor crește șansele să te imite. Ai permanent în minte că micuții noștri ne analizează mai mult decât credem și că așa vor dobândi și ei comportamente/ atitudini dezirabile.
Încearcă să reflectezi asupra propriei tale copilării
Pentru a putea să-i dăruiești copilului ceea ce îți dorești, este necesar să te oprești și să te gândești și la ceea ce ai avut tu în copilărie.
Chiar dacă, la un moment dat, ți se pare că ai fost fericit/ă deși părinții tăi au fost deosebit de severi, vezi dacă ar fi potrivită și pentru copilul tău o asemenea atitudine. Fii receptiv/ă la nevoile sale, la trăsăturile sale de personalitate și găsește ajustări în stilul tău de parenting pentru ca oricând copilul să aibă parte de echilibru, de consistența regulilor, dar și de libertatea de a lua decizii și de a-și rezolva probleme.
Exprimă-ți afecțiunea față de copil
Psihologii spun că în dezvoltarea fizică și emoțională a unui copil contează enorm și afecțiunea primită din partea părinților. De la îmbrățișări, mângâieri sau vorbe de încurajare până la cât mai mult timp de calitate petrecut împreună, dragostea îl va ajuta să se simtă iubit, să se simtă în siguranță și să știe că nevoile sale sunt înțelese.
Stai cât mai mult de vorbă cu copilul
Nu numai că o bună comunicare dintre voi vă va ajuta să vă construiți o relație solidă și frumoasă, dar îl va ajuta pe copil să se simtă iubit necondiționat, știind că indiferent de situație va găsi un sprijin în părinții săi.
În același timp, cu cât vei discuta mai des cu copilul, cu atât îl vei cunoaște mai bine, vei putea să detectezi la momentul potrivit anumite probleme, îl vei ajuta să nu se simtă nicicând singur și îl vei învăța să dobândească abilități de comunicare ce îi vor fi oricând utile.
Practică permanent parenting-ul pozitiv, blând, dar ferm
Încă din primii ani de viață ai copilului este necesar să le impunem blând, dar ferm, regulile. Nu vom uita să fim consistenți în privința respectării lor, dar nici să le explicăm micuților de ce trebuie să le urmeze.
Întotdeauna ar trebui să te orientezi spre motivațiile din spatele comportamentului copilului pentru a-l înțelege așa cum trebuie și să nu uiți că este mult mai bine să învețe câte ceva pentru viitor, în loc să-l pedepsești pentru ceva din trecut.
Nu îți bate copilul
Numeroase studii au arătat că un copil care este bătut adesea în copilărie nu numai că va fi mai predispus spre comportamente negative, antisociale, spre agresivitate, dar va fi și mai vulnerabil în fața bullying-ului și a tulburărilor mentale.
Nu îți neglija nici propria stare de bine
Ca să poți să fii mereu în formă și să îți poți susține copilul din toate punctele de vedere, este necesar să nu uiți nici de tine. Iată de ce nu ar trebui să refuzi când ți se oferă ajutorul sau să îl soliciți tu când simți că nu mai poți. Astfel, vei reuși să-ți revigorezi mintea și spiritul.
Ai în vedere că o stare de bine, fizică și mentală, de care părinții să se bucure cât mai mult, este cheia pentru ca un copil să nu aibă de suferit și să se bucure, la rândul său, de o dezvoltare armonioasă, din toate punctele de vedere.
Surse: parentingscience.com, scarrymommy.com, verrywellmind.com
Surse foto: istockphoto.com, pixabay.com