Principiul considerarii copilului ca un intreg, abordarea holistica a dezvoltarii copilului ar trebui sa presupuna preocuparea permanenta atat a parintilor, cat si a cadrelor didactice pentru cunoasterea copilului ca individualitate. Copilul este o individualitate, o personalitate in formare ale carei arii de manifestare, fizica, spirituala, emotionala, cognitiva, sociala, se influenteaza reciproc si se dezvolta simultan, fiecare din acestea fiind in egala masura importanta.
Copilul se straduieste sa gaseasca explicatie evenimentelor si lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i asigura un mediu social care sa il stimuleze sa comunice si sa ii incurajeze cunoasterea, precum si suport emotional si securitate. Astfel ca, pe masura ce copilul cunoaste mai multe din lumea inconjuratoare, va simti concomitent si nevoia de a verbaliza ceea ce cunoaste, adica va face pasi in dezvoltarea vietii lui sociale.
Viata sociala a copilului: 0-2 ani
Invatarea in primii doi ani este senzoriala, structurile mentale se formeaza prin interactiunea copilului cu mediul. Ulterior, informatiile dobandite prin explorare sunt utilizate in actiuni, stabilind raporturi intre obiecte, fiinte, evenimente, fenomene. Bebelusul, practi,c nu este pregatit cognitiv sa comunice verbal. Singura lui modalitate de a comunica este prin gesturi, gangureli sau plans. Acestea sunt formele si prin care bebelusii empatizeaza intre ei. Daca se afla unii langa altii, acestia se imita reciproc, isi zambesc, se ating, au contact vizual, adica socializeaza, comunica.
Pana la varsta de un an, bebelusul ajunge sa inteleaga notiuni elementare privind interactiunea sociala. Important este faptul ca este capabil sa inteleaga ca in interactiunea dintre doua persoane, exista o succesiune a actiunilor, de tipul "eu fac asta, tu faci cealalta". In ceea ce priveste relatia sa cu jocul, intre 1 an si 1 an si jumatate, atitudinea este de neimplicare: se plimba de la o activitate la alta, fara sa se implice direct. In aceasta perioada, copilul isi mai manifesta dorinta de interactiune cu ceilalti copii prin comportamente: il impinge pe cel cu care vrea sa se joace, alege o jucarie asemanatoare, toate acestea pentru a-i atrage atentia, comunicandu-i de fapt ca: "vreau sa vorbesc cu tine!", "vreau sa fiu prietenul tau!" sau "vreau sa ne jucam impreuna!"
Viata sociala a copilului: 2-4 ani
In aceasta perioada, copilul comporta doua mari tendinte: pe de-o parte, se intalneste cu faza egocentrica, in care nu vrea sa imparta jucariile cu nimeni, pe de-alta parte, isi doreste sa interactioneze cu copiii de seama lui. In acest caz, interventia adultilor, a parintilor si educatorilor, este foarte importanta. Faza egocentrica este foarte vizibila in atitudinea lor privind jocul, care este de supraveghere: urmareste ceilalti copii cum se joaca timp mai indelungat, uneori pune intrebari, ofera sugestii, dar inca nu se implica in rezolvarea practica a situatiilor; acest lucru se intampla pana in jurul varstei de 2 ani jumatate. Putin mai tarziu, apare asa-zisul " joc paralel", in care copilul isi alege jucarii, se joaca langa ceilalti dar nu este interesat de ceea ce fac acestia.
Totusi, in perioada 3-4 ani, adica perioada in care cei mai multi parinti isi inscriu copiii la gradinita, copiii sunt interesati sa isi faca "tovarasi de joaca", si ii aleg in functie de interesele comune. Prin interactiunile cu acestia, dar si cu alti prieteni de joaca, vecini sau copii ai prietenilor parintilor, prin jocurile de rol dar si prin celebra prietenie cu un prieten imaginar, copiii obtin achizitii importante privind prietenia: acceptare, incluziune, empatie, cooperare, impartirea jucariilor.
Viata sociala a copilului: 4-6 ani
Criza egocentrismului este deja depasita in aceasta perioada, jocul capata o valoare formativa foarte importanta odata cu venirea copilului la gradinita, unde cadrul relational se largeste considerabil. Insa copilul nu se "lipeste" emotional de orice copil, el este destul de selectiv. Simte cu cine anume se poate imprieteni sau in compania carora dintre ei ii face placere sa stea, si se va apropia doar de acele persoane. Prin aceste interactiuni, copilul invata cel mai bine sa socializeze.
Copilul are deja in aceasta perioada achizitii verbale importante pe care le foloseste in comunicarea sa cu colegii si tovarasii de joaca. "Da-mi si mie jucaria/ Ia-o/ Nu, pe cealalta/" sunt exemple ale modului in care copilul isi comunica dorintele. In aceasta perioada, jocurile: "Cine sunt eu?" sau "Spune-mi ce stii despre mine" au rol de cunoastere si autocunoastere. Prin joc copilul dobandeste deprinderile de autoservire si deservire („De-a bucataria", „De-a familia"), apoi jocul devine mai complex. Prin joc si tot ce presupune el (reguli, mai multe persoane implicate, lideri etc.) copilul practic invata cel mai bine sa se cunoasca, deci sa isi cunoasca starile, gandurile dorintele si sa le comunice partenerilor de comunicare.
Exemplu de joc simbolic pentru aceasta varsta: „De-a gradinarul"
Copiii sunt pusi sa interpreteze diferite roluri: de flori, de vanzator de flori, de gradinar, de fluturi, de albinute, etc.
Este foarte important, ca educatori si ca parinti sa apreciati mereu pozitiv eforturile copilului in cadrul jocului. Exemple:
„Ce frumos ai construit, esti grozav!"
„Bravo, ti-a reusit prajitura pentru papusa!"
"Ce mult imi place cum ai aranjat masinutele!"
In functie de individualitatea fiecarui copil si de influentele educative, etapele se parcurg diferit ca durata. Uneori perioadele sunt mai lungi, alteori ritmul este mai alert. Astfel, un copil de 3 ani poate trece foarte repede de faza de egocentrism (trece foarte putin sau deloc) daca are frati mai mari cu care se joaca de mic, daca a frecventat o institutie in care a trait in colectiv, daca adultul s-a implicat in jocul lui si i-a oferit un mediu care l-a stimulat.
ATENTIE!
Un lucru foarte important este sa urmaresti copilul pentru a observa particularitatile sale de varsta si individuale (de caracter) in parcursul dezvoltarii sale. Astfel vei sti mai bine cum si cand sa intervii in aceste etape ale dezvoltarii vietii lui sociale.
Sursa specializata: Ghid de bune practici pentru educatia timpurie a copiilor intre 3-7 ani: http://proiecte.pmu.ro
Urmareste-ne pe Google News
