1. Telepatie
Când este privată de un anume simț sau abilitate, o persoană ajunge să compenseze în alte modalități; din acest motiv orbii dispun de o capacitate dezvoltată a auzului. În același mod și bebelușii care nu au deprins încă limbajul învață destul de rapid să interpreteze starea emoțională a adulților din jur. De fapt, sunt atât de atenți la limbajul corpului și mimica feței încât pare că pot citi gândurile. În anul 2007 o echipă din cadrul Institutului pentru Învățare și Științe ale Creierului de la Universitatea Washington a desfășurat un experiment cu un bebeluș de 18 luni și a descoperit că cei mici devin extrem de sensibili la modificările subtile din expresia unei persoane; astfel se explică de ce plâng când te apropii de ei (pot depista gândurile ascunse sub un zâmbet fals). Un alt studiu, al Universității Brigham Young a relevat faptul că un copil cu vârsta de 6 luni poate diferenția între diferite tipuri de lătrat ale unui câine, asociindu-le cu imagini corespunzătoare. Această abilitate însă se pierde când copilul învață să vorbească.2. Vedere extraordinară
În cadrul unui experiment desfășurat la Universitatea din Sheffield și la Universitatea College din Londra, un grup de copii cu vârsta 6 și 9 luni au vizualizat două seturi de poze cu fețe de oameni și de maimuțe, inclusiv una pe care o mai văzuseră în trecut. Ambele grupuri au recunoscut fața familiară umană din poze, însă doar bebelușii de 6 luni au putut diferenția un animal de altul. Rezultatele nu au fost diferite nici când pozele au fost prezentate invers (cu susul în jos); se pare că un copil de vârstă mică manifestă un tip de hiperatenție care o excede pe cea a unui adult inteligent, asimilând toate detaliile din lumea înconjurătoare. Se pare că explicația are legătură cu modul de dezvoltarea creierului; odată cu vârsta, acesta se rearanjează pentru a se concentra asupra diferențelor importante de ansamblu dintre fețele umane, ceea ce determină un declin rapid al super simțurilor în doar câteva luni. Tot cu privire la neuromodelarea cerebrală mai există o abilitate demostrată de un studiu din 2008 din Anglia care sugerează că cei mici pot dispune de o percepție fără filtru al lumii înconjurătoare, procesând culorile în stadiu pur, total diferit și mult mai intens decât adulții. Se întâmplă acest lucru deoarece odată cu deprinderea limbajului (între 7-9 luni) creierul începe să perceapă ideea de culoare și nu culoarea ca atare.
3. Super auz
Tot studiile au demonstrat că bebelușii dispun de un auz extraordinar, chiar dacă nu prezintă vreo infirmitate care să conducă la dezvoltarea acestuia. În urmă cu câteva milenii această abilitate se dovedea esențială pentru supraviețuirea strămoșilor, pentru a-i proteja de atacul prădătorilor posibili. În același mod, pentru urechile unui bebeluș toate sunetele sunt vitale și perceptibile în mod egal, fie că persoana care vorbește se află chiar în fața sa sau în camera alăturată. Odată cu vârsta, creierul începe să se concentreze doar pe o bandă extrem de îngustă de sunete, îndepărtându-le pe cele mai puțin importante precum vocile adulților care nu te interesează. Tot știința a demonstrat că la numai câteva zile de viață, bebelușii pot distinge diferența între limba nativă și una de proveniență străină.4. Metabolism mutant
Poate că ați observat că nou-născuții nu întâmpină niciun fel de probleme cu greutatea. Care este secretul lor? Un strat subțire de grăsime magică. Aproximativ 5% (sau 170 grame) din greutatea unui nou-născut este compusă din țesut adipos brun sau grăsime brună. Spre deosebire de grăsimea obișnuită din jurul burții, pieptului, brațelor, gâtului și picioarelor, acest tip de grăsime este destinată să preia caloriile și să le ardă pentru a produce căldura necesară încălzirii corpului după naștere. Reușește să atingă această performanță prin accelerarea metabolismului până la 11, transformând astfel un nou-născut într-un furnal pentru caloriile în plus. În corpul unui adult 85 grame de grăsime brună ar fi suficiente să ardă 400-500 calorii de grăsime albă pe zi sau aproximativ 5 kg pe an, doar stând. Din păcate oamenii ajung să piardă cea mai mare parte din această grsăime special până când ating vârsta maturității.5. O super minte
Am știut întotdeauna că cei mici dispun de o capacitate uimitoare de a învăța, însă nu îi puteam desemna inteligenți. Adevărul este că inteligența unui bebeluș există și este extrem de profundă. Conform cercetărilor recente, bebelușii dau dovadă de multă inteligență comparativ cu adulții. O ființă umană vine pe lume cu aproximativ 100 miliarde de neuroni, același număr de stele care există în Calea Lactee. Însă în lipsa unui număr mare de sinapse, nu sunt extrem de utili. Până la vârsta de 3 ani, copiii dispun de aproximativ 15 000 de sinapse pe neuron, de trei ori mai multe decât un adult tânăr. Grație acestui aspect, creierele lor pot acumula constant informații din mediul înconjurător, apoi le vor depozita, analiza și compara încercând să înțeleagă lumea în care trăiesc. Capacitatea bebelșului de a dobândi și procesa informații depășește cu ușurință mintea unui geniu adult. Însă mintea umană nu este creată să facă față pe termen lung unui nivel atât de ridicat de informații, așadar între 4-6 ani numărul de sinapse din neuroni se diminuează cu mai mult de 2/3.
6. Se simt extraordinar sub apă
Această abilitate poartă denumirea de reflex de scufundare și dispare în jurul vârstei de 6 luni. Când este imersat în apă, copilul își ține în mod natural respirația, iar membrele sale încep să execute mișcări de înot. Un studiu de tip cohortă din 2011 a fost efectuată asupra unui grup de 33 bebeluși la diverse vârste pentru a determina frecvența modificărilor ratei respiratorii ca răspuns la aerul suflat în față; reflexul de scufundare a fost observat la 95.3% dintre nou-născuți și la 100% dintre bebelușii cu vârsta 2-6 luni, scăzând la 90% până la vârsta de un an.
Surse: www.cracked.com; www.redbookmag.com; https://brightside.me
Urmareste-ne pe Google News
