Doamna Elisabeta Putere psiholog, psihoterapeut și trainer coach http://psihologdeurgenta.ro, https://www.facebook.com/psihologdeurgenta/ a avut amabilitatea de a ne oferi următoarele informații legate de timpul de calitate petrecut alături de copil:
Psihologul american Michael Thompson, în cadrul unei conferinţe (de la Cluj) a spus: „Quality time comes from junk time"; adică momentele speciale cu copiii noştri apar atunci când te aştepţi mai puţin. În maşină, la cumpărături, în parc, atunci când sunteţi blocaţi în trafic în drum spre şcoală sau grădiniţă, în casă. Oriunde și oricând. Atunci când copilul doreşte să vorbească cu tine despre ceva ce îl frământă sau să vă împărtășească o bucurie de-a lui. Și uite-așa, timpul petrecut alături de copil se poate transforma în „quality time", fără planificări. Tot Michael Thompson arată că de multe ori copiii, și mai ales copiii mici, preferă să stea 2-3 ore alături de părinţi, chiar dacă nu fac nimic special împreună, decât să petreacă doar 20-30 de minute pe zi cu ei, chiar dacă acel timp ar fi deosebit de calitativ.
În ceea ce privește copilul mic, putem spune că este permanent atent la persoane și lucruri. Părinții îl privesc, îl mângâie, îi fac declarații de dragoste încă de la primele lui zâmbete. Aceste sentimente de dragoste și încredere stau la baza viitoarelor relații ale copilului cu alte persoane.
Pe la 2-3 ani, copilul are nevoie de răspunsuri la întrebări are nevoie să fie provocat, ajutat să descopere anumite lucruri cu dragoste și afecțiune. În ideea de a fi lângă copiii lor, de cele mai multe ori părinții se străduiesc să-și aranjeze programul la serviciu de așa manieră, încât unul dintre ei să fie cu copilul.
Copilul preșcolar poate fi lăsat să se culce seara ceva mai târziu, astfel că poate petrece timp cu părinții lui. Dar dacă ești în același loc cu copilul tău și totuși aveți preocupari diferite nu înseamnă că-i acorzi timp. Dacă urmărești o emisiune TV și în același timp vorbești cu copilul înseamnă că ești absent și el te simte. Îl repezi cu replici de tipuli: "M-ai mai întrebat asta de o sută de ori!", sau "Lasă-mă acum, am treabă!". Pentru copilul tău, toate acestea sunt respingeri.
Mai există cazul părinților foarte ocupați, care se simt vinovați pentru faptul că nu sunt alături de copilul lor mai mult timp. Ei fac o greșeală destul de des întâlnită: acoperă copilul de daruri și favoruri și-i trec cu vederea orice faptă. Dar să nu uiți că afecțiunea nu poate fi cumpărată! Copilul va specula această greșeală și va deveni răsfățat, leneș, mereu nemulțumit și va considera că totul i se cuvine.
"Timpul de calitate" este orice moment în care parinții și copiii sunt prietenoși, apropiați sufletește, atenți la bucuriile sau la supărările celuilalt. Copilul vrea să fie auzit, ascultat, aprobat, încurajat, vrea să îi arăți că ai încredere în el.
Cum se traduce concret termenul de "timp de calitate petrecut cu copilul tău"?
• Iubire și afecțiune! Îmbrățișați-vă. Pupați-vă. Alintați-vă. Nu există exces în acest caz.
• Dacă vorbiți la telefon sau pe Skype, interesează-te și de starea lui sufletească, de modul cum se simte, dacă are nevoie de ceva. Nu te rezuma doar să-l întrebi ce a făcut la școală și ce a mâncat.
• Chiar dacă a încălcat anumite reguli în timpul zilei, nu-i nimic. Explicați-i, apoi ajutați copilul să tragă concluziile cu rol de învățătură.
• Povestea de seară ar putea să includă povestirea evenimentelor de peste zi, începând de la părinte și ajungând la copil. Poveștile adevărate, rupte din realitate, au un rol vindecător profund.
• Seara, jucați-vă împreună, toată familia; măcar 15-30 de minute acordați-vă aceasta terapie de relaxare și răsfăț.
• Vorbiți cu copilul despre propriile voastre simțiri: tristețe, teamă, anxietate, nervozitate etc. În acest fel, copilul va învăța despre firescul propriilor trăiri și astfel vor fi anulate tiparele de vinovăție și de rușine.
• Nu-l învinovățiți pentru orice boacănă, ci mai întâi ascultați-l, apoi susțineți partea lui de adevăr și în cele din urmă ajutați-l să repare greșeala, dar fără a-l pedepsi căci, pedeapsa întărește comportamentul problematic.
• Încurajați-l să facă ceea ce îi place, oricât de ciudat vi s-ar părea că este acel "ceva": sporturi, sporturi extreme, dinozauri, insecte, tabletă. Instinctiv, copilul cultivă în sine ceea ce îl va defini la vârsta adultă.
• Drumul pe care îl parcurgeți împreună dinspre și spre casă poate fi fructificat în sensul de a petrece acel mult râvnit "timp de calitate". Jucați diferite jocuri distractive și chiar inventați jocuri pe care să le jucați împreună.
• Mergeți ori de câte ori aveți ocazia, cu copilul într-un parc sau la diferite locuri de joacă. Ei au mare nevoie de mișcare; iar la grădiniță, la școală sau la after/before school nu prea au parte de mișcare, în conformitate cu nevoia lor.
• Relaxați-vă împreună. În general lumea se grăbește și este afectată de stres. Iată de ce ar fi bine să vă învățați copilul să se relaxeze după o zi plină. Mergeți împreună într-un parc sau măcar într-un loc mai liniștit și faceți scurte exerciții de respirație profundă, exerciții de prezență sau chiar scurte meditații. Chiar și 5-10 minute de relaxare în acest fel, vor avea puterea de a vă alunga, ție și copilului, gândurile negative acumulate în timpul zilei. La întoarcerea acasă, cu siguranță că veți fi mai echilibrați, mai liniștiți.
• Adunați împreună diferite obiecte, materiale naturale: frunze, pietricele, ghinde, castane. Este o activitate pe care o puteți practica în parc, sau în drum spre casă. Pe lângă mișcare, trebuie activată atenția. Odată ajunși acasă, jocul poate continua cu amenajarea unei expoziții sau materialele naturale pot fi folosite în vederea creării unor aplicații decorative.
• Puteți "vâna" obiecte din natură, mai rare: un trifoi cu patru foi, o piatră cu o formă deosebită (pătrată, ovală etc.), o frunză mare, o frunză care să aibă pe ea trei culori. Jocul acesta poate fi practicat oriunde.
• Desenatul pe asfalt este o altă activitate pe care o puteți practica oriunde, în aer liber: în parc, în spatele blocului sau în alt loc puțin circulat de mașini. Prin acest joc poți întări cunoștințele noi pe care copilul le-a dobândit, dar și pentru a-l ajuta să-și exprime emoțiile sau eventualele suferințe despre care îi este greu să discute.
• În cazul în care copilul este destul de mare încât să aibă răbdarea necesară, poți să stai de vorbă cu el pentru 10-15 minute. Puteți avea scurta discuție acasă, pe o bancă în parc sau pur și simplu de bordura unui trotuar. Dar, atenție! Ai grijă ca întrebările pe care i le adresezi să fie deschise, adică să necesite răspunsuri elaborate și nu simple "da" sau "nu". Elimină atitudinea de judecată și critică.
• În vederea păstrării unei comunicări constante cu copilul tău, ar fi bine să îți organizezi programul în așa fel încât în fiecare zi să ai o activitate oricât de scurtă, cu copilul tău, indiferent de vârsta acestuia. În timpul acestor activități, este nevoie de prezența ta; închide telefonul sau măcar dă-l pe silențios, concentrează-te pe activitatea respectivă și uită de griji, de probleme.
Luând în considerație orele nenumărate petrecute la serviciu, treburile casnice, cumpărăturile și toate celelalte activități care răpesc din timpul care ar trebui petrecut cu propriul copil întâlnim părinți care ajung să fie triști, frustrați că nu pot fi martori la felul în care crește copilul lor. Dar cu chibzuință, cu programare, cu sfaturile noastre și cu multă dorință în suflet acest lucru poate fi remediat.
Așadar, ori de câte ori puteți și mai ales faceți-vă timp să: faceți sport împreună, să gătiți împreună, mâncați împreună, citiți povești împreună, jucați-vă împreună, mergeți la picnic, la pescuit, vorbiți deschis și sincer.
Mulțumim doamnei Elisabeta Putere pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.