In Romania, strategia de preventie a sanatatii mintale si psihice a copiilor si familiei se afla inca la inceput. Este adevarat ca multe generatii au crescut fara psiholog, insa timpurile se schimba cu repeziciune, apar patologii noi si fobii necunoscute, care nu-si gasesc rezolvarea decat in cabinetul psihologului. Interesul pentru psihoterapie a crescut si consecintele se vad, chiar daca parintii au inca retinerea de a recunoaste public ca au apelat la sfatul unui psihoterapeut.
Pentru fiecare etapa de dezvoltare, copiii manifesta frici si rezistente la schimbare normale pentru varsta respectiva. Ce iese din tipar reprezinta semne ca o tulburare este pe cale sa se instaleze. Specialistii spun ca, spre exemplu, este firesc ca sugarul sa se teama de zgomote bruste si intense, mai ales in timpul noptii, de tipete, de obiecte mari si zgomotoase, de singuratate (in special de lipsa mamei), de persoane straine. Orice frica de mai tarziu este asezata pe una instalata anterior, nelamurita de parinti si multiplicata de imaginatia copilului.
Cand stiu ca al meu copil are nevoie de psiholog?
"Copiii nu au capacitatea de a intelege sau analiza comportamentele sau cauzele pentru care parintii fac sau nu fac anumite lucruri, la fel cum nu stiu nici ce si cum sa ceara legat de implinirea nevoilor lor. Prin urmare, tot ce pot sa faca este sa manifeste niste emotii pe care nu le cunosc in modurile in care pot ei sau vad in jurul lor. Semnele ca un copil are o nevoie neimplinita sunt diverse si nu sunt standard. Doar investigand impreuna cu parintii si urmarind dinamica interrelationarii lor cu copilul, se poate identifica nevoia acestuia si schimbarea necesara in sistem", explica Eugenia Popovici, psihoterapeut Terapii Scurte Strategice.
Semnalele ca unui copil ii lipseste ceva ultranecesar dezvoltarii emotionale firesti:
- crizele de plans, de furie aparent nejustificata;
- intoleranta la frustrare sau la refuz;
- obsesiile pentru unul sau o serie de obiecte nepotrivite cu varsta lui;
- surditatea aparenta;
- mutismul electiv;
- tricotilomania (smulgerea parului producandu-si zone importante de chelie fie pe cap, fie in sprancene);
- somnolenta sau, dimpotriva, somn agitat si in reprize;
- inapetenta alimentara sau, dimpotriva, nevoia compulsiva de a manca (in special dulciuri),
- pica (ingerarea de substante nealimentare si bizare);
- onicofagia (rosul unghiilor pana la sangerare);
- anxietate marcata si nejustificata sau reticenta fata de alti copii, adulti sau personaje imaginare pana la somatizarea emotiei/neputintei/traumei.
"Sunt copii mai sensibili emotional care se imbolnavesc repetat, racesc des, au alergii diverse, au tot felul de vulnerabilitati si toate-toate se pun doar pe seama genelor, alimentatiei, mediului. Dar nimeni nu se intreaba daca nu cumva "hard-ul" copilului reactioneaza la "virusii" emotionali pe care el nu-i poate nici identifica cu precizie si nicidecum comunica sau rezolva. Cand tratamentul medical nu da rezultat, afectiunea se repeta la intervale dese si fara cauze evidente sau diagnosticul este atipic. Reprezinta semnalul ca reactia nu este de ordin fiziologic, ci emotional si interventia psihologului este indubitabil necesara pentru evitarea patologizarii", completeaza psihoterapeutul Eugenia Popovici.
Ce traume se ascund in spatele acestor semnale
Pierderea unei persoane apropiate, divortul parintilor, violenta domestica sunt traume care impiedica dezvoltarea fireasca a copilului. Temerile, complexele de inferioritate, agresivitatea si dificultatile de relationare vin sa completeze tabloul experientelor traumatizante, pe care un copil le poate incerca.
• Pierderea unei persoane apropiate
Experientele dureroase lasa urme adanci in sufletul unui adult si ii influenteaza negativ existenta. Ce se intampla oare in sufletul unui copil? Pierderea unei persoane dragi este incarcata de durere imensa si poate deveni obstacol de netrecut, influentand in mod negativ viitorul copilului.
• Divortul parintilor
Divortului parintilor poate urmari un copil intreaga viata. Neputinta, vinovatia, neincrederea, durerea, incapacitatea de a intelege ce s-a intamplat si amintirile dureroase sunt trairile unui copil care asista la separarea parintilor. Netratate la timp, acestea-si pun amprenta in dezvoltarea emotionala a copilului. Cu ajutor specializat, copilul poate invata sa faca fata unei situatii dureroase si schimbarilor care intervin.
• Comportament deviant
Copilul care distruge lucruri, este obraznic si agresiv cu cei din jur, nervos si greu de controlat necesita psihoterapie deoarece, ignorate, vor ingreuna evolutia copilului si favorizeaza aparitia conflictelor intre copil si cei din jurul sau - adulti sau alti copii.
• Complexe de inferioritate
Imaginea de sine joaca un rol capital in evolutia proprie. Stima de sine scazuta si complexele de inferioritate, autocritica influenteaza negativ evolutia copilului, daca nu sunt tratate la timp.
• Dificultati de relationare si de comunicare
Relationarea cu ceilalti este esentiala in dezvoltarea noastra ca indivizi umani. Daca un copil are dificultati in a comunica si stabili relatii cu alti copii sau cu adultii cu care vine in contact, evolutia ii poate fi incetinita.
• Temeri si ticuri
Plansul fara motiv sau rosul unghiilor tradeaza tensiuni si temeri a caror cauza trebuie descoperita pentru a putea fi inlaturate. Temerile creeaza probleme in viata emotionala a unui copil. Ajutat sa le inteleaga si sa le gestioneze, el va reusi sa-si depaseasca fricile astfel incat sa nu devina piedici in dezvoltarea lui ca individ. Ticurile, daca nu sunt rezolvate la timp, nu dispar, ci au tendinta de a deveni permanente si chiar de a se extinde.
• Dificultati scolare
Copilul memoreaza greu, invata mult, dar rezultatele scolare sunt slabe, este neatent si agitat, invoca scuze sa evite temele, absenteaza de la scoala? Toate acestea sunt dificultati, pe care copilul le intampina in procesul de invatare si care pot avea diverse cauze. Pentru a fi indepartate sau ameliorate, aceste cauze trebuie depistate. Daca persista, procesul de invatare devine greoi, iar rezultatele vor intarzia sa apara.
Ce se intampla in cabinet?
Prin intermediul jocului, al povestilor, al filmelor si desenelor sau al discutiilor dirijate, psihologul patrunde in lumea copilului si intervine in psihicul acestuia.
"Metodele proiective, joaca aparenta si interventia specifica sunt instrumente auxiliare insa dialogului specific si interventiei cu parintii. Aceasta din urma este ultranecesara fiindca nicio psihoterapie nu poate inlocui, intr-o ora pe saptamana, interventia strategica emotionala si comportamentala a parintilor cu copilul lor! Am vazut nenumarate interventii terapeutice directe cu copilul, prin care parintii au delegat sarcina psihologului de a "repara" fara ca ei sa doreasca (clasicul "nu pot" sau "n-am timp") sa invete sa mentina schimbarea. In consecinta, "problema" s-a intors in forta mai tarziu sau sub o alta forma", atentioneaza psihoterapeutul Eugenia Popovici.
Prima vizita la psiholog
Ai descoperit ca problemele copilului tau isi gasesc rezolvarea in cabinetul psihologului. O alta chestiune delicata este insa cum il anunti ca veti urma calea psihoterapiei fara sa il timorezi.
"Comunicarea sedintei cu psihologul se face natural daca acesta este obisnuit sa mearga la medic cu convingerea ca aceasta persoana are grija de mintea si emotiile lui la fel de bine cum un medic are grija de corpul si sanatatea lui fizica. Daca i se prezinta copilului psihologul ca fiind un bau-bau, la fel cum il ameninta ca daca nu este cuminte, il duce la doctor sa-i faca o injectie, in mod firesc, copilul va fi de doua ori mai inspaimantat si, in plus, va retine ca exista persoane care ii vor raul", adauga Eugenia Popovici.
De asemenea, trebuie sa gasesti psihoterapeutul calificat si experimentat in lucrul cu copii si tineri. Cauta unul care are nu numai experienta necesara, ci si o buna abordare si, foarte important, unul cu care copilul sa se simta confortabil sa impartaseasca trairile si temerile.
Atentie, parinti!
Parintii trebuie sa trateze imediat problema copilului. Amanata in speranta ca va trece, traumele se pot intoarce impotriva lui sacrificandu-i resursele si starea de bine.
"Capcanele emotionale sunt cele in care cad oamenii de mici copii cel mai des. Prin modul in care incearca ei sau parintii lor sa iasa singuri, de multe ori maresc rana si confuzia, facandu-i victime sigure ale insuccesului, depresiei, adictiilor de tot felul, patologiilor alimentare sau anxioase, ba chiar a suicidului. Niciun parinte nu cred ca vrea nimic din toate acestea. Insa asumandu-si singuri riscurile de a gestiona prost sau deloc aceste mici situatii la inceput, se expun riscului de a creste - desi cu bune intentii si dragoste - copii delicventi sau disfunctionali mental si emotional", completeaza psihoterapeutul Eugenia Popovici.
Copiii reactioneaza mult mai repede decat adultii la terapie, iar rezultatele apar neintarziat. Este nevoie doar de consecventa si fermitatea parintilor.
"Copiii sunt foarte cooperanti, foarte dornici sa impartasasca emotii si impresii, frici si dureri. Dar nu stiu cum... Aici intervine arta si stiinta psihoterapeutului de a gasi cea mai eficienta cale pentru fiecare asa incat prin acel vad sa poata canaliza toate trairile ce-l blocheaza sau indurereaza... Este important sa uzi corespunzator o floare, dar daca nu-i dai si lumina si caldura necesare, ea nu va creste si nici nu va inflori. La fel si daca ii dai prea mult din fiecare...", concluzioneaza Eugenia Popovici, psihoterapeut Terapii Scurte Strategice.
Copiii nu se pot dezvolta normal intr-un mediu neprielnic, iar neglijenta parintilor reflecta incapatanare si indolenta mai degraba decat nestiinta. Sa apelezi la psiholog nu este o rusine, ci dimpotriva o dovada de educatie si foarte mult interes pentru sanatatea psihica a copilului si a intregii familii.
Surse:
http://www.drstephaniesmith.com/when-is-it-time-to-take-your-kids-to-therapy/
http://psychologyinfo.com/treatment/childtherapy.html
http://kidshealth.org/parent/positive/family/finding_therapist.html
http://www.goodtherapy.org/find-child-psychologists.html
http://childdevelopmentinfo.com/child-psychology/
Urmareste-ne pe Google News
