5 sfaturi pentru un copil cu o copilarie fericita

1. Parintii maturi care isi doresc cu adevarat copilul

Doar niste parinti maturi emotional si psihic isi pot dori cu adevarat sa aduca pe lume un copil. Parintii maturi inteleg responsabilitatea si seriozitatea actului in sine de a trai, ca fiinta umana, sociala si divino-umana. Astfel, ei inteleg si importanta nasterii de copii si o vor trata ca atare.

Parintii maturi emotional nu sunt parintii perfecti, care nu gresesc niciodata. Dimpotriva, ei stiu ca sunt failibili si isi recunosc greseala cand aceasta apare. Ceea ce reusesc ei sa faca, spre deosebire de parintii imaturi, este sa isi implineasca nevoile si atunci nu vor avea nevoie de alcool sau alte droguri, legale sau ilegale, pentru a se simti fericiti si a se « bucura de viata ».

Parintii maturi sunt acei soti care s-au casatorit din dragoste responsabila, intelegand eforturile si necesitatile, drepturile si responsabilitatile pe care le presupune institutia casatoriei. Ei inteleg ce inseamna :

- sa iti implinesti nevoile si sa il ajuti si pe celalalt sa si le implineasca ;
- ca nu sunt responsabili pentru sentimentele celorlalti/celuilalt ;
- ca exprimarea onesta a sentimentelor e punctul forte in comunicare ;

Copilul care vine in sanul unei familii cu parinti matur emotional va simti ca este un copil dorit si va avea modele pe care sa le urmeze in dezvoltarea sa. Acesta este primul sau pas spre o copilarie si o viata fericita.

2. Educatia incepe din burta

Bazele unei educatii bune se pun inca de cand fatul este in burta. Un copil la care parintii se gandesc cu drag si pentru care se roaga inca inainte de concepere, un copil care este mangaiat sau caruia mama ii canta si ii recita poezioare inca din burta va avea sanse mari sa se dezvolte frumos si sanatos. Este important ca parintii sa vorbeasca despre copil inca din primele luni de sarcina. Nu ne referim la discutiile referitoare la preferintele fiecaruia in legatura cu sexul copilului sau la «ce-o sa il faca tata cand o sa fie mare », acestea pot fi chiar daunatoare. Benefice sunt discutiile pline de dragoste despre « fructul iubirii voastre », despre pregatirea camerei lui... De-asemenea, dispozitia binevoitoare de a-l primi pe micut va conta enorm.

 

3. Vacante cu familia si la bunici

Este nevoie ca, odata ce micutul a venit pe lume, sa fii foarte atenta. Este foarte important sa iti controlezi comportamentul permanent, sa fii atenta la relationarea ta cu sotul tau, in fata lui si nu numai. Apoi, este nevoie sa fii foarte atenta pentru a-l face pe bebe sa se simta « ca acasa », sa se simta integrat in familie. Este adevarat ca asta depinde mult si de structura si de personalitatea lui dar tu esti datoare sa faci tot ce tine de tine, de voi.

Ce ai putea sa faci:

- Ofera-i cat mai multa atentie si cand este mic dar si mai tarziu. Fii mereu « pe faza » la nevoile lui, incurajeaza-l sa se exprime;
- Invata sa oferi in aceeasi masura aceeasi atentie si dragoste fiecarui copil, oricati ai avea;
- Daca este de fata, include-l si pe el in discutie si ai grija sa eviti conflictele de orice gen cu sotul tau pe cat posibil;
- Mergeti in vacante impreuna, nu-l lasa pe el cu bona sau cu buni;
- Cand este destul de maricel sa iasa la joaca, trimite-l in vacante la bunici. Pentru cei mai multi oameni, vacantele la bunici raman cele mai frumoase si mai pline de afectiune amintiri. Relatia cu copiii de varsta lor si cu bunicii reprezinta schimburi pline de dragoste care le vor umple rezervorul de iubire si fericire, ceea ce le va fi de mare folos cand vor fi adulti.

4. Cooperare permanenta

Intre copil si parinti este nevoie sa fie o cooperare permanenta. Este bine sa ii dai de mic responsabilitati, sa il iei cu tine la bucatarie, in gradina, si sa ii dai si lui mici treburi de facut. In acest timp, ati putea vorbi, canta, glumi...

De cooperare este mai ales nevoie la scoala. Copilul are nevoie de tine sa il intelegi ca elev. Sa nu iei partea unui alt coleg sau a profesorilor fara sa asculti ambele parti, fara sa incerci sa il intelegi, fara sa vorbesti in cunostinta de cauza. Certurile in ceea ce priveste activitatea lui scolara si notele acordate de profesori, acuzarea lui pot lasa traume serioase in psihicul copilului tau.

De aceea cauta mereu sa il asculti, sa vorbesti cu profesorii, sa mergi la sedinte. Fii inteleapta, nu te lua dupa zvonuri, si nu fii partinitoare. Vorbeste si cu ceilalti parinti, arata empatie dar pune punctul « i » atunci cand situatia te constrange sa o faci. Si ce este cel mai important : NU IL COMPARA CU NIMENI. Ci mai degraba, pune accent pe unicitatea lui, pe posibilitatile si capacitatile lui pe care incearca pe cat posibil sa il incurajezi sa si le dezvolte.

5. Daruieste-i dragoste inteligenta copilului tau

Dragostea inteligenta, asta il va face cu adevarat fericit pe copilul tau dar si pe tine. Nu exista o reteta a acestei iubiri inteligente, cel mai important este sa simti ca ai ajuns la o oarecare pace cu oamenii din jur si cu Dumnezeu, si vei sti cum sa iti iubesti inteligent copilul.

 
Fii sincera cu el, copilul simte cand este vorba de o minciuna sau de un mecanism de aparare. Nu va sti sa iti spuna exact ce se intampla, dar se va simti ranit sau vinovat. Petrece mult timp cu el, vorbeste despre orice, daruieste-i propria ta fiinta. Numai asa, copilul se va simti cu adevarat iubit si va avea sanse mari sa se dezvolte sanatos, atat psihic cat si emotional.

Tu la ce te-ai mai gandit pentru ca micutul tau sa aiba parte de o copilarie fericita?