Ce este șocul anafilactic?
Șocul anafilactic apare în urma unei alergii severe și reprezintă o reacție de hipersensibilitate a organismului față de o substanță (factor alergen). Acesta se manifestă printr-o insuficiență circulatorie acută, iar principala sa caracteristică este timpul rapid de instalare, în jur de 15-30 de minute de la contactul cu factorul alergen declanșator.
Șocul anafilactic poate fi provocat de diverse alimente precum: ouă, lapte, pește, fructe de mare, dar și de anumite medicamente, cum ar fi anumite seruri, analgezice, antibiotice, sau anestezice. De asemenea, înțepăturile de insecte pot declanșa și ele reacții comparabile cu șocul anafilactic. Dacă nu este tratat imediat, șocul anafilactic poate fi mortal.
Ce este alergia?
Sistemul imunitar al unor persoane poate avea reacții exagerate față de anumite substanțe care intră în corp, deoarece acesta crede că sunt nocive. Organismul este construit să se apere și să lupte împotriva „invadatorilor". Factorii alergeni sunt confundați de unele organisme cu invadatori nocivi care trebuie îndepărtați. În aceste cazuri, corpul începe imediat să producă anticorpi care pot provoca inflamație și alte simptome care afectează în principal nasul, dar și ochii, urechile, gâtul, pielea și gura (iritații).
Alergia severă poate provoca șocul anafilactic.
Care sunt simptomele unui șoc anafilactic?
De obicei, primele simptome se observă în 15 minute de la intrarea în contact cu alimentul sau medicamentul la care persoana este alergică. Simptomele pot să înceapă ușor, ca un nas curgător sau o senzație de neliniște, dar ele se pot agrava foarte repede.
Unele simptome tipice includ:
- Dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare
- Senzație de gât „înfundat" sau de blocare a căilor respiratorii
- Răgușeală sau probleme de vorbire
- Umflarea limbii, a buzelor sau a gâtului. În unele cazuri întreaga față este inflamată.
- Senzație de greață, vărsături și dureri abdominale
- Bătăi rapide ale inimii și puls rapid
- Scăderea presiunii arteriale
- Piele caldă
- Furnicături, mâncărimi ale pielii, urticarie
- Mâncărimi în palme sau palme inflamate
- Amețeli sau anxietate
- Transpirație
- Pierderea conștinței-în cazuri severe
În cazul în care nu se intervine de urgență, persoana care suferă un șoc anafilactic își poate pierde viața deoarece survin dificultăți severe în respirație.
Care sunt măsurile de prim ajutor în caz de șoc anafilactic?
În cazul în care ești lângă o personă care dă semne de anafilaxie, în primul rând trebuie să suni la 112 (apel unic de urgență) și să ceri ajutor. Apoi, până la sosirea ambulanței, încearcă să-i acorzi persoanei în cauză câteva măsuri de prim ajutor, astfel:
1. Ajut-o să se întindă pe spate.
2. În cazul în care persoana respectivă are un istoric alergic și a mai facut șoc anafilactic, se poate să aibă asupra sa o doză de epinefrină (adrenalină injectabilă). Dacă nu este în stare să-și injecteze singură acea doză, trebuie să-i faci tu injecția care-i poate salva viața. Această injecție se face în mușchiul exterior al coapsei. Evită injectarea în fesă sau în venă. De asemenea, nu injecta epinefrina în mâini sau în picioare pentru că poate provoca leziuni tisulare. Dacă nu se observă nici o îmbunătățire după prima injecție, este posibil să fie nevoie de o a doua. Unui adult i se va face o nouă injecție după 5-15 min, iar unui copil după 5-20 de minute.
3. Încearcă să-i îndepărtezi de pe corp piesele de îmbrăcăminte care sunt prea strânse, pentru că acestea împiedică persoana respectivă să respire bine (dă-i jos cravata, fularul sau eșarfa dacă este cazul).
4. În cazul în care ești în casă, cel mai bine este să dezbraci copilul sau persoana care suferă un șoc anafilactic și să-i acoperi corpul cu o pătură subțire.
5. Nu-i da nimic de băut.
6. În cazul în care vomită, întoarce persoana respectivă pe o parte, ca să fii sigur că nu se sufocă.
7. Dacă persoana pare inertă, nu mișcă și nu respiră, poți începe resuscitarea prin presarea pieptului (cam de 100 de ori pe minut). Nu te opri până la venirea ambulanței.
Chiar dacă simptomele încep să dispară și starea persoanei aflată în șoc anafilactic se îmbunătățește, este bine ca aceasta să beneficieze de un tratament de urgență deoarece simptomele se pot repeta. De cele mai multe ori, este necesară spitalizarea persoanei respective.
IMPORTANT!
Este crucial să soliciți imediat ajutor medical și să aplici măsurile de prim ajutor unei persoane care se află în șoc anafilactic. În cazurile severe, anafilaxia netratată poate duce la deces într-o jumătate de oră. O pastilă antihistaminică nu este suficientă pentru a trata șocul anafilactic. Aceste medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor de alergie, dar lucrează prea încet în cazul unei alergii severe.
Cum se tratează șocul anafilactic?
Tratamentul se aplică în regim de urgență, în ambulanță și apoi la spital și constă în primul rând în administrarea de epinefrină (adrenalină). Dacă este cazul, se pot injecta apoi corticosteroizi și antihistaminice, printr-un tub conectat la venele pacientului. În cazuri foarte grave poate fi necesară o intubație traheală.
Cum prevenim șocul anafilactic?
Cel mai bun mod de a preveni șocul anafilactic este ca persoana alergică să evite contactul cu factorii alergeni declanșatori. Dacă acest lucru nu este posibil, există posibilitatea unei desensibilizări prin injecții repetate cu doze infime din substanța care cauzează alergiile respective. În plus, persoana supusă acestui risc trebuie să aibă întotdeauna asupra sa injecții cu adrenalină, care să-i poată fi administrate și în absența unui medic.
De asemenea, testele alergologice îți pot spune la ce substanțe ești alergică și ce alimente, medicamente trebuie să te ferești ca să nu suferi nici un șoc anafilactic.
Dacă tu sau copilul tău ați făcut vreodată o alergie severă la o substanță, mergi la medic și cere-i să-ți prescrie un auto-injector de epinefrină pentru a-l purta cu tine oriunde și pentru a-l folosi în caz de șoc anafilactic. Spune-le prietenilor sau cunoștințelor la ce ești alergică și informează-i cum ar putea să te ajute în cazul în care suferi de un șoc anafilactic.
Surse: mayoclinic.com; webmd.com; sfatul medicului.ro
Surse foto: Pixabay, iStock