Cele mai frecvente alergii la copii

Ce sunt alergiile?

O alergie reprezinta o reactie exagerata a sistemului imunitar fata de o substanta care nu este daunatoare pentru majoritatea persoanelor. In cazul persoanelor alergice, sistemul lor imunitar considera acea substanta (alergen) drept un invadator si reactioneaza inadecvat, conducand la simptome care pot fi de la deranjante la daunatoare. Explicatia stiintiifca a acestui proces este urmatoarea: sistemul imunitar produse anticorpi denumiti imunoglobuline E (IgE) care pot determona celulele mastocitare si bazofile (celule alergene din corp) sa elibereze chimicale, inclusiv histamina in fluxul sanguin pentru a se apara de alergenul „intruziv". De fapt aceste chimicale cauzeaza reactiile alergice efective.

Simptomele alergiei la copii

Alergia afecteaza mai multe parti ale corpului, cum sunt ochii, nasul, gatul, plamanii, pielea sau tractul gastro-intestinal. Gradul de severitate insa variaza de la o persoana la alta, uneori manifestarile putand fi usoare (implicand doar o parte a corpului cum este pielea), iar altele sunt mai grave si afecteaza mai mult de o parte a corpului putand aparea chiar in cateva minute dupa contactul cu alergenul.

Pielea: eruptie cutanata (urticarie), dermatita atopica, eczema, inrosire sau umflarea fetei sau a extremitatilor, mancarime si umflare a buzelor, limbii sau gurii (simptomele care afecteaza epiderma sunt cel mai des intalnite).
Tractul gastro-intestinal: durere abdominala, greata, varsaturi sau diaree
Tractul respirator: nas infundat sau care curge, stranut, tuse, wheezing, scurtarea respiratiei
Sistemul cardiovascular: oboseala sau stare de lesin
Exista insa si reactii alergice care pot primejdui viata, cunoscute drept anafilaxie (sunt cuprinse mai multe zone ale corpului), iar in cazul acestora caile resporatorii se pot inflama, provocand probleme in respiratie, scaderea tensiunii, pierderea constientei si, in unele cazuri, chiar deces.

Reactiile alergice la mancare sunt destul de rare (6-8%) in cazul copiilor, cel mai des intalnite fiind cele la mancare, respectiv la oua, lapte, peste, crustacee, alune, nuci, soia, grau insa de multe ori se pare ca cei mici le depasesc dupa varsta de 3 ani. Din acest motiv, unii parinti amana introducerea in alimentatie a catorva alimente cu potential alergen, cum sunt capsunile, fructele de padure, piersicile, caisele (dar si porcul, puiul, rata si vita sunt incluse pe lista de markeri alergeni ce pot fi testati in laborator). Doamna doctor Rodica Nedelea, specialist in nutritie si dietetica Pinner Test Romania www.pinnertest.ro ne ofera urmatoarele precizari"

"Alimentele sunt responsabile de un numar mare de alergii. Din pacate copiii sunt principalele victime ale alergiilor. Cele mai frecvente alergii alimentare la copii sunt la: oua, lapte, arahide, nuci, alune, peste si capsuni. Simptomele care prezinta aceste alergii sunt: eruptie cutanata, disconfort abdominal, diaree, greata si varsaturi. Netratate la medicul pediatru-alergolog pot duce la soc anafilactic."

 

Sunt intalnite insa in cazul copiilor si alergii la acarieni, niste insecte microscopice care traiesc pretutindeni in jurul nostru in special in covoare, asternuturi, perne, dar si la polen (din cauza particulelor pe care copacii, gramineele si ierburile le elibereaza in aer in scopul fertilizarii). Alergiile la polen sunt sezoniere, iar tipul de polen alergen determina si simptomele efective. S-a constatat faptul ca nivelul de polen din aer este mai crescut in timpul diminetii si in zilele calde, uscate, cu vant. Mucegaiul reprezinta un alt alergen, tot sezonier, des intalnit la copii, fungii fiind identificati in medii umede si calde, de aceea este bine sa mentinem incaperile bine aerisite si lipsite de spatii unde se poate dezvolta. Nu in ultimul rand, alergiile la animale sunt cauzate de saliva uscata ale carei particule se imprastie in aer, dar si de urina sau fire de par/blana.

Alergia la lapte afecteaza 2,5% din copii si se pare ca este directionata de obicei asupra unei singure proteine, cazeina sau zer. Desi statisticile indica ca 85% din copii depasesc aceast alergie pana la varsta de 5 ani, reprezinta un factor de risc pentru alte alergii alimentare, precum si alergii nazale (10% din copii alergici la lapte sunt si la vita).
Alergia la ou afecteaza acelasi procent, copiii putand fi alergici fie la albus, la galbenus sau la ambele, si prezinta aceleasi sanse de a depasi alergia ca si in cazul laptelui, dar pot dezvolta astm sau alergii nazale. Retineti faptul ca vaccinul contra gripei nu trebuie administrat copiilor alergici (si alte vaccinuri pe baza de ou).

Soia afecetaza 0.3% din copii si reareori provoaca reactii grave. Deoarece este o alergie comuna, poate aparea in cazul copiilor alergici la lapte si de aceea sunt preferate formule ce utilizeaza proteine hidrolizate. Alergia la grau (nu trebuie confundata cu intoleranta la gluten) este adeseori depasita si rareori este asociata cu alergie la alte cereale (se impune un test cutanat pentru celelalte). Alergia la alune tinde sa cauzeze manifestari grave, in special in cazul copiilor cu astm (20% din copii prezinta aceast alergie). Alergia la peste si fructe de mare poate prezenta de asemenea simptome severe, prin urmare metoda cea mai buna de a o preveni, ca si in cazul celorlalte, este excluderea/evitarea completa. Care sunt simptomele alergiei alimentare: iritatie severa a pielii, varsaturi si diaree fara vreun motiv evident, astm, rinite alergice (ochi rosii, iritati si nas infundat care curge).

Doamna doctor Cerasela Antoniu, medic specialist pediatru la European Hospital mentioneaza:

"Alergiile frecvent intalnite la copii sunt: alergiile medicamentoase, alergiile alimentare, alergiile la intepaturile de insecte. Alergiile medicamentoase reprezinta un raspuns complex al organismului dupa administrarea unui medicament. De regula reactia alergica se declanseaza dupa a doua administrare a medicamentului deoarece dupa prima administrare, organismul produce anticorpi impotriva acelei substante si vor reactiona de indata ce substanta incriminata va ajunge din nou in organism.
Aceasta reactie poate fi declansata de substanta activa continuta de medicament sau chiar de excipienti (compusi aditionali care favorizeaza absorbtia medicamentului).
Intensitatea acestei reactii poate fi variabila: doar la nivel tegumentar sub forma unei eruptii sau insotita de manifestari respiratorii, digestive pana la soc anafilactic - o cascada de reactii potential amenintatoare de viata si care este considerata o urgenta medicala necesitand tratament specific si rapid.
Alergiile medicamentoase cel mai frecvent intalnite apar in urma administrarii de antibiotice (pe primul loc se situeaza penicilinele, urmate apoi de cefalosporine) dar pot fi implicate si alte medicamente cum ar fi: anticonvulsivantele, analgezicele, antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen) anestezicele (mai ales cele cu administrare intravenoasa dar atentie si la cele folosite sub forma de spray de catre medicul stomatolog), preparatele de insulina, produsele hematologice (transfuzii de sange, plasma, masa eritrocitara, masa trombocitara) substante de contrast necesare pentru diferite examinari paraclinice (tomografie computerizata, rezonanta magnetica nucleara), iodul (atentie la solutiile antiseptice de tip betadina) serurile folosite pentru diferite vaccinari.

Manifestarile clinice si rapiditatea instalarii simptomelor depind de:
• Modul de administrare a medicamentului (intravenos, intramuscular, oral, topic sau local)
• Tipul medicamentului, doza si ritmul de administrare
• Prezenta factorilor favorizanti - antecedente personale sau familiale de alergii medicamentoase, teren atopic, status imunitar deficitar ( deficite imune congenitale sau dobandite, boli anergizante), coexistenta unor boli asociate: cardiace, respiratorii, digestive.

In cazul alergiilor alimentare acestea apar mai frecvent la copii decat la adulti datorita imaturitatii sistemului imun si aparatului digestiv. Majoritatea reactiilor alergice apar dupa consumul de oua, lapte grau, soia (intalnite frecvent la copii si care se pot vindeca dupa varsta de 3-5 ani) arahide, peste crustacee ( mai frecvent intalnite la adolecenti).
Manifestarile clinice sunt mai frecvent cutanate, dar pot apare si simptome respiratorii, digestive mergand chiar pana la soc anafilactic."

Care sunt cauzele alergiilor la copii De multe ori se pare ca alergiile de tip 1 sunt dobandite ereditar. Prin urmare este bine sa discutati cu medical pediatru sau alergolog daca stiti ca aveti un istoric familial de alergie, febra fanului, eczema sau astm. Ce facem daca suspectam o alergie la copii? Contactati medicul si informati-l despre simptome, dar retineti ca nu trebuie sa impuneti copilului o dieta restrictiva. Nu trebuie sa facem o confuzie intre alergie si intoleranta. Modul in care raspunde sistemul imunitar ne ajuta sa realizam o diferentiere corecta (medicul este in masura sa o realizeze). In cazul in care se suspecteaza o alergie, exista fie teste cutanate prin care un extract din alergen este aplicat direct pe pielea bratului, aparitia unei inrosiri sau a unei umflaturi in decurs de 15 minute reprezentand existenta alergiei, fie teste de sange (IgE -Imunoglobulinele E se gasesc in principal in secretiile mucoase de la nivelul tractului gastrointestinal si respirator, in ser fiind prezente in concentratii foarte mici) prin care este evidentiat nivelul de anticorpi pe care ii secreta organismul.  In acest sens, exista teste care cuprind mai multi alergeni (panel mixt), alergeni respiratori (panel respirator), alergeni alimentari (panel alimentar). Acestea pot fi efectuate cumulativ sau independent, in functie de recomandarea medicului, insa trebuie corelate cu un istoric clar al imbolnavirilor.

 

Cum se trateaza alergiile la copii

In cazul alergiilor alimentare, trebuie excluse din alimentatie produsele care cauzeaza reactiile alergice. In ce priveste alergiile sezoniere sau pe cele la praf, trebuie de asemenea sa evitati perioadele in care acestea sunt exacerbate, respectiv sa mentineti o igiena riguroasa in casa. In cazul in care este vorba de alergie la animale, este bine sa limitati contactul cu acestea, precum si cu fumul de tigara, contactul cu mucegai, chimicale, aer umed. Exista dispozitive de curatare a aerului din camera (cu filtre HEPA), precum si aspiratoare speciale pentru curatenie. Se recomanda sa limitati si utilizarea covoarelor si/sau a draperiilor, dar si a animalelor de plus (care pot atrage praful) sau a cartilor si sa stergeti des praful (cand copilul nu este in camera).

Congestia nazala se poate croniciza in cazul copiilor cu alergii, provocand o respiratie pe gura (in special in timpul somnului). Acest aspect afecteaza calitatea odihnei si daca este netratata, o alergie poate afecta chiar modul de crestere a dintilor si a oaselor fetei. Trebuie insa luata in considerare in special cauza, nu doar efectul, prin urmare picaturile nazale cu efect decongestionant vor avea doar un efect temporar.

Doamna doctor Cerasala Antoniu, medic specialist pediatru European Hospital ne precizeaza urmatoarele cu privire la alergiile medicamentoase:

"In ceea ce priveste tratamentul alergiilor medicamentoase, acesta consta in oprirea administrarii medicamentului si administrare de antihistaminice si uneori corticoterapie in formele severe, strict la recomandarea medicului. Uneori se pot asocia laxative, hidratare adecvata pentru a grabi eliminarea digestiva si renala a substantei din organism. In cazuri extreme, de soc anafilactic, tratamentul se face de urgenta sub supraveghere medicala.
Pentru a preveni alergiile medicamentoase, se recomanda:
• administrarea oricarui medicament doar la recomandarea medicului, in doza si ritmul de administrare prescrise de el.
• Se va specifica medicului orice reactie la un medicament aparuta in timpul sau dupa tratament
• Daca este confirmata alergia la un medicament se va specifica si va fi evitata folosirea lui (exemplu: penicilina, ibuprofen)
• In cazul copiilor care frecventeaza cresa, gradinita, scoala, alergia medicamentoasa trebuie anuntata personalului din colectivitati."
 

 Alergiile conduc si la inflamatii la nivelul urechii, prin acumularea de lichid, ceea ce poate cauza infectii numeroase si chiar la scaderea auzului. Daca acest lucru se intampla cand copilul invata sa vorbeasca, pot aparea probleme in pronuntie, dar si senzatie de mancarime, pocnit si plenitudine la nivelul urechii. Si in cazul acestei probleme tratamentul trebuie sa vizeze cauza. De multe ori, medicii prescriu pentru ameliorarea simptomelor picaturi sau siropuri cu rol antihistaminic (scad nivelul de histamine din corp), de tip Claritine, Peritol, Aerius, Ketof, Zyrtec, Xyzal si creme pentru urticarii de tip Fenistil, Triderm sau Advantan insa trebuie sa retineti faptul ca unele din ele (picaturile) pot avea reactii nedorite, precum o stare de oboseala sau de agitatie, un apetit crescut (ce conduce la o falsa crestere in greutate), irascibilitate, chiar probleme cu somnul (cosmaruri) si din acest motiv este bine sa respectati dozajul adecvat varstei, iar altele (cremele) sunt de tip corticosterioizi si nu sunt recomandate copiilor pe termen lung. In plus, sunt disponibile si variante de vaccinuri antialergice, care reprezinta de fapt o interventie pe lunga durata (si destul de costisitoare) menite sa ajute sistemul imunitar sa reactioneze la diversi alergeni.

In cazurile severe de alergii, este necesar sa aveti la indemana fiole de adrenalina/epinefrina injectabile (efectul este mult mai rapid in acest mod) pentru a interveni la timp in cazul de soc anafilactic.

Multumim doamnelor doctor Rodica Nedelea si Cerasela Antoniu pentru ajutorul acordat in realizarea acestui articol. 

Surse:
http://allergies.about.com; http://kidshealth.org; www.acaai.org; www.netdoctor.co.uk