Ce este
Aspecte importante
Mictiunea (urinarea) are loc de obicei de 4-7 ori pe zi, variind in functie de cantitatea de lichide/alimentatie consumata, dar si de efortul fizic efectuat (respectiv transpiratia), procentual fiind vorba de eliminarea a 70% din cantitatea de lichid consumata (este recomandat un volum de 1200-1500 ml pe zi). Cand urinarea devine brusc mai deasa (fara vreo interventie medicala asociata), medicul ia in considerare in primul rand o infectie urinara.
Ca sa intelegeti exact modul in care are loc urinarea si cum functioneza vezica urinara, trebuie sa stiti ca rinichii produc urina in mod constant. Un jet de urina curge continuu in vezica prin uretre (tuburile dintre rinichi si vezica). Vezica este compusa din muschi si stocheaza urina, marindu-se asemenea unui balon, iar evacuarea urinei (uretra) ramane in mod normal inchisa (cu ajutorul muschilor de sub vezica - muschii pelvieni- care o inconjoara si o sustin). Cand se acumuleaza un anumit volum de urina, deveniti constienti de umplerea sa, urmand eliminarea ei prin contractarea musculara a vezicii si relaxarea uretrei si a muschilor pelvieni. In acest moment, sunt transmise mesaje nervoase intre creier, vezica si muschi pelvieni care comunica nivelul de umplere al vezicii si gestioneaza muschii pentru a se contracta/relaxa la timpul potrivit.
Cauze si tipuri
Curgerea unor mici cantitati de urina apare in caz de tuse, stranut si efort (urcat scari, ridicat obiecte) si este incadrata drept incontinenta de stres sau de efort, fiind vorba de prezenta unei presiuni abdominale crescute. Cea mai des intalnita cauza a incontinentei de stres este pierderea sprijinului uretrei ce constituie o consecinta a afectarii structurilor de suport pelvin ca rezultat al nasterii/sarcini multiple (in 90% din cazuri). Disfunctionalitatea muschilor sfincterieni poate fi cauzata si de constipatie, tulburari hormonale, obezitate, atrofiere musculara (la 
varstnici) sau probleme/operatii ale prostatei (la barbati), menopauza sau ca efect advers al unor medicamente.
Incontinenta imperioasa (de urgenta) apare cand sunt prezente contractii necontrolate ale muschiului detrusor (hiperactivitate musculara) ce conduc la curgerea unor cantitati mari de urina in asociere cu o avertizare insuficienta pentru necesitatea apelarii la toaleta (apare deseori si senzatia de a urina din nou). Aceasta apare in caz de poliurie (productie de urina in exces), care, la randul sau, este cauzata de: diabet, consum exagerat de lichide, bauturi ce contin cofeina sau cola ce stimuleaza vezica, in cazul barbatilor o prostata marita/cancer, boli cum sunt scleroza multipla, spina bifida, boala Parkinson, accidente vasculare cerebrale si leziuni ale maduvei spinarii (prin afectarea nervilor).
Mai exista si incontinenta urinara prin preaplin care apare cand capacitatea vezicii urinare este depasita si este cauzata de obstructia tractului urinar (calculi, tumori) prin ingustarea uretrei. Cauzele preexistente sunt marirea prostatei (la barbati) sau utilizarea diverselor medicamente (betablocante, sedative, antidepresive), diabet sau boli ale sistemului nervos central (mentionate anterior).
Nu in ultimul rand, exista si varianta incontinentei de reflex care reprezinta o forma mai severa, fiind inconstienta, automata si necontrolata la persoanele afectate de boli neurologice sau leziuni medulare (ale maduvei). Retineti ca a fost identificat si un tip de incontinenta atletica in cazul activitatilor fizice de impact ridicat (urina curge in cantitati mari si nu sunt transmise semnale pentru a merge la toaleta).
Alte cauze ale incontinentei: prolaps (colabare a organelor aflate deasupra zonei pelviene), infectii/inflamatii vaginale si histerectomie (indepartarea uterului), varsta inaintata, istoric familial si obezitate.
Alte tipuri de incontinenta urinara: mixta (in special la femeile in varsta), structurala (apare mai rar, in copilarie, din cauza unei uretre ectopice sau a unor fistule obstetricale), functionala (se recunoaste senzatia, insa nu se poate controla urinarea din cauza unor probleme biologice sau medicale), enurezisul (este normal la copii), de tranzit (temporara, cauzata de medicamente, insuficienta adrenala, probleme mentale, motilitate restrictionata si constipatie), de ras (de obicei la copii), dubla (este insotita si de incontinenta fecala), post mictionala (dupa ce se goleste vezica).
Doamna doctor Popa Anca, medic primar obstetrica - ginecologie, Centrul Medical Medsana ne precizeaza:
"Exista mai multe tipuri de incontinenta urinara:
• incontinenta urinara de efort: cresterea presiunii intra-abdominale din timpul tusei persistente, stranutului, rasului, urcatului scarilor, eforturilor fizice mari duc la scurgeri involuntare de urina (datorate multiplelor nasteri pe cale naturala, nasterea unui copil cu greutate mare, atrofia muschilor perineali in menopauza, constipatie cronica, neuropatii degenerative).
• Incontinenta urinara imperioasa: hiperreactivitatea musculaturii de la nivelul peretelui vezicii urinare datorata infectiilor urinare, calculilor, tumorilor, iradierii, chimioterapiei, anxietatii, imbatranirii.
• Incontinenta urinara mixta
• Incontinenta urinara prin preaplin: in adenomul de prostata, diabet zaharat
• Enurezis: emisie de urina noaptea, la copii peste 6 ani, datorita lipsei maturitatii vezico-sfincteriene."
Doamna doctor Corina-Alina Ispasoiu, Medic specialist Obstetrica-Ginecologie, Doctorand Stiinte Medicale www.policlinica-astra.ro mentioneaza:
"Milioane de femei se confrunta cu pierderea involuntara de urina, numita incontinenta urinara (IU). In timp ce unele femei pierd cantitati mici de urina in timpul tusei, stranutului, alergarii, altele simt nevoia brusca, urgenta de a urina inainte de a pierde o cantitate mare de urina. Majoritatea femeilor cu IU prezinta ambele tipuri de simptome si acestea le priveaza de multe activitati cu familia si prietenii. Pierderile de urina pot aparea si in timpul contactului sexual.
Femeile sunt afectate de doua ori mai frecvent decat barbatii datorita factorilor favorizanti ce apar in plus la sexul feminin: sarcina si nasterea pe cale vaginala, menopauza si structura tractului urinar feminin.
Conditiile care slabesc structurile de sustinere ale vezicii urinare: nasterea pe cale vaginala, cresterea repetata a presiunii intra-abdominale prin tuse cronica, constipatia cronica, duc la descensul vezicii urinare spre vagin si modificarea unghiului vezico-uretral cu aparitia IU de efort (de stres).
Contractiile involuntare ale musculaturii vezicii urinare determina IU prin urgenta mictionala (vezica hiperactiva). Cauzele acestui tip de IU sunt: afectarea nervilor vezicii urinare, conditii medicale cum sunt: diabetul zaharat, hipertiroidismul, scleroza multipla, boala Alzheimer, lezarea vezicii urinare in timpul interventiilor chirurgicale etc. Acest tip de IU poate fi agravat de anumite medicamente diuretice, anxietate, atingerea sau chiar zgomotul produs de apa care curge."
Citeste si:
Top 10 cele mai stanjenitoare probleme in sarcina
Diagnostic
Medicul de familie poate indica pe langa examinarea fizica si evaluarea istoricului medical (extrem de important in stabilirea cauzelor si a tipului de incontinenta) in special cu privire la interventii chirurgicale, medicatie curenta, tranzit intestinal si reflexe/senzatii resimtite. De obicei, este necesara urocultura si o vizita la medicul urolog, ginecolog sau geriatru, dupa caz. Acestia recomanda in mod uzual intocmirea unui calendar mictional (notarea volumului si a frecventei mictiunilor), efectueaza un examen local si pot apela si la investigatii de tip imagistic cum sunt verificarea ecografica a reziduului postmictional sau probe urodinamice - debitmetrie/uroflowmetrie (in cazurile cu afectiuni neurologice, pentru verificarea presiunii din vezica si a fluxului de urina). Alte teste includ: test de stres (pacientul relaxat este pus sa tuseasca pentru a verifica daca se pierde urina), teste de sange, ecografii (pentru vizualizarea rinichilor, a uretrelor, a vezicii), citoscopie (un tub subtire cu o camera mica este introdus in uretra).
Tratament
Tratamentul variaza in functie de simptome si poate include de la terapie a zonei pelviene, pana la medicatie si interventie chirurgicala, succesul sau depinzand in principiu de corectitudinea diagnosticului.
Astfel, daca are drept cauze obezitatea sau constipatia, sunt recomandate modificari in alimentatie pentru scaderea in greutate, respectiv imbunatatirea tranzitului intestinal.
O metoda des utilizata de tratament consta in antrenarea musculaturii pelviene, respectiv binecunoscutele exerctii Kegel. Acestea ajuta si in fortifierea muschilor sfincterieni si pot reduce incontinenta de stres. Sunt indicate cel putin 24 contractii zilnic pentru o perioada de cel putin 6 saptamani (amelioreaza in special incontinenta ce urmeaza dupa nastere). O alta forma de exercitii implica utilizarea unui set de mici conuri vaginale, efectuandu-se in acest mod contractii. Sunt recomandate de doua ori pe zi timp de 15-20 minute (chiar si in timpul activitatilor uzuale) si se exerseaza mult mai corect muschii vizati.
Desi pare putin neobisnuit, exista si tehnici denumite biofeedback care includ tehnici de abtinere si golire constanta a vezicii (de obicei programate la un interval de timp), alaturi de calendarul mictional si exercitiile mentionate anterior. Aceste variante sunt uneori recomandate in asociere cu stimularea electrica (utila cand tonusul muscular pelvian este redus) ce conduce ulterior la efectuarea independenta a exercitiilor.
Interventiile chirurgicale contribuie la ameliorarea incontinentei, dar se apeleaza la aceasta varianta doar daca celelalte nu s-au dovedit eficiente (testele urodinamice sunt elocvente in acest sens). pentru aceasta, se intrebuinteaza fie mese (bucata de material sintetic sau chiar biologic ce este plasata sub uretra), benzi transvaginale sau transobturatoare (o banda din poliprolilena este pozitionata sub uretra; cea din urma prezinta o rata mai mare de succes), curele (sustin plaseul pelvin si uretra), tub (cum este procedura Marshall-Marchetti-Krantz ce implica o interventie de anvergura), fie se opteaza pentru repozitionarea vezicii (cand aceasta coboara spre vagin). Pot fi utilizate catetere pentru persoanele care continua sa experimenteze incontinenta sau dispozitive externe de colectarea a urinii, dar si absorbante specifice, lenjerie protectoare, scutece pentru adulti etc. Medicatia utilizata in tratamentul incontinentei prezinta o serie de efecte secundare si, de altfel, nu au o eficienta garantata, fiind necesara o combinare a metodelor expuse mai sus, dar si o abordare eficienta a cauzelor acestei afectiuni.
Doamna doctor Corina-Alina Ispasoiu, Medic specialist Obstetrica-Ginecologie, Doctorand Stiinte Medicale www.policlinica-astra.ro mentioneaza:
"Tratamentul IU este particularizat in functie de tipul de incontinenta.
In toate formele, insa, se recomanda un orar fix de golire a vezicii urinare, la inceput la intervale regulate mici, care se pot mari pe masura ce se reia controlul mictional. Exercitiile Kegel intaresc musculatura ce mentine continenta urinara si constau in contractii voluntare repetate ale musculaturii perineului. Efectuate corect, in seturi de cate 10 repetari, pot imbunatati controlul vezical in 3-6 saptamani.
Tratamentul medicamentos este rezervat vezicii hiperactive. Medicamentele din clasa anticolinergicelor ajuta la 
relaxarea musculaturii vezicii urinare si previn spasmele acesteia, prin blocarea semnalelor nervoase ce determina urinare frecventa si urgenta mictionala.
Pesarul este un dispozitiv din silicon medical, ce se insereaza in vagin pentru a corecta pozitia uretrei si scade astfel IU de stres. Utilizarea lui necesita vizite regulate la medicul specialist pentru a evita aparitia infectiilor urinare sau vaginale pe care le favorizeaza.
Tratamentul chirurgical se adreseaza formelor de IU de efort si include procedee de resuspensie ale vezicii urinare la ligamente ale pelvisului sau procedee vaginale. Chirurgia vaginala include procedee clasice sau procedee cu bandelete, toate refacand unghiul vezico-uretral."
Citeste si:
Sfaturile doamnei doamnei doctor Popa Anca, medic primar obstetrica - ginecologie, Centrul Medical Medsana pentru prevenire:
"Incontinenta urinara poate fi prevenita cunoscand principalii factori care o induc.
Fumatul: nicotina este implicata direct in aparitia cancerului de vezica; fumatul excesiv duce la tuse cronica persistenta. NU FUMATI!
Aportul insuficient de lichide: urina concentrata este un factor care irita peretele vezicii urinare. CONSUMATI 25-30ml/kg/zi DE LICHIDE, CANTITATE CARE VA VA FACE SA EVACUATI CONTINUTUL VEZICII URINARE LA 3-4 ORE.
ALIMENTELE IRITANTE: alcoolul, cafeina, acidul citric, indulcitorii artificiali irita vezica urinara si cresc diureza. ELIMINATI SAU REDUCETI CONSUMUL DE ALIMENTE IRITANTE PENTRU VEZICA URINARA (cafea, alcool, sucuri cu indulcitori artificiali).
LIPSA UNEI IGIENE LOCALE CORESPUNZATOARE: contactul sexual predispune la infectii urinare. MICTIUNE SI TOALETA 
LOCALA DUPA CONTACT SEXUAL.
GRESELI IN TEHNICA EVACUARII VEZICII URINARE: incercarea de evacuare a vezicii urinare prin screamat poate fi un factor de risc pentru instalarea in timp a incontinentei urinare. PENTRU MICTIUNE RELAXATI MUSCULATURA PERINEALA SI ALOCATI TIMP SUFICIENT PENTRU GOLIREA VEZICII URINARE.
CONSTIPATIA cronica se asociaza frecvent cu incontinenta urinara. EVITATI CONSTIPATIA.
DEFICITUL DE VITAMINA D duce la scaderea tonusului peretelui vezicii urinare, disfunctia sfincterului uretral, hiperreactivitatea muschiului vezicii urinare. ASIGURATI UN NIVEL CORESPUNZATOR DE VITAMINA D IN ALIMENTATIE.
OBEZITATEA este un cunoscut factor de risc pentru incontinenta urinara, nicturie, infectii urinare. EVITATI OBEZITATEA
REDUCEREA TONUSULUI MUSCULATURII PLANSEULUI PERINEAL este unul din principalii factori de risc pentru incontinenta urinara. Exersarea sistematica a musculaturii perineale in cadrul unor programe standard de gimnastica au dus la scaderea frecventei incontinentei urinare in lunile inaintate de sarcina sau dupa nastere. Folosirea acestor exercitii si la persoanele de varsta inaintata s-a dovedit in egala masura eficienta pentru prevenirea sau ameliorarea incontinentei urinare. EDUCATIE PENTRU GIMNASTICA CORECTA A MUSCULATURII PLANSEULUI PELVIN IN FUNCTIE DE DIFERITELE ETAPE FIZIOLOGICE DIN VIATA FEMEII."
Doamna doctor Corina-Alina Ispasoiu, Medic specialist Obstetrica-Ginecologie, Doctorand Stiinte Medicale www.policlinica-astra.ro mentioneaza:
"Preventia include evitarea factorilor cronici de crestere a presiunii intra-abdominale cum sunt tusea, constipatia etc. Hidratarea corecta previne constipatia si iritarea vezicii urinare prin urina hiperconcentrata. Consumul zilnic de alimente bogate in fibre evita constipatia cronica. Exercitiile fizice regulate cresc peristaltica intestinala, evitand constipatia si in acelasi timp intaresc musculatura perineala responsabila pentru controlul continentei urinare. Renuntarea la fumat este obligatorie pentru a preveni bolile pulmonare cronice ce evolueaza cu tuse cronica. Infectiile urinare trebuie tratate prompt in cazul aparitiei simptomatologiei, pentru a nu irita in mod repetat mucoasa vezicala."
Multumim doamnelor doctor Corina-Alina Ispasoiu si Anca Popa pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.
Surse:
www.patient.co.uk; http://en.wikipedia.org; www.incontinenta-urinara.com.ro/
Urmareste-ne pe Google News
