Informații despre streptococoul beta-hemolitic
Steptococii beta-hemolitici sunt definiți drept acei streptococi care produc hemolizine (O și S) care cauzează o zonă de hemoliză clară pe mediul de cultură agar cu sânge al coloniei. Acești streptococi sunt clasificați în baza carbohidratului peretelui celular "C" (clasificare Lancefield); cuprind grupele A,B,C, E,F, G, H, K, L, M și O. Cei de grup A (regăsiți de obicei în tulpinile patogene de la oameni) cuprind mai mult de 50 tipuri (desemnate prin numere arabe) și sunt determinate de proteina M a peretelui celular care pare a fi asociată îndeaproape cu virulență; sunt produși în special în de tulpini cu colonii mate sau mucoide, în contrast cu tulpinile non-virulente, sticloase.
În mod concret, aceste microorganisme constituie cauza pentru multe infecții la oameni, inclusiv scarlatina, multe cazuri de pneumonie și sindrom septic, precum și dureri de gât. Penicilina este antibioticul recomandat când sunt suspectate aceste infecții, chiar înainte de rezultatul culturilor biologice deoarece se cunoaște sensibilitatea acestora la ea (în plus, sechelele unei infecții streptococice netratate pot include glomerulonefrită și febră reumatică).
Streptococul beta-hemolitic de grup A
Acest tip de streptococ se găsește de obicei pe suprafața pielii și în interiorul gâtului, reprezentând o cauză comună de infecție la adulți și copii. Se poate răspândi prin picături de strănut sau tuse ale unei persoane infectate sau prin contact direct cu aceasta/un obiect contaminat.
Majoritatea infecțiilor cauzate de streptococul beta-hemolitic de grup A sunt neplăcute, dar nu prezintă potențial periculos. Includ după cum urmează: infecții ale gâtului (faringită sau durere de gât, amigdalită, glande inflamate și disconfort la înghițire), impetigo (infecție a pielii care poate cauza leziuni, blistere și cruste), celulită (o infecție a straturilor profunde ale pielii care determină înroșirea pielii, senzație de arsură, durere, inflamație), infecție a urechii medii (durere de ureche, temperatură ridicată și pierderea temporară a auzului), sinuzită (infecție a micilor cavități din spatele frunții și a obrajilor care cauzează un nas înfundat sau care curge și o durere atroce la nivelul feței), scarlatină (infecție care determină o iritație rozalie-roșie, răspândită pe tot corpul, ce seamănă la atingere cu șmirghelul).
Majoritatea persoanelor care au o infecție cu streptococ beta-hemolitic de grup A își vor reveni complet și nu experimentează probleme pe termen lung, deși există un risc redus ca infecția să se răspândească în corp sau să conducă la complicații precum febra reumatică dacă nu este tratată.
În cazuri rare, bacteriile penetrează în profunzimea țesuturilor și organelor și se instalează o infecție invazivă (apar rar și afectează de obicei anumite grupuri de persoane, inclusiv bebeluși, vârstnici, persoane cu diabet și cu sistem imunitar slăbit). Iată și exemple de infecții invazive: pneumonie (infecție a plămânilor care determină tuse persistentă, dificultăți în respirație și durere de piept), sepsis (infecție a sângelui care determină febră, tahicardie și respirație rapidă), meningită (infecție a învelișurilor exterioare ale creierului care determină o durere severă de cap, vărsături, rigiditate a gâtului, sensibiltiate la lumină și iritație roșie sub formă de pete), sindrom de șoc toxic (când bacteriile elimină toxine în sânge pot apărea febră, greață și vărsături, diaree, leșin, amețeală și confuzie), fasceită necrozantă (infecție a straturilor profunde ale pielii, a grăsimii și a mușchilor ce cauzează durere gravă, inflamație și înroșire rapidă a zonei afectate). Intervenția pentru infecțiile invazive trebuie să aibă loc extrem de rapid, mai ales că se estimează că un procent de 10-15% dintre persoane decedează în urma complicațiilor (procentul este mai mare pentru sindromul de șoc toxic și fasceita necrozantă).
Streptococul beta-hemolitic de grup B
Acesta se află de obicei localizat în distemul digestiv și în vagin. Poate cauza infecții de tract urinar, infecții ale pielii, ale oaselor, infecții ale sângelui și pneumonie, în special la persoanele vulnerabile (vârstnici și diabetici). Datorită localizării în vagin, se estimează cu 25% dintre femei vor transmite bacteria bebelușului prin lichidul amniotic în perioada intrauterină sau în canalul vaginal în timpul travaliului (1 din 2000 de bebeluși devine infectat). Rareori infecția cu streptococul beta-hemolitic de grup B poate cauza pierdere a sarcinii sau nașterea unui copil mort.
În cazul nou-născuților, deoarece nu dispun de un sistem imunitar bine dezvoltat, bacteriile se pot prolifera rapid, cauzând infecții grave precum meningită și pneumonie (simptomele apar de obicei în decurs de câteva ore sau zile și includ: aspect moale și lipsit de răspuns, hrănire proastă, respirație greoaie, irascibilitate, temperatură neobișnuit de mare/mică, respirație neobișnuit de rapidă/slabă, ritm cardiac neobișnuit de rapid sau lent. Există și situații când infecția apare la câteva săptămâni de la naștere, iar simptomele includ febră, hrănire precară, vărsături și stare redusă de conștiență.
Pentru a reduce șansele de transmitere a infecției la bebeluș, este importantă administrarea mamei de antibiotice intravenos în timpul travaliului. Situațiile când este indicată această măsură: o naștere anterioară a unui bebeluș cu streptococ beta-hemolitic, identificarea streptococului în urină sau prin tușee vaginale sau rectale, temperatură crescută a mamei în travaliu, travaliu prematur (până la 37 săptămâni). Și bebelușii sunt testați după naștere și primesc tratament antibiotic cât de curând posibil. De obicei prognosticul este unul bun (rareori pot dezvolta meningită și decedează-un procent de 5%), în situații rare rămân cu probleme permanente precum pierderea auzului, a vederii și probleme cu memoria și concentrarea.
Citește și: Sarcina si Streptococul B
Surse:
http://medical-dictionary.thefreedictionary.com; www.microbiologybook.org; www.nhs.uk
Urmareste-ne pe Google News
