Informații și simptome ale deviației de sept
Septul nazal este format din osul și cartilajul din nas care împarte în două nări/jumătăți egale cavitatea nazală (fiind de obicei drept și centrat în mod rezonabil) și care este căptușit cu o membrană mucoasă, iar deviația de sept presupune o deformație a aceste părți din nas. La unele persoane septul este deviat fie de la naștere (congenital - într-un procent de 5%), fie ca rezultat al unei leziuni la nivelul nasului (în cazul sporturilor de contact fără echipament adecvat de protecție, dar și al accidentelor auto). Și procesul de îmbătrânire are un impact asupra structurilor nazale, agravând deviația de sept, precum și rinitele sau rinosinuzitele dese pot accentua îngustarea pasajului nazal. Din punctul de vedere al incidenței, un anumit grad de obstrucție a pasajelor nazale este des întâlnit, în aproximativ 1/3 din populația adultă. Nu se cunoaște însă incidența concretă deoarece în cazul unei deviații minore, simptomele devin deranjante doar în timpul infecțiilor respiratorii (nu sunt prezente simptome specifice).
Dacă septul este deplasat în mod semnificativ, poarte bloca parțial sau complet pasajele nazale. Astfel, există două forme principale în care se întâlnește deviația: una care apare când cartilajul mai flexibil al porțiunii inferioare a septului este dizlocat și împins într-o parte, îngustând una dintre nări și cea de-a doua când septul este deformat în forma literei S, conducând la un blocaj parțial sau complet al ambelor nări. Blocarea pasajului nazal poate interveni în drenajul sinusurilor, crescând predispoziția unei inflamații a sinusurilor - afecțiune cunoscută drept sinuzită - și de infectare repetată (sinuzită cronică). Din cauza unui surplus al fluxului de aer prin pasajul nazal neblocat se poate usca membrana mucoasă, crescând posibilitatea de apariție a sângerării nazale (epistaxis).
Citește și: Sinuzita la copii: cauze, tratament si remedii
Prin urmare, simptomele deviației de sept includ: obstrucție a uneia sau a ambelor nări (poate fi dificilă respirația pe o parte a nasului, în special în cazul unei răceli sau alergii), infecții ale sinusurilor sau ale urechii și apnee în somn, sforăit, strănut frecvent, durere facială (când septul este deplasat semnificativ și are un impact asupra peretelui nazal intern), dureri de cap, epistaxis chiar și în timpul somnului (în special la bebeluși și copii de vârstă mică), dificultate în respirație, preferința de a dormi pe o anumită parte a corpului (din cauza respirației îngreunate), conștientizarea ciclului nazal (este normal ca nările să se înfunde și desfunde pe rând, însă atunci când o persoană devine conștientă poate de acest ciclu, poate exista o problemă) și pierderea într-un anumit grad a mirosului.
Apelați la medic în cazul în care experimentați o nară blocată care nu răspunde la tratament, hemoragii nazale frecvente, infecții ale sinusurilor recurente.
Mod de diagnostic
O examinare vizuală poate releva o inegalitate în mărimea nărilor și/sau o diformitate la nivelul septului (fiind observabilă cu ochiul liber). Examinarea de către medicul ORL a cavității nazale (cu ajutorul unui instrument special denumit speculum) poate releva un blocaj al uneia sau al ambelor nări, fiind vizibilă respirația zgomotoasă. Simptome ale sinuzitei cronice sau ale rinitei alergice pot fi prezente, precum scurgere post-nazală, inflamație nazală și inflamarea pereților cavității nazale. Când este prezentă și iritație sau inflamație a mucoasei nazale, medicul trebuie să evalueze medicația sau substanțele ilegale folosite anterior, precum și eventuale alergii alimentare (pentru a putea stabili tratamentul corespunzător). Se recomandă adesea radiografii faciale și ale sinusurilor pentru a confirma deviația de sept și a evalua gradul de infecție a sinusurilor.
Tratament pentru deviația de sept
Formele ușoare ale deviației de sept nu necesită vreo intervenție medicală, cu excepția unui tratament ocazional pentru congestia nazală, sinuzită sau simptome alergice, respectiv decongestionante, antibiotice sau antihistaminice (includ printre efecte adverse și somnolență, influențând abilitatea de a efectua diverse sarcini) și eventual steroizi nazali inhalatorii (tratamentul acesta este de obicei de lungă durată și necesită urmarea lui întocmai). Decongestionantele (sub formă de comprimat sau spray nazal) trebuie administrate în mod responsabil deoarece în caz contrar pot agrava simptomele și pot crea rezistență la tratament (în plus au un efect stimulant și pot determina nervozitate, creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac). Medicamentele doar tratează membranele mucoase inflamate și nu corectează deviația de sept.
Când deviația de sept este mai gravă și respirația este obstrucționată, se impune intervenția chirurgicală. Astfel, există posibilitatea de a beneficia de septoplastie (impune anestezie locală sau generală) realizată cu un endoscop - se realiniază/îndepărtează porțiunile de os și cartilaj ale septului (septul este îndreptat și repoziționat în centrul nasului). În unele situații chirurgia pentru a remodela nasul (rinoplastia) este efectuată în același timp cu septoplastia - implică modificarea osului și a cartilajului nazal pentru a-i schimba forma/mărimea. Prognosticul este de obicei bun, respirația normală fiind de obicei restabilită și simptomele asociate dispărând complet. Majoritatea persoanelor își revin în câteva zile și se pot întoarce la activitatea profesională în decurs de aproximativ 1 săptămână, însă inflamația poate persista până la câteva luni după operație.
Rețineți că dacă există afecțiuni asociate precum alergiile, intervenția chirurgicală nu este suficientă pentru rezolvarea problemei.
Complicații
După cum am menționat, deviația de sept intervine în drenajul normal care are loc în sinusuri și poate cauza infecții repetate ale sinusurilor. Scurgerea mucusului din urechea medie poate fi de asemenea influențată cauzând infecții repetate ale urechii sau depunerea de cerumen (ceară). În cazurile grave poate apărea: senzație de gură uscată (din cauza respirației pe gură), de congestie/presiune în nas și probleme cu somnul.
Surse:
www.mdguidelines.com; www.mayoclinic.org; www.webmd.com