Pentru toate mămicile ale căror copii se pregătesc de grădiniță: Știm că vă este greu să-i lăsați să plece, dar tot ACASĂ se întorc

Nu numai copiii nu sunt pregătiți să înceapă grădinița, să pășească în primul an în colectivitate alături de colegi noi, de o educatoare nouă care să țină locul mamei pentru patru sau chiar opt ore în fiecare zi, ci și părinții. Nu numai copiii se confruntă cu anxietate de separare, ci și mamele.

A-ți lăsa copilul la grădiniță, a-i face ghiozdănelul, a-i pregătit pachețelul vor deveni sarcini ușoare care fac parte din rutina zilnică. Dar la început le vei privi ca adevărate drame. Când totul este pregătit pentru prima zi de grădiniță, inclusiv copilul, mama este cea care nu se simte pregătită. Primii pași în colectivitate sunt uneori mai greu pentru mamă, decât pentru copil.

Este ca o piatră de hotar care vine cu un amestec de emoții și sentimente pe care mama nu poate să le gestioneze.

Adio bebelușeală, bun venit copil independent!

Practic, înscrierea copilului la grădiniță este sfarșiul fazei de bebelușeală și începutul etapei de copil mic, de ființă independentă. Mama poate spune „Adio” nopților nedormite, luptei cu alăptarea, schimbatului scutecelor, crizelor de furie, diversificării, dar are de trecut alte provocări.

Zicala „Bucură-te de fiecare minut pentru că timpul trece foarte repede” este valabilă pentru părinții care, parcă peste noapte se trezesc că au copiii mari, independenți, care pornesc la grădiniță cu zâmbetul pe buze, teamă în suflet, strânsoarea de mână a mamei și foarte multe emoții…

Când mama nu este pregătită să își ia rămas bun de la copilul care părăsește casa părintească pentru câteva ore în fiecare zi, se instalează dorul.

Maternitatea poate fi copleșitoare, un val de emoții în care sufletul mamei se află parcă undeva în mijlocul unui țărm părăsit, bătut de furtună din toate direcțiile. La început, maternitatea poate fi devastatoare, sfâșietoare, atât de grea încât mamele cu greu fac față nopților nedormite.

Apoi vine copilăria care aduce cu sine o serie de noi provocări, crize de furie, mâncare aruncată pe pereții bucătăriei, uși desenate cu carioca, pipi pe podeaua băii. Dar și aceasta etapă trece și vine un moment în care mama trebuie să-i dea drumul la mânuță copilului, pentru ca acesta să fie întâmpinat de educatoare.

Această tranziție este un reper care marchează adesea transformarea nu numai copiilor, ci și ia mamelor.

Trei sfaturi pentru a-ți pregăti copilul pentru prima zi de grădiniță

Sărbătorește plecarea la grădiniță a copilului în prima zi, prin plâns…

Mamele trebuie să dea dovadă de putere, de persistență, de tenacitate, trebuie să reflecteze la câtă muncă au depus și cât de bine și-au crescut copiii. Ulterior, trebuie să se pregătească așa cum se cuvine, mai ales sufletește, pentru a-i lăsa pe micuți să se îmbarce în călătoria vieții lui.

Părinții nu numai că plâng pentru prima zi de grădiniță a copiilor, ci regretă și faptul că nu vor mai fi niciodată la fel de mici, nu le vor mai putea ține căpușorul în mâini în timp ce îi leagănă, nu vor mai schimba scutece, nu se vor mai bucura la un gângurit deosebit pe care îl aud. Pentru unele mame este incredibil de greu să își trimită copilul la grădiniță...

Este momentul care le umple sufletul de emoție prin intensitatea sa. Prima zi de grădiniță a copiilor trebuie sărbătorită cum se cuvine, chiar și prin plâns dacă este necesar. Acordați-vă unul altuia câteva minute să vă strângeți în brațe, să plângeți unul pe umărul celuilalt și apoi să porniți fiecare pe noul drum.

Nu uitați că micuții sunt în siguranță, în grija educatoarelor, în compania colegilor care le vor deveni cât de curând prieteni...

Pășirea în colectivitate nu trebuie să fie un moment de cotitură, ci un prim pas pentru a realiza evoluția copilului până în acel moment.