Dilema unei mame: „Suntem oare atât de obosite precum pretindem?”

Concluzia unei mame cu trei copii: „Mamele sunt obosite, dar nu atât de obosite pe cât pretindem”

Nicole Merritt este mama a trei copii și, într-o confesiune pentru „cafemom.com”, nu s-a ferit să explice de ce ea consideră că mamele nu sunt întotdeauna atât de obosite pe cât pretind. Mai mult decât atât, a ținut să aducă în prim-plan faptul că, în ciuda provocărilor zilnice pe care le are ca mamă cu mai mulți copii, a învățat să vadă și partea bună a lucrurilor și să se bucure de momentele agreabile de care are parte alături de copiii ei. Pentru sursa citată, a venit cu detalii despre viața ei de zi cu zi:

„Iată despre ce este vorba: „Mamele nu sunt atât de obosite pe cât pretindem”.

Nu mă înțelegeți greșit. Desigur, nu se poate spune că nu suntem obosite. De multe ori suntem foarte obosite. Avem și momente în care suntem epuizate; cu toate acestea, nu suntem întotdeauna atât de obosite precum pretindem.

Da, am copii care mă trezesc pe timpul nopții. Însă, de cele mai multe ori, puțin lapte și mutarea în patul meu sunt suficiente pentru îmbunătățirea situației. 

Da, am zile în care dorm cu copiii. Uneori dorm cu unul dintre ei, altă dată dorm cu doi sau chiar cu toți trei, dar îmi place să fac asta, iar momentele de tandrețe cu ei mă ajută să dorm mai bine.

Da, trebuie să mă trezesc dimineața foarte devreme dacă nu vreau să arăt precum un zombie. De fapt, prefer să mă trezesc în zori. De altfel, îmi găsesc liniștea având răgazul pentru a mă pregăti pentru ziua care începe, fără să am preajmă copii somnoroși și un soț care detestă diminețile. Practic, primele ore ale dimineții se regăsesc printre cele mai productive intervale din zi pentru mine.

Într-adevăr, nu este la îndemână să te asiguri că toți cei trei copii sunt hrăniți, îmbrăcați adecvat și că ies pe ușă înainte de ora 07:30. Însă pot spune că am crescut copii care au învățat și să se descurce singuri, așa că nu au nevoie chiar tot timpul de ajutorul meu. În plus, până să ajungi să vezi cum toți copiii ajung la timp la școală și își iau la revedere de la tine în cele mai bune condiții înseamnă și să te confrunți cu stări de anxietate. Însă, până la urmă, odată ce văd cum toate acestea se realizează, mă simt ca un super-erou, cui nu-i place să aibă un asemenea sentiment?

Nu îmi este ușor nici să fac diverse treburi într-un interval de 3 ore și jumătate, până când trebuie să-mi iau copiii de la școală și de la grădiniță. În general, reușesc să găsesc un echilibru între activitățile profesionale, cele ce țin de gospodărie, de pregătirea meselor și de timpul pe care mi-l aloc mie.

De asemenea, este dificil să mă asigur mereu că sunt capabilă să-i ofer timp de calitate copilului meu de 4 ani în timp ce vin și în întâmpinarea nevoilor celui în vârstă de 2 ani. Nu-i așa că am toate motivele să mă simt binecuvântată, având în vedere că am trei copii care nu sunt egoiști, care nu duc lipsă de bune maniere și, care de cele mai multe ori, înțeleg că mama lor trebuie să se împartă între ei? 

Desigur, îmi vine greu să gestionez tantrumurile unui copil de 2 ani și ale unui preșcolar care adoptă un asemenea comportament ori de câte ori mergem să o luăm de la școală pe sora lor mai mare. Nu-i așa că după-amiezele ar fi mult mai plictisitoare dacă niciunul dintre noi nu am avea și momente în care răbdarea ne este pusă la încercare? În plus, noi, mamele, nu suntem făcute să vedem tot timpul că lucrurile decurg conform planurilor.

În același timp, este o adevărată provocare și să găsești și să-ți înscrii copiii la diverse activități extrașcolare. Însă eu mă simt recunoscătoare pentru că îmi permit așa ceva. Cu alte cuvinte, sunt recunoscătoare pentru că am copii sănătoși, fericiți și capabili să se implice în activități care-i ajută să evolueze.  

Mai mult decât atât, nu pot să spun că nu îmi este greu când urmează intervalele din zi în care nimeni nu vrea să se ducă la baie sau să-și mănânce fasolea verde. Însă acele momente tensionate mă fac să le apreciez mai mult pe cele care nu sunt dominate de stres.

Nu în ultimul rând, poate fi un adevărat obstacol să fac față pregătirilor de somn, în condițiile în care eu sunt una, iar copiii mei sunt trei. Cu toate acestea, știu că îi iubesc pe toți la fel de mult. Și mă simt foarte puternică pentru că am atât de multă dragoste de oferit.

Prin urmare, mă mai întrebați dacă sunt obosită?

Ei bine, da, sunt obosită, însă nu atât de obosită pe cât se pretinde când vine vorba despre mame”.

Viața unei mame cu 11 copii pusă sub lupă. Cum reușește să-și facă timp și pentru ea