Tinitus la copii: cum este viața unui copil care trăiește în permanență cu un țiuit în urechi

Tinitus cronic: ce înseamnă și cum apare

Știți acea scenă din desene animate când un personaj lovește alt personaj în cap și apar păsări deasupra capului și un fundal muzical cu un țiuit insistent? Cam așa se manifestă tinitusul, numai că el nu este o ficțiune, este o realitate care afectează calitatea vieții celui care se confruntă cu această problemă. Iar când vorbim de copii, lucrurile devin și mai serioase, pentru că un copil înțelege mai greu cum să trăiască cu o astfel de boală.

Ce este tinitus?

Tinitus este un sunet care se aude permanent în urechi sub forma unui țiuit, a unui zumzet sau puls. Sunetele, care diferă de la o persoană la alta, sunt create de propriul sistem auditiv al organismului. Este, de fapt, auzul unor sunete, când nu este, de fapt prezent niciun zgomot. Această condiție medicală nu afectează numai adulții, ci și copiii și se manifestă diferit la fiecare pacient. Se poate simți în ambele urechi sau numai în una dintre ele, poate să fie un singur tip de sunet, sau mai multe, iar sunetul poate să fie continuu, întrerupt, foarte puternic sau poate fluctua în acuitate.

Cum ne dăm seama că un copil are tinitus?

De cele mai multe ori copiii nu își dau seama că suferă de o astfel de condiție medicală, crezând că acel sunet pe care îl aud este normal. Astfel, ei nu semnalează acest lucru părinților. Mai grav, numai 32% dintre părinții cu copii sub 10 ani știu ce este această condiție, și numai 37% dintre ei știu că poate afecta și copiii cu vârste între 10 și 16 ani. Putem să ne dăm seama chiar noi, dacă un copil suferă de tinitus, urmărind aceste semne:

• copilul manifestă anxietate
• nu doarme noaptea
• nu poate vocaliza ceea ce aude sau experimentează
• este distras rapid și nu se poate concentra
• evită zgomotele puternice sau evită liniștea
• este nervos, agitat, temător sau se simte mereu neajutorat
• acuză o sensibilitate a urechilor, cu senzație de ureche înfundată

”Majoritatea părinților pot să își dea seama că un copil suferă de tinitus, însă numai dacă acesta spune că aude acel zgomot în urechi. Însă majoritatea copiilor nu sunt capabili să explice o astfel de condiție și o consideră normalitate. Doar dacă nu sunt întrebați direct și specific de către adulți cu privire la aceste simptome. Ei se luptă cu această boală singuri, dar pot să ofere semnale subtile, precum lipsa de concentrare, anxietate, care pot să îi afecteze calitatea vieți, inclusiv comportamentul de la școală”, spune David Stockdale, director al British Tinnitus Association.

Țiuit și urechi înfundate

Acesta este cel mai clar simptom al tinitus și asta pentru că de cele mai multe ori tinitusul apare din cauza unor afecțiuni la nivelul urechii interne sau medii. Însă are și alte cauze, precum:

• deteriorarea timpanelor;
• tumorile la nivelul urechii sau pe nervul auditiv- precum neurinomul de nerv acustic spasmele musculare de la nivelul urechii medii;
• boala Meniere;
• hipertensiunea arterială;
• hipercolesterolemia;
• traumatismele suferite la nivelul gatului si capului;
• afecțiunile temporomandibulare care produc dureri cronice la nivelul maxilarului și capului;
• hipersecreția de cerumen;
• infecțiile auriculare.

Lipsa de magneziu este o cauză pentru tinitus?

Da, poate fi o cauză, dar nu singura cauză. Studiile au demonstrat că se poate observa o îmbunătățire a simptomelor de tinitus în cazul pacienților care au luat suplimente de magneziu. Aceasta pentru că magneziul are un rol activ important în funcțiile sistemului nervos, inclusiv cele care implică buna funcționare a auzului. Magneziul se găsește în multe alimente, precum:

• legume verzi (precum spanacul, varza, broccoli, sparanghel, mazăre)
• fructe (avocado, banane, fructe de pădure, smochine)
• semințe și alune
• leguminoase (fasole, năut, linte)
• pește (macrou, somon, ton)
• cereale integrale
• cacao și ciocolată neagră
• tofu

Însă, nu numai lipsa de magneziu poate cauza această sensibilitate auditivă, ci și deficiențe ale acestor vitamine și minerale:

• Vitamina C - o găsești în citrice, roșii, broccoli, căpșuni
• Beta-carotenul - în morcovi, cartofi roșii, dovleac
• Antioxidanții - în fructe de pădure, legume cu frunze verzi
• Acid folic și Vitamina B12 - în leguminoase, spanac, sparanghel
• Zinc - în fructe de mare, carne albă sau roșie

Este bun Ginkgo biloba pentru țiuit în urechi?

Mai multe studii au demonstrat eficiența Ginko biloba asupra țiuitului în urechi, find o plantă considerată ca promițătoare în tratarea simptomelor supărătoare de tinitus. Ginkgo biloba, care este un inhibitor al monoamino-oxidazei (MAOI) poate îmbunătăți eficient simptomele pacienților cu tinitus cauzat de ischemie, datorită faptului că are flavonoizi de micricetină și quercetină și terpenoizi de ginkgolidă și bilobalidă. Ginkgo biloba are efecte antiplachetare și modulatoare vasculare. Cu alte cuvinte, îmbunătățește fluxul sanguin și reglează corespunzător tonusul vascular. Efectele antioxidante și protectoare asupra celulelor nervoase din creier, cortexul auditiv și zona subcorticală pot justifica, de asemenea, efectele anti-tinitus ale Ginkgo biloba.

Tratamentul pentru tinitus

Este important ca tratamentul pentru tinitus să fie oferit numai după o consultație la medic, pentru ca acesta să stabilească exact cauzele acestei afecțiuni:

• Dacă tinitusul este cauzat de acumulare de ceară, atunci se curăță bine urechile.
• Dacă este cauzat de o infecție la nivelul urechii, atunci de tratează cu antibiotic.

Dacă țiuitul din urechi nu are cauze clare, atunci mai există recomandări de tratare a simptomelor de tinitus, precum:

• Controlul tensiunii arteriale
• Reducerea aportului de sare din alimentație
• Evitarea stimulentelor nervoase, precum sucurile cu acid și cofeină, zgomotele puternice
• Acupunctura si tratamentul hipnotic

Cum este să trăiești cu tinitus?

”Mi-aduc aminte ziua în care a început să-mi țiuie urechea. Seara, m-am pus să mă uit la televizor și ăla a fost momentul în care totul s-a schimbat. În liniștea relativă a camerei mele, auzeam un țiuit care era atât de tare încât nu mă puteam concentra pe altceva. L-am trecut în revistă ca pe o anomalie și am încercat să-l ignor. În loc să mă concentrez pe sunetul din ureche, am adormit gândindu-mă la ziua pozitivă pe care o avusesem. A doua zi când m-am trezit, înainte să apuc să-mi deschid ochii, palmele mele erau transpirate și mă simțeam destul de rău. Încă o dată, m-am convins că totul e ok și că o să-mi revin până mâine. Când s-a făcut „mâine", am început să mă simt ca în Groundhog Day (filmul ”Ziua Cârtiței”, n.r.). Palmele erau transpirate, mi se făcea rău de la stomac și țiuitul persista. Am stat nemișcat în timp ce corpul meu se zvârcolea pe interior. Mai avusesem țiuit în ureche, dar știam că, de data asta, e grav. Era un sunet diferit de cel de la concertele la care mă duceam sau cântam în ultimii 20 de ani.

Povestea mea tragică cu muzica tare a început la 14 ani, când am fost la un festival. Ca și copil, țiuitul pe care îl auzi după un concert e ca o medalie de onoare, un trofeu de care ești mândru a doua zi de mahmureală. Însă, acel țiuit e un semnal din partea organismului tău că ceva e în neregulă. E o alarmă care îți spune că ai făcut ceva greșit și că ar trebui să te oprești. În punctul ăsta, bunul simț intervine și te face mai atent pe viitor, dar pentru mulți fani ai muzicii asta doar te îndeamnă să ignori țiuitul” , povestește Tom Bellamy, producător de muzică, pentru Vice.com

Sfaturi pentru părinți

Dacă există cea mai mică suspiciune că cel mic ar putea să sufere de această boală, mergeți la medic pentru un diagnostic și un tratament corecte. Deși este o boală care poate fi tratată, nu poate fi vindecată, mai ales dacă nu există cauze clare ale ei, precum o infecție a urechii. Însă, din fericire, dacă i se oferă toate informațiile necesare copilului, acesta poate să învețe cum să traiască în astfel de condiții.

”Pentru majoritatea copiilor și adolescenților cu tinitus o explicație clară a acestei afecțiuni medicale și o asigurare că totul este bine este ceea ce au nevoie. Unii au nevoie de strategii pentru a trăi cu tinitus, iar alții au nevoie de strategii pentru a trăi cu efectele acestuia, precum stresul și anxietatea.”, spune Veronica Kennedy, medic consultant audiovestibular la Fundația NHS Bolton. 32% dintre copii afectați de tinitus au anxietate, iar 14,5% au depresie. De aceea trebuie, ca părinți, să fim foaret atenți la simptome și să ajutăm cu tot ceea ce putem copilul pentru a le îmblânzi.

1. Ascultă-ți copilul! Lasă-l să îți ofere cât mai multe detalii cu privire la ceea ce simte, la grijile lui, la cum îl afectează țiuitul constant din urechi. Ascultându-l îl ajuți, pentru că se simte înțeles și iubit;
2. Înțelege-i frica! Fiind copil, o astfel de condiție poate fi înfricoșătoare, mai ales când devine conștient de ea;
3. Învață-l să nu se rușineze cu această boală, și să explice prietenilor, profesorilor, cunoscuților ce este boala lui și cum se manifestă;
4. Tehnicile de respirație pot fi eficiente, sau sesiunile de yoga.
5. Sunetele joase de fundal pot să ajute, precum zgomot de ploaie, de valuri, de păsări.
6. Învață-l să evite posibilii iritanți, precum zgomotele puternice. Iar dacă nu are încotro și trebuie să socializeze cu prietenii, investiți într-un set de dopuri de urechi de calitate.

 Surse: British Tinnitus Association, Patient.info, Prohealth.com, Tinnitus Journal, Plugem.co.uk