Proteina C reactiva, analiza care impune sau nu utilizarea antibioticului

Proteina C reactivă- ce este 

Această proteină este o proteină de formă inelară, ce se găsește în plasma sanguină, ale cărei niveluri cresc ca răspuns la o inflamație. Este sintetizată de ficat și crește ca urmare a secreției de interleukina 6 din celulele macrofage și celulele T (ca răspuns la factorii eliberați de macrofage și adipocite).

Testul pentru Proteina C reactivă

Testul asupra proteinei C reactive evaluează cantitatea proteinei cu această denumire din sânge, respectiv gradul de inflamație din organism. Este important de subliniat faptul că nivelurile ridicate ale acesteia sunt cauzate de infecții și afecțiuni îndelungate/cronice, dar că nu indică localizarea inflamației sau ce anume a cauzat-o, impunându-se coroborarea rezultatului cu alte teste și examinări (nu se interpretează independent). De asemenea, nu semnalează prezența unei infecții de tip viral care declanșează în organism un alt tip de răspuns al sistemului imunitar. După ce dispar problemele cauzatoare ale inflamației, iar tratamentul este eficace, vor scădea și nivelurile de Proteina C reactivă.

Nivelul de Proteina C reactivă (CRP în buletinele de analiză de obicei) poate semnala următoarele: o infecție bacteriană (sepsis) sau fungică, boli autoimune (lupus de exemplu). Testarea este indicată și în cazuri în care sunt prezente simptome infecțioase (febra, frisoane, respirație rapidă și tahicardie), de exemplu în cazul nou-născuților, dar poate și monitoriza diverse afecțiuni cum sunt artrita reumatoidă, lupusul, dar și cancerul nodulilor limfatici, inflamația vaselor de sânge din cap și gât, boala colonului iritabil sau osteomielita (analiza se repeta la anumite intervale pentru a determina eficacitatea tratamentului). De asemenea, ajută la identificarea unei potențiale infecții în urma unei intervenții chirurgicale (nivelele cresc în decurs de 2-6 ore de la operație și scad după a treia zi în mod normal; dacă sunt crescute și după 3 zile poate fi prezentă infecția).

Prezența unei inflamații în organism se mai poate datora și: unei boli a țesutului conjunctiv, infarctului, pneumoniei pneumococice, febrei reumatice, tuberculozei (lista nu este limitativă) etc.

Doamna doctor Roxana Vasilescu, Medic primar Medicină de laborator - Medic Șef laborator Medlife:

„Proteina C reactivă (sau CRP) este o proteină ce face parte din grupul reactanților de faza acută, crescând rapid, ca răspuns la leziuni tisulare și inflamație, fiind un indicator mai sensibil și mai prompt decât VSH. Rolul biologic al acestei proteine încă nu este pe deplin lămurit. În afecțiuni inflamatorii acute este stimulată sinteza hepatică de CRP, crescând nivelul plasmatic al acesteia la valori de ordinul sutelor. Împreună cu examinări bacteriologice, este un marker util pentru diferențierea infecțiilor bacteriene (cu valori semnificativ crescute ale CRP) de infecții virale (cu valori normale sau ușor crescute ale CRP). Este de asemenea util în monitorizarea afecțiunilor inflamatorii cronice (de exemplu boli reumatice, autoimune) pentru surprinderea perioadelor de activare. Din ce în ce mai multe studii indică valoarea predictiva a acestei proteine pentru afecțiunile cardiovasculare la adulți." 

Proteina C reactivă- Cum pot fi afectate rezultatele analizei

Când nivelul acestei proteine nu este prea crescut, nu va fi ușor ca rezultatele obținute să ducă la stabilirea unui diagnostic. Cu atât mai mult cu cât există afecțiuni sau situații care vor duce la creșterea sa, un test obișnuit pentru Proteina C reactivă nu va fi suficient.
Printre factorii care influențează rezultatul unei analize care implică Proteina C reactivă se numără:
• Anumite afecțiuni cronice- De exemplu, cele care presupun o inflamație constantă în organism (cum sunt bolile autoimune) vor duce la creșterea CRP
• Sarcina- Poate să ducă la o ridicare a nivelului Proteinei C reactive din organism, în special în ultimul trimestru
• Nivelurile de estrogen-De pildă, anticoncepționalele sau tratamentele de substituție hormonală duc la o mărire a nivelului de CRP
• Infecțiile sau rănile minore - Nu este exclus ca ele să influențeze creșterea Proteinei C reactive
• Prezența unui tratament- Medicamente precum statinele (cu rol de reducere a colesterolului) sau antiinflamatoarele nesteroidiene sunt responsabile de o scădere a nivelului de Proteină C reactivă

Rezultatele testului pot fi influențate și de: exerciții fizice, existența unui sterilet în organism, supraponderabilitatea și insuficiența hepatică.

Ca să-ți poată da un diagnostic, medicul va completa analiza Proteinei C reactive și cu alte investigații. De asemenea, îți poate solicita repetarea analizei după un anumit interval.
Indiferent de motivul care a stat la bază, o creștere a CRP mai mare de 10 mg/L dovedește prezența unei afecțiuni inflamatorii.  

Nivelul ridicat al Proteinei C reactive- simptome

Acestea sunt legate de afecțiunea care a dus la creșterea nivelului de Proteina C reactivă. Iată câteva exemple de manifestări:
• Stare de oboseală inexplicabilă
• Dureri
• Slăbiciune musculară sau dureri musculare
• Febră
• Dureri de cap
• Frisoane ușoare
• Greață, indigestie
• Pierderea apetitului
• Dificultăți în a adormi sau chiar insomnie
• Pierdere bruscă în greutate
• Accelerarea ritmului cardiac
• Frisoane severe
• Indigestii severe
• Erupții cutanate
• Buze crăpate
• Piele crăpată
• Amețeli
• Rigiditate musculară
• Dificultăți în respirație
• Pierderea cunoștinței
Oricare dintre aceste simptome trebuie să te trimită cât mai repede la medic, întrucât pot fi dovada unei infecții acute bacteriene.  

Testul pentru Proteina C reactivă- mod de efectuare

Acest test se realizează prin prelevarea unei mostre de sânge din venă (puncție venară) sau din deget pentru copiii mai mici. După dezinfectarea locală, procedura durează extrem de puțin (câteva minute). Apoi proba este trimisă pentru analiză la un laborator, rezultatele fiind disponibile de pe o zi pe alta, iar dacă este vorba de o urgență, chiar în aceeași zi. Medicii recomandă adesea verificarea Proteinei C reactive pentru a stabili daca se impune administrarea unui antibiotic (când antibioticul este administrat fară a fi necesar, se creează rezistența la el; aceste medicamente sunt eficiente doar împotrivă bacteriilor și nu împotriva virusurilor), în condițiile în care testele de tip antibiogramă, exudat faringian/nazal și altele necesită o perioadă mai lungă de timp pentru realizare. Deși acestea din urma sunt mai exacte (indică exact tipul de tulpină microbiană din organism), tratamentul nu necesita de multe ori amânare.

Testarea pentru Proteina C reactivă nu necesită nicio pregătire specială prealabilă, însă uneori vi se poate solicita să nu mâncați sau să beți  cu câteva ore înainte. Comunicați medicului/specialistului dacă dv. sau copilul urmează vreun tratament deoarece acesta poate influența rezultatul. În cazul în care aveți nelămuriri sau întrebări, le puteți adresa înainte de a efectua analiza. Ca la orice analiză de sânge, se poate resimți un ușor disconfort local sau chiar o ușoară învinețire la locul înțepăturii.

Testul pentru Proteina C reactivă- interpretarea rezultatelor

Nivelele normale din sânge sunt scăzute; dacă sunt crescute înseamnă, după cum am menționat anterior, că este prezentă inflamația. În cazurile în care sunt foarte ridicate, este suspectată o infecție bacteriană severă sau ineficacitatea tratamentului la cei cu o afecțiune inflamatorie cronică. Mai exact, parametrii în care se situează pot varia de la un laborator de analize la altul, însă fiecare specifică în funcție de vârstă și greutate limitele intre care trebuie să se încadreze (de obicei sunt normale daca sunt mai mici de 1.0 mg/dL sau mai mici de 10 mg/L).

Odată cu înaintarea în vârstă, nivelul Proteinei C reactive crește ușor. În plus, niveluri mai mari sunt înregistrate la gravide, la inflamații și infecții ușoare (10-40 mg/L),  la o inflamație activă sau bacteriană (40-200 mg/L) sau la infecții bacteriene severe sau la arsuri (mai mari de 200 mg/L). În asociere cu nivelul acestei proteine, considerată drept indicator general al infecției și inflamației din organism, rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) va fi de asemenea crescută în prezența inflamației (dar nu este obligatoriu). CRP crește mai repede și scade mai rapid decât indicatorul menționat, reprezentând o dovadă mai sensibilă și mai precisă a fazei de răspuns acut decât rata de sedimentare a eritrocitelor.

Medicul va interpreta rezultatele analizei în baza evaluării stării de sănătate, precum și a altor factori. Afecțiunile preexistente pot influența de asemenea rezultatele, de aceea este bine să le comunicați medicului.

Doamna doctor Roxana Vasilescu, Medic primar Medicina de laborator - Medic Șef laborator Medlife:

„Dacă la adulți valoarea de referință este relativ clară (deși și aici există controverse) și anume valori până în 5-6 mg/l fiind considerate normale la persoane asimptomatice, la copii încă nu există un consens unanim acceptat privind valorile de prag. În general, se consideră că în primele zile de viață ale unui copil sănătos, născut la termen, valori ale CRP până în 5 mg/l sunt normale. Sunt cercetări care susțin limita de normalitate în perioada de nou-născut mergând până la 10 mg/l; valori peste această valoare- prag se pare că pun în evidență cu grad mare de acuratețe situații de sepsis chiar în prezența unor semne clinice minore sau nespecifice.

Așa cum am spus, sinteza hepatică a acestei proteine este stimulată de mediatori celulari ai unui proces inflamator. Prin proprietatea de opsonizare a antigenelor bacteriene („agățarea” bacteriilor de suprafață leucocitelor și favorizarea fagocitării acestora), CRP este un marker util în diagnosticul și monitorizarea terapeutică a unei afecțiuni infecțioase bacteriene. Dacă la debut, înainte de instituirea unei terapii antibiotice, valorile CRP pot atinge nivele de sute de mg/l, eficienta tratamentului se evidențiază prin scăderea acestor valori."

Citeste si: 10 motive sa spui NU antibioticelor cand copilul este bolnav! 

Proteina C reactivă și maladiile cardiace

Detectarea nivelului acestei proteine poate să spună multe despre riscul unei persoane de a dezvolta o maladie cardiacă sau chiar de a suferi un infarct. Astfel, dacă există un nivel al CRP mai mic de 1 mg/L, riscul de apariție a unei boli cardiace este redus, iar dacă există un nivel cuprins între 1 mg/L și 3 mg/L, riscul este moderat. În schimb, dacă survine un nivel mai mare de 3 mg/L, riscul este major.
Pentru a determina cât mai bine acest gen de risc, cel mai probabil medicul te va ruga să repeți analiza de CRP. Ulterior va încerca să facă o medie între cele două rezultate ca să-ți stabilească exact riscul.

În același timp, ca să poată realiza un tablou mai amplu al riscurilor de a dezvolta o maladie cardiacă, ți se vor indica și alte investigații, printre care:
• O analiză a sângelui pentru verificarea colesterolului,  monitorizarea tensiunii arteriale

• Un EKG
• O ecografie cardiacă
• Un test de stres
• O angiografie CT coronariană (o investigație non-invazivă, prin care să se detecteze depozitele de calciu de pe artere, eventualele stenoze-îngustări- de la nivelul arterelor etc.)
În funcție de rezultatele investigațiilor și de nivelul CRP, ți se va recomanda fie schimbarea stilului de viață, fie ți se vor prescrie tratamente care să te ajute să nu mai fii la fel de expusă la maladii cardiace.

Nivel ridicat al Proteinei C reactive- ce ai de făcut

Primul aspect pe care trebuie să îl știi este următorul: cu cât nivelul de CRP este mai redus, cu atât vei fi mai puțin în pericol de a dezvolta boli cardiace sau autoimune. Printre măsurile pe care ar trebui să le iei în acest scop trebuie menționate:
• Respectarea cu strictețe a indicațiilor medicului cu privire la schimbările din dietă și din stilul de viață (De exemplu, să urmezi o dietă echilibrată, să faci mai multă mișcare, să renunți la fumat sau la consumul de alcool, să-ți mai reduci din greutatea corporală etc.)
• Să iei tratamentul prescris, atâta timp cât este necesar (Spre exemplu, statinele, alte medicamente destinate reducerii colesterolului sau o „cură" cu Aspirină pot fi utile pentru a preveni sau ameliora diferite probleme cardiace)
• Să apelezi la anumite suplimente alimentare- Diferite studii au arătat că suplimentele alimentare pe bază de probiotice sau de vitamina C sunt benefice în diminuarea nivelului Proteinei C reactive din organism

Proteina C reactivă- studii  

În anul 2010, în urma unui studiu de amploare cu privire la utilitatea testării CRP în vederea stabilirii tratamentului, inclusiv în cazul celui întârziat, pentru afecțiuni respiratorii inferioare și rinosinuzita, s-a constatat că poate reprezenta o strategie utilă pentru a reduce utilizarea antibioticelor și a crește satisfacția pacienților fară a compromite recuperarea acestora.

În cadrul unui alt studiu desfășurat în 1997, s-a concluzionat că Proteina C reactiva poate reprezenta un parametru cheie pentru a ghida individual durata antibioterapiei în cadrul unui grup de nou-născuți subponderali cu infecție bacteriană suspectată. Abordarea vă permite cursuri semnificativ mai reduse de antibioterapie.

De reținut

Nu toate persoanele necesită testul. Conform specialiștilor, cei care prezintă o stare de sănătate precară, ar trebui să primească antibiotic și să fie spitalizați fară efectuarea testului deoarece pot dezvolta complicații. În cazul celor în care situația e incerta sau când medicii nu sunt siguri că sunt necesare antibiotice, însă pacientul le solicită, testul este de mare ajutor. Nivelurile Proteinei C reactive reprezintă doar un îndrumar și nu vor indica cu certitudine dacă pacientul suferă de o infecție sau nu, ci indică o valoare ce trebuie intrepretată alături de simptome și profilul de risc al pacientului.

Doamna doctor Roxana Vasilescu, Medic primar Medicina de laborator - Medic Șef laborator Medlife:

„Dozarea CRP este un test imunochimic ce se efectuează din sânge. În prezent acest test se poate efectua prin metode automate cu grad înalt de standardizare. Exista multe teste care pot surprinde variații foarte mici ale valorilor, element extrem de important în monitorizarea unui tratament antiinfecțios și a evoluției afecțiunii. De asemenea permite într-o măsură destul de mare diferențierea unei afecțiuni virale de o afecțiune bacteriană (sepsis).”

Mulțumim doamnei doctor Roxana Vasilescu pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.

Surse:

www.webmd.com; www.nlm.nih.gov; www.dailymail.co.uk; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.labtestsonline.org, www.healthline.com, www.mayoclinic.org,www.medicalnewstoday.com, www.verywellhealth.com

Surse poze:

www.pixabay.com