Ce este infectia urinara
Infectia de tract urinar este acea infectie bacteriana (de obicei este implicata o bacterie; aceasta poate patrunde cu usurinta de la zona din jurul anusului sau mai rar din sange-cel mai des este vorba de bacteria E-coli) situata in orice loc de la nivelul tractului urinar. Acesta include orice organe care colecteaza, depoziteaza sau transporta urina, inclusiv vezica si uretra (tubul prin care urina este eliminata din vezica) si rinichii; pentru vezica poarta denumirea medicala de cistita, iar pentru rinichi pielonefrita (mult mai grava si mai rara). Trebuie subliniat ca infectiile urinare de natura bacteriana nu sunt contagioase si sunt tratabile relativ usor, dar este importata depistarea lor precoce; in caz contrar pot cauza leziuni renale, mai ales la copiii mai mici de 6 ani.
Din punctul de vedere al incidentei infectiei urinare, este destul de des intalnita la copii, in special la cei care poarta inca scutece; mai exact, pana la varsta de 5 ani, aproximativ 8% din fete (uretra lor este mai scurta si mai apropiata de anus) si 1-2% din baieti s-au confruntat cel putin cu una; baietii necircumcisi mai mici de 1 an au un risc usor crescut de a dezvolta aceasta problema de sanatate. Daca la copiii de varsta mai mare simptomele sunt mai evidente si pot fi descrise verbal, la copiii mici sunt dificil de depistat, iar febra este uneori unicul indicator.
Factorii de risc care contribuie la aparitia unei infectii urinare includ: o anormalitate in structura/functionarea tractului urinar (un rinichi malformat sau un blocaj pe traseul normal al urinei), un flux anormal inversat (reflux) de urina de la vezica la uretre si catre rinichi (reflux vezico-ureteral prezent la nastere si observat intr-un procent de 30-50% din copiii cu infectii urinare), obiceiuri de igiena si toaleta precare, constipatia, utilizarea bailor cu spuma sau sapunurilor care irita uretra, istoric familial de infectii urinare.
Cauze
Dupa cum am mentionat, este vorba de o bacterie care ajunge in vezica sau uretra provenita din intestine sau materii fecale si nu este neaparat vorba de o spalare/schimbare defectuoasa a copilului. Virusurile sunt mai rar intalnite drept cauza, in timp ce infectiile urinare de natura fungica apar cel mai adesea la persoanele imunocompromise (care sufera de HIV/SIDA, care au trecut prin chimioterapie).
Doamna doctor Irina Costache, medic specialist pediatrie, in cadrul Retelei Private de Sanatate Regina Maria ne ofera urmatoarele informatii:
"Cauzele de aparitie sunt diferite in functie de varsta si sex. La fetite cea mai frecventa cauza este contaminarea zonei urogenitale cu materiile fecale, la sugari in scutec, la fetitele mai mari prin toaletarea incorecta (dinspre anus spre vulva si nu invers cum este corect). La baieti de obicei infectiile urinare sunt rare, tradeaza de regula malformatii ale aparatului urinar (dilatatii ale ureterelor, reflux vezico-ureteral etc)."
Simptome
Este important de subliniat ca simptomele variaza in functie de varsta copilului si de portiunea din tractul urinar unde se instaleaza infectia. Cel mai adesea este vorba de: durere/arsura in momentul urinarii, necesitatea de a merge des la toaleta (desi se elimina o cantitate mica de urina), pierderea de urina (incontinenta sau enurezis), durere in portiunea inferioara a stomacului sub buric sau in portiunea inferioara a spatelui, urina urat mirositoare (poate parea tulbure sau contine sange), febra. La copiii de varsta mica poate aparea o stare generala de disconfort (plans, irascibilitate, apetit scazut, scaune moi sau varsaturi), fara simptomele mentionate anterior si chiar febra care apare si dispare. Daca este vorba de o infectie renala, simptomele sunt mai serioase si pe langa febra mai apar si frisoane, durere laterala sau de spate, extenuare sau varsaturi.
Doamna doctor Irina Costache, medic specialist pediatrie, in cadrul Retelei Private de Sanatate Regina Maria ne ofera urmatoarele completari:
"Simptomatologia urinara la copilul mare fata de sugar poate fi extrem de diferita, desi in fapt este aceeasi boala. Copilul mare acuza dureri la urinat (disurie), poate urina des si in cantitate mica (polakiurie), urina este vizibil mai tulbure, uneori poate fi mai inchisa la culoare din cauza prezentei sangelui (nu este obligatoriu). Simptomele infectiei urinare la sugar mic pot fi mai putin evidente, uneori apare doar o lipsa a apetitului (relativ brusc instalata sau dimpotriva lent), urinile au un miros diferit, particular (dar acest lucru tine si de atentia la detalii a parintilor), scutele folosite pot fi "patate"(urina este mai inchisa la culoare). In general febra este un simptom comun ambelor varste daca este vorba de o infectie urinara inalta (pielonefrita), dar exista si situatii, mai ales la sugar, in care febra lipseste cu desavarsire desi infectia a afectat si rinichii, nu doar vezica urinara."
Citeste si: 4 moduri in care il ajuti pe copilul tau sa nu mai faca pipi in pat
Diagnostic
Analiza urinei copilului, respectiv specimenul de urina (urocultura si sumar de urina; urocultura dureaza mai mult decat sumarul de urina, pana la 48 ore) constituie unica modalitate de a va asigura de prezenta unei infectii, desi in prima faza copilul va fi supus unui examen fizic. Modalitatea de prelevare a urinei depinde de varsta copilului; se poate apela la o punguta autoadeziva sau la o eprubeta, dar si la un cateter pentru bebelusi. De multe ori medicul opteaza pentru initierea tratamentului pana la identificarea exacta a bacteriei implicate. Alte investigatii sunt necesare doar pentru a verifica daca exista vreo problema la vezica sau rinichi, precum o ecografie. In unele cazuri se apeleaza la o cisto-uretrograma ce implica introducerea unui cateter in vezica prin uretra; colorantul este injectat prin cateter si se realizeaza radiografii. Aceasta investigatie este intrebuintata in principal pentru depistarea unui reflux urinar. In cazul in care infectiile urinare sunt recurente, sunt necesare teste suplimentare pentru excluderea anormalitatilor tractului urinar, medicul specialist caruia trebuie sa va adresati fiind cel urolog.
Tratament
Antibioticele constituie principalul tratament al infectiilor urinare; tipul si durata depinde de tipul de bacterie cauzatoare (durata de tratament ajunge pana la 10 zile pentru infectiile urinare superioare). Acestea pot fi administrate oral, dar bebelusii si copiii de varsta mica trebuie internati in spital pentru o administrare intravenoasa (se impune si pentru o stare generala foarte proasta, febra mare, varsta mai mica de 6 luni, pericol de raspandire a bacteriei in organism (septicemie), deshidratare sau varsaturi cand administrarea orala devina imposibila. In unele cazuri se poate recomanda si paracetamol daca exista durere sau alt tip de analgezic. In general, in decurs de o saptamana, infectiile urinare se vindeca prin respectarea tratamentului (in 2-3 zile simptomele se amelioreaza), iar recurentele apar, dupa cum am mentionat, la copiii cu anormalitati sau cu probleme in golirea vezicii (cu spina bifida), obiceiuri de toaletare si igiena precare. In cazuri speciale in care apare durere la urinare, se poate recomanda o medicatie care amorteste mucoasa tractului urinar ce determina si colorarea urinei in portocaliu. Uneori se impune repetarea analizei de urina pentru a confirma disparitia infectiei; in caz contrar aceasta poate reaparea sau se poate raspandi. De asemenea, poate aparea o problema de tip hipertensiune (deoarece in zona rinichilor sunt produsi anumiti hormoni) cand este vorba de infectii urinare localizate in portiunea superioara ce necesita de asemenea monitorizare. In acest sens, este esential sa urmati cursul antibioterapiei exact dupa cum vi s-a recomandat. Verificati ca temperatura copilului sa nu depaseasca 38,3 grade sau 38 grade la nivel rectal si incurajati copilul sa consume lichide din abundenta (nu suc sau ice tea), sa consume multe fibre si sa beneficieze de odihna.
Citeste si: Tratamente naturiste pentru infectie urinara
Pentru copiii diagnosticati cu reflux vezico-ureteral se impune monitorizarea constanta, iar tratamentul presupune medicatie si mai rar interventie chirurgicala; copiii depasesc singuri formele usoare, dar unii se pot confrunta ulterior cu leziuni renale sau insuficienta renala.
Doamna doctor Irina Costache, medic specialist pediatrie, in cadrul Retelei Private de Sanatate Regina Maria ne ofera urmatoarele recomandari: 
"Tratamentul infectiilor de tract urinar este eminamente antibiotic, fiind o afectiune bacteriana. Modalitatea de administrare se stabileste de catre fiecare medic in parte, de asemenea si timpul necesar pentru tratamentul complet. Sunt necesare ca masuri adjuvante hidratarea corecta si respectarea masurilor de igiena locale, antiinflamatoare, in anumite cazuri antiseptice urinare.
Cele mai importante sfaturi pentru parintii fetitelor este de a respecta cu rigurozitate igiena locala. Educatia privind folosirea toaletei, spalatul zilnic, evitarea in cazul sugarilor a servetelelelor umede sunt cateva masuri de preventie a infectiilor de tract urinar. In cazul baietilor, dar nu numai, este obligatorie ecografia de tract urinar dupa un prim episod de infectie urinara, pentru a decela posibilele cauze malformative care au favorizat-o."
Schimbarea frecventa a scutecelor poate preveni raspandirea bacteriei cauzatoare; este importante deprinderea bunelor obiceiuri de igiena de mici, fetele fiind instruite sa se curete din fata spre spate pentru a preveni raspandirea germenilor de la rect la uretra. Nu trebuie incurajata abtinerea de la urinare si evitarea bailor cu spuma si a sapunurilor puternice. Lenjeria este bine sa fie din bumbac, deoarece nylon-ul incurajeaza proliferarea bacteriana, iar consumul de lichide sa fie unul sporit.
Multumim doamnei doctor Irina Costache pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.
Surse:
www.nhs.uk; http://kidshealth.org; www.rch.org.au; www.medicinenet.com; www.urologyhealth.org
Urmareste-ne pe Google News
