Tipuri de răni deschise care apar la copii
Rănile deschise sunt acele tăieturi vizibile pe suprafața pielii. În mod normal, pielea se află sub o ușoară stare de tensiune constantă, deoarece are textură elastică și acoperă întreaga suprafață a corpului. Tăieturile reprezintă o leziune forțată la nivelul pielii.
Majoritatea persoanelor se rănesc în mod accidental cu obiecte de casă sau de grădină, ori atunci când manipulează anumite vehicule sau mașinării. Copiii, în schimb, se rănesc cel mai frecvent atunci când se joacă sau practică sporturi. O cauză specifică și des întâlnită a rănilor și leziunilor la cei mici o reprezintă căzăturile de pe bicicletă, skateboard sau trotinetă. Este important de reținut că majoritatea rănilor sunt adesea superficiale și nu necesită vizită la medic.
Așadar, rănile la copii pot fi cauzate de:
- Obiecte sau suprafețe neascuțite, care, prin presiune exercitată pe suprafața pielii, o pot leza. Aceste răni apar cel mai frecvent pe zonele osoase, cum ar fi la nivelul degetelor, genunchilor sau picioarelor, însă pot fi provocate oriunde pe corp. De cele mai multe ori, este vorba despre contactul cu asfaltul sau cu podeaua, atunci când copilul aleargă și cade sau face sărituri și aterizează în poziția greșită. În urma impactului, țesutul afectat se poate inflama, motiv pentru care primul lucru pe care trebuie să îl faci este să atenuezi inflamația. Astfel, vei scurta semnificativ perioada de vindecare.
- Obiecte sau suprafețe ascuțite, care străpung și taie pielea. Deși mai puțin întâlnite la copii, aceste accidente se pot întâmpla, mai ales dacă anumite obiecte ascuțite nu au fost depozitate în mod corect în casă, adică ferite de accesul celui mic. Aici poate fi vorba despre tacâmuri, foarfeci, ace, diverse tipuri de lame și chiar anumite tipuri de obiecte decorative, dacă au margini ascuțite.
În ceea ce privește tipurile de tăieturi, este important de făcut diferența între o rană superficială și una serioasă, care va necesita atenție medicală. Printre tipurle de răni problematice, pentru care va trebui să mergi la medic, se numără:
- Rănile mari sau adânci. Pe acestea le poți recunoaște cu ușurință, dacă în timpul mișcării corpului observi că rana se deschide ușor. Un exemplu concret în acest sens sunt rănile de la nivelul încheieturilor. Acestea se vindecă, de regulă, mai greu, tocmai din cauza mișcării constante la nivelul zonei afectate.
- Rănile care pot lăsa cicatrici și care afectează aspectul sau funcționalitatea unei părți ale corpului. De exemplu, o tăietură la nivelul pleoapei, care nu se vindecă cum trebuie, poate afecta vederea sau poate lăsa o cicatrice considerabilă, dacă nu este tratată corespunzător.
- Tăieturile care, la impact, îndepărtează toate straturile de piele (avulsiile cutanate). Aici intră, cel mai frecvent, tăieturile de la degete. Avulsiile cutanate se vindecă destul de greu și de aceea este nevoie de atenție medicală.
- Rănile care apar în urma mușcăturilor de om sau de animal. Principala problemă aici o reprezintă infecția în urma mușcăturii, iar dacă vorbim despre mușcătură de animal, este important să mergi la medic imediat, pentru a preveni contractarea anumitor boli.
- Rănile care afectează nervii, tendoanele sau încheieturile. Un fapt puțin știut este că acest tip de răni este mai frecvent decât rănile la nivelul mâinilor sau picioarelor. O inflamație ușoară, o vânătaie și durerea localizată sunt simptome normale, însă dacă acestea sunt pregnante, în special inflamația, care nu poate fi calmată cu niciun remediu, înseamnă că există riscul ca țesuturile profunde să fie afectate.
- Tăieturile ce apar peste un os posibil fracturat. Aici pericolul constă în faptul că rana este expusă la bacterii ce pot pătrunde până la nivelul osului și îl pot infecta. Acest tip de leziune este extrem de serioasă.
- Răni ce apar în urma unei lovituri cu impact foarte puternic. În asemenea situații, tăieturile se produc atunci când pielea crapă din cauza impactului loviturii, ceea ce poate duce la leziuni serioase ale țesuturilor profunde și ale vaselor de sânge. De reținut este și că loviturile de impact puternic sunt asociate cu un risc ridicat de infecție.
- Tăieturile în interiorul cărora rămân fragmente din materialul de impact, precum particule de sticlă sau așchii de lemn. Aceste corpuri, oricât ar fi de mici, pot leza vasele de sânge de sub piele și pot spori inflamația, ceea ce va incetini procesul de vindecare a rănii.
Primul ajutor în cazul rănilor deschise
Având în vedere cât de des se pot răni cei mici, este important să știi cum să acționezi pe loc și ce să pui pe rană pentru a preveni apariția complicațiilor.
Așadar, dacă este vorba despre o rană minoră survenită în urma unei mici zgârieturi sau tăieturi, primul pas este să cureți temeinic zona cu apă, pentru a elimina posibile așchii, microparticule, praf sau noroi. Spală rana cu apă și cu un săpun blând și clătește bine, bine. Dacă rana este foarte mică, nu vei avea nevoie de o soluție antiseptică pentru prevenirea unei infecții. Din contră, dacă cel mic are fond alergic, e posibil să îi stârnești o reacție cutanată.
Următorul pas constă în acoperirea rănii cu un bandaj adeziv steril, cum ar fi un plasture sau un pansament aderent. Dacă bandajul se umezește, este important să îl înlocuiești cu unul curat și uscat. După ce rana a format crustă, nu mai este nevoie de bandaj.
Este recomandat să monitorizezi zilnic vindecarea rănii, pentru a preveni o posibilă infecție. Uneori, este dificil să îți dai seama cât de profundă este rana în realitate. Astfel, dacă observi că își schimbă culoarea în mod neobișnuit sau rămâne roșie, inflamată, caldă și sensibilă la atingere sau apare puroiul, contactează medicul imediat.
Când vine vorba despre răni mai profunde sau mai mari, primul pas este să cureți rana cât mai bine, cu apă simplă, pentru a vedea mai clar cât de mare sau de adâncă este tăietura. Apoi, acoperă rana în întregime cu o bucată de pansament steril sau cu o cârpă curată, dacă nu ai pansament în casă. Folosește o pereche de mănuși de unică folosință, dacă ai la îndemână.
Următorul lucru pe care trebuie să îl faci, dacă rana continuă să sângereze, este să ridici partea afectată deasupra capului celui mic, pentru a opri sângerarea. Cu ajutorul palmei, aplică o presiune ușoară, dar constantă, pe rană, timp de cinci minute. Pe parcursul celor cinci minute este important să nu ridici mâna pentru a verifica dacă rana continuă să sângereze sau să îndepărtezi posibilele cheaguri de sânge care se formează pe marginea porțiunii de piele afectată. Chiar dacă pansamentul se umple de sânge, nu îl îndepărta, ci aplică o altă bucată de pansament curat peste cel inițial și continuă să apeși ușor cu palma peste rană.
După ce s-au scurs cele cinci minute, poți suna medicul.
Situațiile în care trebuie să apelezi imediat medicul sau să mergi de urgență la spital sunt rare, dar e important să le recunoști. Așadar, solicită ajutor medical specializat imediat dacă:
- nu poți opri sângerarea după cele cinci minute de apăsare pe rană sau dacă rana începe din nou să sângereze la un moment dat (aplică presiune în continuare până la sosirea echipajului medical);
- nu poți curăța rana de mizerie și praf sau dacă a rămas ceva blocat în interiorul ei, cum ar fi o bucată de lemn sau de sticlă;
- rana este localizată pe față sau pe gât;
- rana a fost cauzată de o mușcătură de om sau de animal, de un cui sau de un alt obiect din fier, sau dacă este o rană electrică;
- rana este foarte mare sau pare să fie foarte adâncă (acestea pot cauza leziuni semnificative ale tendoanelor sau nervilor).
Cât durează vindecarea fiecărui tip de rană?
Majoritatea tipurilor de răni la copii constau în julituri și zgârieturi, iar acestea nu prea sângerează, însă pot produce inflamație în corp și pot supura. De cele mai multe ori, zgârieturile de la nivelul feței pot apărea mai dramatice decât sunt în realitate.
În ceea ce privește procesul de vindecare, majoritatea juliturilor și zgârieturilor se vindecă într-un interval de trei până la șapte zile. O rană mai mare și mai adâncă poate avea nevoie de una sau două săptămâni pentru vindecare completă, uneori puțin mai mult. Adesea, se formează o crustă în primele două săptămâni.
Dacă este vorba despre răni mai profunde, care necesită și intervenție medicală, perioada de recuperare poate dura până la o lună. Depinde foarte mult de tipul de rană și de țesuturile afectate.
Monitorizarea rănii este un aspect esențial în buna vindecare, așadar este important să nu sari peste niciun pas recomandat de medic și să respecți toate programările medicale pentru monitorizarea sănătății copilului. Dacă observi că micuțul nu se simte bine și acuză dureri în continuare, chiar dacă rana pare că este în curs de vindecare, e important să mergi la medic.
Creme pentru vindecarea rapidă a rănilor
Dacă la momentul accidentului ai aplicat o soluție antiseptică sau un antibiotic tip pulbere pe rană, pentru a preveni infecția, odată ce rana începe să se vindece, poți folosi anumite remedii pentru accelerarea procesului de recuperare.
Astfel, dacă lovitura a lăsat și o vânătaie, poți aplica un gel sau o cremă calmantă pe bază de extract de arnică. Arnica este un remediu naturist care are un comportament puternic antiinflamator și poate contribui la vindecarea mai rapidă a vânătăilor. Un strat subțire, aplicat de câteva ori pe zi, poate face diferența. Este de preferat să folosești o cremă cu arnică și nu una cu extract de gălbenele, așa cum am fost învățați de mici, pentru că planta de gălbenele are potențial alergenic. Dacă copilul tău are anumite intoleranțe sau alergii, este posibil să facă o reacție cutanată de la extractul de gălbenele.
Pentru închiderea mai rapidă a rănii, odată ce ai îndepărtat pansamentul adeziv, poți să aplici, direct pe rană, un strat gros de cremă hidratantă sau de petrolatum sau vaselină cosmetică. Pentru prevenirea infecțiilor și încurajarea reparării mai rapide a țesutului cutanat este recomandat să acoperi rana cu o substanță ocluzivă, care ține la distanță bacteriile, menține țesutul afectat hidratat și permite, astfel, regenerarea naturală a pielii, fără intervenția nocivă a factorilor de mediu. De preferat este să folosești vaselină cosmetică, dar în lipsa acesteia poți apela și la o cremă onctuoasă, bogată în ingrediente ocluzive și emoliente.
Nu în ultimul rând, pentru a preveni formarea cicatricilor, este recomandat să aplici pe zona afectată o cremă cu efect regenerator, cu ingrediente precum centella asiatica, acid hialuronic sau lactoferină. Chiar dacă rana pare superficială, adesea suprafața de piele afectată, dacă este într-o zonă mai sensibilă, precum interiorul brațelor, laba picioarului sau zona pieptului, poate permite formarea unei cicatrici discrete. Pentru a evita acest lucru, se recomandă să aplici un produs emolient și reparator, special formulat pentru prevenirea cicatricilor, în așa fel încât copilul să nu rămână cu semn.
Ai grijă, de asemenea, ca cel mic să nu își solicite zona zgâriată, mai ales odată ce s-a format crusta. Îndepărtarea prematură a crustei poate duce la inflamație și crește riscul de infectare, pentru că zona nu este încă perfect vindecată. De asemenea, în tentativa de îndepărtare a crustei, copilul se poate zgâria din nou. Chiar dacă cei mici sunt predispuși în a-și zgândări rănile, încearcă să eviți, pe cât posibil, acest lucru, mai ales dacă este vorba despre o rană de adâncime.