Limba geografică la copii: ce este, de ce apare și cum se tratează

Ce este limba geografică?

Limba geografică este o afecțiune inflamatorie are afectează suprafața limbii. În termeni medicali, se numește glosită migratorie benignă și afectează între 1% și 3% din populație, cei mai predispuși la apariția acestei probleme fiind în sepcial copiii cu vârsta sub 6 ani. Glosita migratorie benignă se manifestă prin apariția unor pete mici roșiatice cu forme neregulate și cu marginile ușor ridicate ce conferă limbii un aspect de hartă geografică. Petele roșii apar în diferite părți ale limbii, dar cel mai des sunt afectate părțile și vârful.

Pe suprafața limbii se găsesc patru tipuri de papile, anume filiforme, fungiforme, circumvalante și foliate. În cazul limbii geografice, sunt afectate papilele filiforme. Observate la microscop, papilele apar atrofiate și micșorate. Limba geografică poate să apară în orice zonă a limbii, deoarece papilele filiforme sunt cele mai numeroase și se găsesc pe toată suprafața linguală. Din fericire, aceste papile filiforme nu au muguri gustativi, astfel că nu este afectată capacitatea de a simți gusturile, deși este posibl să existe o mică sensibilitate la unele alimente.

Care sunt cauzele care duc la apariția limbii geografice?

Posibilele cauze pentru care apare limba geografică nu sunt cunoscute. De asemenea, nu există nicio modalitate de a preveni această afecțiune. Limba geografică apare atunci când în unele zone lipsesc straturi de papile filiforme. Unii specialiști spun că există o conexiune între limba geografică și moștenirea genetică sau că la această problemă sunt predispuse persoanele cu psoriazis. Totodată, mai sensibili pot fi și cei cu limba fisurată sau crăpată, ei având șanțuri pe partea superioară a suprafeței linguale. Însă, pentru a spune cu siguranță că există o legătură între limba geografică și factorii menționați anterior sunt necesare multe cercetări. Un lucru foarte important de ținut minte este faptul că limba geografică nu este o infecție, astfel că nu se poate transmite.

Ce factori de risc există în cazul limbii geografice?

Factorii de risc pot avea legătură tot cu moștenirea genetică sau limba fisurată, însă nu există cercetări prin care să fie demonstrate aceste lucruri. În schimb, limba geografică afectează între 1% și 3% din populație, fiind mai des întâlnită la femei decât la bărbați. Important de reținut este faptul că limba geografică este o condiție benignă și nu reprezintă o amenințare la adresa sănătății.

Citește și: Când începe să asimileze copilul o limbă străină

Care sunt simptomele pentru limba geografică?

Limba geografică poate să apară oricând, astfel că este bine să recunoști semnele acestei afecțiuni.

Simptome pentru dezvoltarea limbii geografice:

• Leziuni roșiatice cu forme neregulate în partea superioară sau laterală a limbii
• Schimbări frecvente în locația, forma și mărimea leziunilor
• Senzație de arsură sau mâncărime în timpul consumului de alimente sărate, dulci sau acide
• Există și excepții, anume persoane care nu au simptome, astfel că o leziune poate să apară, dispare ulterior după câteva săptămâni sau luni și să reapare apoi în același loc.

Cum este diagnosticată această afecțiune?

În cele mai multe cazuri, diagnosticul se pune după un control fizic. Medicul stomatolog sau pediatrul vor analiza cavitatea bucală cu atenție, în special limba. De asemenea, medicul îi va pune mai multe întrebări pacientului despre simptomele pe care le are. La copiii mai mici, părinții sunt cei care oferă mai multe informații medicului. De aceea, este foarte important să observi toate semnele pe care cel mic ți le oferă. Dacă specialistul dorește să excludă alte afecțiuni medicale, atunci înseamnă că sunt necesare și alte analize suplimentare.

Citește și: Cum învățăm culorile în limba engleză

Ce tratamente există pentru limba geografică la copii?

De cele mai multe ori, nu se recomandă un tratament specific pentru limba geografică. Cea mai bună metodă pentu a scăpa de disconfortul resimțit, este de a evita mâncarea picantă, sărată, acidă sau chiar pastele de dinți cu mult fluor. Produsele enumerate irită limba și amplifică senzația de usturime sau durerea.

Tratamente naturiste

Tot pentru a scăpa de mâncărime sau usturime este util și un tratament naturist. Mulți părinți se informează despre tratamente pe forum sau de pe alte site-uri, dar eficientă este clătirea gurii de cel puțin 2 – 3 ori pe zi cu soluții pe bază de plante. Cele mai bune sunt ceaiurile de gălbenele, sunătoare, mușețel sau salvie. Cătina sau propolisul ajută la vindecarea rănilor, de aceea fiecare se aplică pe limbă pentru 3 – 5 minute. Limba geografică apare pe fondul dezechilibrului florei microbiene. Pentru a reface depozitele de vitamine și minerale se administrează complexe de vitamina B, fier, magneziu sau calciu, în cure separate. Însă, vitaminele se administrează la copii doar la recomandarea medicului.

Tratamente medicamentoase

Tratamentul medicamentos este recomandat doar în cazurile grave, atunci când durerea și senzația de arsură sunt puternice. Din fericire, astfel de situații sunt foarte rare. Totuși, dacă este necesar un tratament medicamentos, doctorul va prescrie antifungice topice, corticosteroizi și analgezice topice. De asemenea, medicul mai poate recomanda și anestezice care trebuie folosite pentru a clăti cavitatea bucală de mai multe ori pe zi. În schimb, nu este indicat Diflucan pentru tratarea limbii geografice. Diflucan este un antifungic cu substanța activă fluconazol, fiind folosit la adulți și copii pentru prevenirea infecțiilor candidozice și a meningitei criptococice. Diflucan se administrează doar cu prescripție medicală și sub stricta supraveghere a medicului.

Citește și: Bebelușii pot învăța o a doua limbă în numai o oră pe zi, conform cercetătorilor

Limba geografică este o problemă medicală care afectează suprafața linguală. Numele afecțiunii vine de petele roșiatice neregulate, asemănătoare unei hărți geografice. În cele mai multe cazuri, limba geografică nu necesită tratament, dar este indicat să mergi cu cel mic la doctor atunci când descoperi, deoarece este nevoie de un diagnostic diferențial cu afecțiuni precum arsurile chimice, psoriazisul sau stomatita de contact.

Surse: webmd.com, medlife.ro, totuldespremame.ro, mamaplus.md, doctoruldedinti.info, suntmamica.com, unica.ro, mysticdent.ro, healthline.com