Ritmul circadian sau ceasul biologic al copilului

Exista o serie de ritmuri zilnice asociate multora dintre functiile psihologice si activitatile noastre: somn, temperatura corporala, vigilenta, nivel al neurotransmitatorilor etc., majoritatea operand intr-un ciclu de aproximativ 24 ore. Toate acestea care guverneaza procesele biologice sunt inglobate in denumirea de ritmuri circadiene (din latina-circa inseamna in jurul si dies-o zi). Chiar daca ati trai intr-o pestera si nu ati sti ce ora este, ciclurile acestea tot ar exista si ar functiona in acelasi mod; nu sunt nici complet dependente, nici complet independente de factori externi (lumina si temperatura). Desi cercetatorii nu cunosc pe deplin modul in care creierul tine pasul cu timpul, exista mai multe regiuni cerebrale care pot fi implicate, una dintre ele fiind o portiune din hipotalamus denumita nucleus suprachiasmatic (grup distinct de celule); daca acesta ar fi distrus ar disparea ritmul circadian. Se considera ca multe persoane sunt predispuse genetic a fi pasari de noapte sau dimpotriva matinale.

Ritmul circadian este important in determinarea tiparelor de somn si hranire; exista tipare clare ale activitatii cerebrale, ale productiei de hormoni, regenerarii celulare s.a. In cazul modificarii tiparelor, corpul dispune de un mecanism de ajustare al ceasului biologic. Trebuie subliniat insa faptul ca exista o puternica conexiune intre acest ritm si lumina/intuneric; s-a utilizat descoperirea in crearea unui mediu propice pentru astronauti. In acest sens contribuie receptorii de lumina din retina care dispun de un traseu catre nucleus suprachiasmatic; acesta preia informatia din retina, o interpreteaza (nu raspunde insa la modificari bruste) si o transmite glandei pineale (in spatele hipotalamusului) care secreta ca raspuns hormonul melatonina. Acest hormon are cel mai ridicat nivel in timpul noptii si scade ziua. Pentru a intelege mai clar, dimineata, la expunerea la lumina, nucleus transmite semnale pentru a crste temperatura corpului si a produce hormoni cum e cortizolul; de asemenea intarzie eliberarea melatoninei mentionata anterior (ale carei nivele vor creste seara).

Doamna Mona Ciurezu educator certificat pentru somnul copilului al "Family Sleep Insititute", educator certificat in linistirea bebelusului al programului "The Happiest Baby" /"Cel mai fericit bebelus al Dr KARP si educator certificat in "Parenting positiv" fara pedepse si fara recompense al Programului "Positive Discipline" www.bebedoarme.ro:

"Ceasul biologic se maturizeaza in 2 etape: cel de noapte la 6-8 saptamani de viata ale bebelusului, iar cel de zi in jurul varstei de 4 luni.
Bine de stiut:
- Daca se doreste ca ceasul biologic al copilului sa fie reglat, trezirea de dimineata nu trebuie sa varieze cu mai mult de 30 de minute. Variatie mai mare inseamna lipsa reglarii, corpul nebeneficiind de influenta ei pozitiva. Prin urmare, copilul are nevoie de ajutor de la parinti pentru reglarea ritmului.
- Maturizarea ceasului biologic de noapte inseamna ca bebe incepe sa uneasca mai multe cicluri de somn si reuseste sa lege 4-6 ore dupa adormire, nemaitrezindu-se la 2-3 ore de la inceputul noptii.
- Atunci cand se realizeaza maturizarea ceasului biologic de zi, copilul are un program (care difera in functie de ora de trezire) si doarme la aproximativ aceleasi ore in fiecare zi. Corpul functioneaza la parametri optimi in aceste conditii. Cu cat copilul are un control intern mai bun, cu atat el este mai capabil sa-si faca singur un program care sa-l avantajeze. Cu cat controlul intern este mai mic, cu atat copilul are nevoie de mai multe resurse externe pentru linistire. Daca ignora ce ii spune corpul, el va avea nevoie de ajutorul nostru, al parintilor, pentru a-si crea un program si, evident, pentru reglarea ceasului biologic."

Citeste si:

Varsta si ceasul biologic feminin si masculin 

Despre somn

Somnul este reglat de doua sisteme corporale: homeostaza somn/trezire si ceasul biologic circadian. Cand stam mult timp treji, homeostaza ne comunica faptul ca s-a acumulat o necesitate pentru somn si trebuie sa dormim; ne ajuta de asemenea sa dormim suficient noaptea pentru a functiona corespunzator ziua. Se creeaza astfel un echilibru intre somn si starea de veghe. Pe de alta parte, ceasul biologic regleaza perioadele de durata a somnolentei si a vigilentei pe durata zilei. Ritmul circadian scade si creste in anumite momente, de exemplu la adulti cea mai puternica dorinta de somn apare intre orele 2-4 am si dupa-amiaza intre 1-3 pm, desi exista unele variatii in functie de persoana. Somnolenta experimentata in timpul acestor cresteri va fi mai putin intensa daca am dormit destul si mai intensa daca am fost privati de odihna. In acelasi sens, ritmul circadian ne ajuta sa fim mai alerti in anumite momente ale zilei, chiar daca suntem treji de mult timp si procesul de "autoreparatie" ne-ar determina sa ne simtim somnorosi.

Modificari ale acestuia apar in timpul adolescentei cand se experimenteaza o faza de intarziere a somnului. Astfel adolescentii se simt in mod natural mai alerti tarziu in noapte, fiindu-le dificil sa adoarma inainte de ora 11 pm. Din acest motiv, durata de somn necesara (de 8-9 ore) este afectata, data fiind ora matinala la care incep cursurile/orele de la scoala. Privarea de somn poate influenta ceasul biologic, prin urmare cele mai puternice scaderi tind sa apara intre orele 3-7 am si 2-5 pm, cel de dimineata fiind chiar mai lung daca copiii nu au dormit destul, putand dura pana la 9-10 am. La adolescenti, conform cercetarilor, nivelele de melatonina cresc natural mai tarziu decat la copii si la adulti, prin urmare poate ajuta lumina difuza la apropierea orei de culcare si expunerea la lumina cat de rapid dimineata.

Citeste si:

Dezvoltarea copilului de la 0 la 3 ani: evolutia somnului

Somnul la sugari 

Rutina de somn a bebelusului tau  

Tulburarile de ritm circadian

Pe termen scurt, tulburarea ritmului circadian are un efect negativ ce implica simptome de oboseala/ somnolenta excesiva, respectiv lipsa vigilentei, dezorientare si insomnie; specifice indeosebi schimbarii fusului orar. De asemenea o serie de tulburari ale somnului, modificari ale rutinei zilnice si chiar medicamente sunt asociate cu functionare neregulata sau patologica a ritmului circadian. In cazul schimbarii de fus orar, apare un conflict interior cu tiparele naturale de somn deoarece modificarea orei si a luminii forteaza creierul sa-si modifice tiparul normal pentru a se adapta; de aceea apare dificultate in gandire si in a functiona in parametri optimi. Aceleasi probleme pot aparea insa si cand ceasul biologic este tulburat de ore inaintate si neregulate. 

In cazul tulburarii denumite sindrom intarziat al fazei de somn, pacientii tind sa adoarma la ore foarte tarzii si intampina dificultati in trezitul pentru scoala. In cazul altei tulburari, sindromul avansat al fazei de somn, episodul principal de somn este avansat in relatie cu ora dorita, rezultand in somnolenta seara, instalare timpurie a somnului si trezire mai devreme decat se dorea. Pentru a diagnostica tulburarile de ritm circadian, exista specialisti in somnologie care vor realiza diverse analize (este necesara coroborarea mai multora) pentru un diagnostic complet. Se examineaza in prezent efectele adverse asupra sanatatii ale unui ritm circadian tulburat ce presupun risc de boli cardiovasculare, obezitate si corelatie cu probleme neurologice cum sunt depresie si tulburare bipolara.

Doamna Mona Ciurezu educator certificat pentru somnul copilului al "Family Sleep Insititute", educator certificat in linistirea bebelusului al programului "The Happiest Baby" /"Cel mai fericit bebelus al Dr KARP si educator certificat in "Parenting positiv" fara pedepse si fara recompense al Programului "Positive Discipline" www.bebedoarme.ro:

"Principalele motive pentru care pot aparea dezechilibre includ:
- temperamentul activ al copilului care este usor stimulabil, sensibil la zgomote si lumina, orientat mai mult spre exterior si ignorand ceea ce ii spune corpul face ca "semnalele" date parintilor sa fie de oboseala, nu de somn. Ceea ce inseamna ca este deja prea tarziu, ajungandu-se chiar la dereglarea ceasului biologic, cand se ‘'cade'' intr-un cerc vicios al oboselii. Cand este vara si mai multa lumina, acest tip de copil risca iar dereglarea ceasului biologic, caci lumina este inhibitoare de melatonina;
- oboseala si statul treaz fortand limitele corpului (lucru ce se poate calcula in functie de varsta) duc la treziri matinale sau la incercarea de a recupera somnul pierdut dimineata, cand se doarme mai mult. Calitatea somnului este una inferioara somnului de seara;
- dereglarea productiei de melatonina din cauza lipsei de fier;
- calatorii in zone cu alt fus orar."

Citeste si:

Somnul agitat la bebelusi 

Studii

Tratamentul este menit sa ajusteze tiparul de somn pentru a se odihni suficient si a functiona zilnic corespunzator. Acesta include terapie de stimulare externa cum este terapia cu lumina puternica sau cronoterapia- tehnica comportamentala in care ora de culcare este treptat ajustata pana la punctul dorit. Terapia cu lumina puternica este menita sa reseteze ritmul circadian la tiparul dorit.

Conform unui studiu recent desfasurat de cercetatorii de la Universitatea Boulder din Colorado, o parte din problema consta in faptul ca ora de culcare nu este in armonie cu ceasul biologic natural al copilului. Psihologul si specialistul in tulburari ale somnului William David Brown sustine ca: "ritmul circadian ne ajuta sa stam trezi ziua si sa dormim noaptea dar exista o zona "interzisa" in care somnul este aproape imposibil. Daca puneti la culcare un copil in acea zona, nu va putea dormi." Studiul in cauza a urmarit momentul in care melatonina avea nivel crescut seara, indicand debutul noptii biologice (in cadrul unui grup de 14 copii al caror somn a fost observat timp de 6 zile). Concluziile au indicat faptul ca acei copii cu un moment intarziat de crestere a melatoninei au adormit mai greu conform profesorului asistent in departamentul de fiziologie integrativa Monique LeBourgeois. Dimpotriva copiii care dispuneau de intervale mai lungi intre debutul eliberari melatoninei si ora de culcare au adormit mai rapid, fara a opune rezistenta. Specialistul sustine ca nu exista dovezi clare ale influentei fiziologiei copiilor asupra problemelor de somn, insa "culcarea la ora "gresita" a ceasului biologic conduce la tulburari ale somnului, cum este insomnie." Iar daca adultii au posibilitatea de a-si alege singuri ora de culcare, la copii acest lucru reprezinta rareori o optiune; studiul doreste a demonstra tocmai inadecvarea intre orele de culcare alese de parinti si cresterea nivelului de melatonina, ambele amplificand dificultatile de a adormi.

Conform statisticilor, aproximativ 25% din copii si prescolari au probleme cu adormitul. Tulburarile somnului de noapte pot include dificultati in adormire, agitatie in pat, crize de tantrum si deranjatul parintilor fie prin coborarea din pat/mers la baie/baut apa in mod repetat.  

Un alt studiu ce a urmarit relevanta somnului si a ritmului circadian la copii si adolescentii care efectueaza sport de performanta a concluzionat ca durata si momentul somnului joaca un rol important in realizarea performantei. Nevoia de somn nu scade semnificativ odata cu cresere copilului, fiind mai degraba influentata de alegerile de viata, programul/activitatile scolare si modificarile dificile pe care le presupune corpul. Asadar se favorizeaza ore inaintate de culcare si ore matinale de trezire. Pentru performanta sportiva, in afara de odihna insuficienta, conteaza si slaba apreciere a momentului optim al zilei pentru desfasurarea activitatilor.

Nu in ultimul rand, in urma unui studiu recent ce a urmarit 10 000 studenti dupa ce li s-a modificat ora de incepere a cursurilor de la 7:30 la 8:30. Nu doar gradul de participare a crescut, dar a scazut rata accidentelor de masina in care au fost implicati cu 16,5%

Sfaturi

- folositi lumina puternica dimineata: in acest mod copilul se va trezi mai devreme si se va culca mai devreme. Fie il puteti scoata afara, fie optati pentru o lampa care se porneste cu 30 minute mai devreme decat ora de trezire.
- evitati lumina noaptea: lumina albastra de la obiectele electronice impiedica copiii sa doarma, asadar opriti televizoarele, computerele si alte dispozitive cu cel putin 90 minute inainte de culcare. Si optati pentru veioze si nu pentru lampi de tavan seara.
- ajustati ora de culcare treptat: daca il culcati pe cel mic la 7 si nu adoarme pana la ora 9, intarziati ora de culcare pentru a va adapta ritmului sau si apoi reduceti cate 15 minute pana ajungeti la ora de culcare dorita
- mentineti o rutina de somn: uneori parintii isi lasa copiii sa se culce tarziu in weekend sau in vacante in speranta ca vor dormi mult dimineata. Insa nu e o idee buna pentru ca ritmul lor circadian se poate ajusta la orele inaintate creand probleme cand reveniti la vechiul orar.

Doamna Mona Ciurezu educator certificat pentru somnul copilului al "Family Sleep Insititute", educator certificat in linistirea bebelusului al programului "The Happiest Baby" /"Cel mai fericit bebelus al Dr KARP si educator certificat in "Parenting positiv" fara pedepse si fara recompense al Programului "Positive Discipline" www.bebedoarme.ro:

"Ceasul biologic poate fi reglat de dimineata folosind corespunzator alternarea lumina/intuneric, stimulii si mancarea in combintatie cu somnurile de zi. Rutina are rolul de a creste gradul de acceptare a somnului si de a-l ajuta pe copil sa asculte ceea ce ii spune corpul, regland ritmul circadian si facilitand crearea unui program.
Ritmul biologic se schimba in timp astfel:
- prin modificarea "valurilor de somn" pe care le au copiii ziua. Mai precis, la varsta de 4 luni, copiii au 3 somnuri de zi, acest lucru modificandu-se intre 6-9 luni, cand se ajunge de la 3 somnuri la 2 somnuri de zi, intre 1 an si 1 an si 11 luni (medie la 1 an si 3 luni) renuntandu-se la 1 somn. Intre 3 si 6 ani ramane 1 somn si se renunta la la somnul de zi;
- prin extinderea perioadei de somn si in timpul noptii, de la 8-9 ore la 2 luni catre 12 ore la varsta de 1 an. In acelasi timp scade cantitatea de somn necesara ziua. Mult mai usor scade cantitatea de somn nocturn, dupa 1 an si 1 an si jumatate. Asa se inainteaza in copilarie."

Citeste si:

Somnul la copii: sfaturi utile in functie de varsta 

Somnul bebelusului: 5 greseli de evitat 

6 trucuri eficiente pentru somnul linistit al bebelusului tau 

Multumim doamnei Mona Ciurezu pentru informatiile oferite. 

Surse:

http://encyclopedia.kids.net.au; https://faculty.washington.edu; www.hopkinschildrens.org; http://blog.childrens.com; www.medicaldiscoverynews.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; http://sleepfoundation.org; www.psychologytoday.com; www.sciencedaily.com